6,114 matches
-
Înainte ca recomandările lui Spaak să devină publice, „dacă puterile de la Messina reușesc integrarea economică fără Regatul Unit, aceasta va Însemna hegemonia Germaniei În Europa”11. Cu toate acestea - și În pofida presiunilor anglofilului Spaak și a fragilității arealului internațional al lirei sterline, demonstrată câteva luni mai târziu la Suez -, Londra nu s-a putut hotărî să li se alăture „europenilor”. Când s-a semnat la Roma, pe 25 martie 1957, tratatul de Înființare a Comunității Economice Europene (și a Euratom, autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noua lui starletă, Brigitte Bardot, În Et Dieu... créa la femme. Nu toată lumea Își permitea să meargă la Saint-Tropez sau În Elveția - deși litoralul și munții francezi și italieni erau Încă ieftini pentru turiștii din Marea Britanie sau Germania, care schimbau lire sterline și mărci germane În francii și lirele subevaluate la zi. Dar vacanțele domestice pe litoral, Încă populare printre britanici, olandezi și germani, erau acum cu adevărat ieftine. Billy Butlin, un canadian angajat Într-un parc de distracții care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
créa la femme. Nu toată lumea Își permitea să meargă la Saint-Tropez sau În Elveția - deși litoralul și munții francezi și italieni erau Încă ieftini pentru turiștii din Marea Britanie sau Germania, care schimbau lire sterline și mărci germane În francii și lirele subevaluate la zi. Dar vacanțele domestice pe litoral, Încă populare printre britanici, olandezi și germani, erau acum cu adevărat ieftine. Billy Butlin, un canadian angajat Într-un parc de distracții care și-a deschis prima lui operațiune la Skegness În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
părului, bijuterii, reviste, discuri, pick-upuri, radio - reprezentau un imens și neexplorat rezervor de bani, lucru pe care agențiile de publicitate s-au năpustit să-l valorifice. Cheltuielile anuale pe reclame la produse În Marea Britanie au crescut de la 102 milioane de lire În 1951 la 2,5 miliarde de lire În 1978. În Franța, investițiile În publicitatea din revistele adresate adolescenților au crescut cu 400% În anii crucialii 1959-1962. Pentru mulți, lumea, așa cum era prezentată În reclame, era Încă de neatins: În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imens și neexplorat rezervor de bani, lucru pe care agențiile de publicitate s-au năpustit să-l valorifice. Cheltuielile anuale pe reclame la produse În Marea Britanie au crescut de la 102 milioane de lire În 1951 la 2,5 miliarde de lire În 1978. În Franța, investițiile În publicitatea din revistele adresate adolescenților au crescut cu 400% În anii crucialii 1959-1962. Pentru mulți, lumea, așa cum era prezentată În reclame, era Încă de neatins: În 1957, majoritatea tinerilor francezi chestionați În sondaje se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
gândești că, pe termen lung, s-ar putea ca germanii să fi câștigat până la urmă războiul. Saul Padover (1945) Desigur, dacă reușeam și noi să pierdem două războaie mondiale, să ne ștergem toate datoriile - În loc să avem 30 de milioane de lire sterline de plătit -, să scăpăm de toate obligațiile externe și să nu menținem forțe peste hotare, am fi fost la fel de bogați precum germanii. Harold Macmillan Bunăstarea și forța economiei britanice pe care șministrul de Finanțe britanicț Butler le lăuda În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
războiul de șase ani Împotriva Germaniei și Japoniei, la care ar trebui adăugate costurile uriașe de menținere a unui sector eficient de apărare după război (8,2% din venitul național În 1955, față de germani, care cheltuiau mai puțin de 4%). Lira sterlină - Încă o unitate majoră În tranzacțiile internaționale În anii ’50 - era supraevaluată, de unde și dificultatea Marii Britanii de a vinde peste hotare pentru a compensa deficitul cronic al lirei sterline În fața dolarului. Stat insular, grav dependent de importurile de alimente
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
național În 1955, față de germani, care cheltuiau mai puțin de 4%). Lira sterlină - Încă o unitate majoră În tranzacțiile internaționale În anii ’50 - era supraevaluată, de unde și dificultatea Marii Britanii de a vinde peste hotare pentru a compensa deficitul cronic al lirei sterline În fața dolarului. Stat insular, grav dependent de importurile de alimente și materii prime vitale, Marea Britanie compensa istoric această vulnerabilitate structurală prin accesul ei privilegiat la piețele protejate din Imperiu și Commonwealth. Dar această dependență de piețe și resurse Îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fusese Încheiat. Ce avea să-i urmeze? După câteva luni de confuzie, două devaluări succesive ale dolarului și „deriva” monedei britanice În 1972 (care a pus capăt, Într-un târziu, rolului vechi și Împovărător de „rezervă” internațională valutară deținut de lira sterlină), o conferință desfășurată la Paris În martie 1973 a Îngropat oficial aranjamentele financiare edificate cu atâta caznă la Bretton Woods și a decis să Înființeze În loc un sistem nou de cursuri de schimb variabile. Cum era de așteptat, prețul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost „transferată” la Fiat. În șase ani, toate marile holdinguri (IRI, INA, ENI și ENEL14) au fost convertite și ele În societăți pe acțiuni. Ele nu aveau valoare În sine, dimpotrivă: În 1984, IRI pierdea 4,5 milioane de lire pe an pentru fiecare din cei 500.000 de angajați ai săi. Dar puteau să emită obligațiuni convertibile În acțiuni ale firmelor subordonate, programate pentru privatizare. În țările recent ieșite din regimuri autoritare, situația era Întru câtva diferită. Sectorul public
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu poate fi ignorat. Aceste paradoxuri ale Uniunii sunt ilustrate elocvent de tribulațiile euro. Inconvenientul monedei comune nu era Înlocuirea tehnică a diferitelor monede naționale cu o singură unitate de referință (acest proces Începuse deja cu mult Înainte de abolirea francului, lirei sau drahmei și s-a dovedit surprinzător de simplu și nedureros 8), ci armonizarea preliminară a politicilor economice naționale. Împotriva pericolului moral și a riscului practic de parazitism, Bonnul a propus, așa cum am văzut, ceea ce s-a numit mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se cunoșteau Între ei și, de obicei, nu se Întâlneau În afara terenului de joc: În 1957, atacantul galez John Charles a intrat În analele sportului transferându-se de la Leeds United la Juventus Torino pentru suma nemaiauzită de 67.000 de lire sterline, iar știrea a apărut pe prima pagină a ziarelor din ambele țări. La sfârșitul anilor ’60, era Încă extrem de neobișnuit ca un jucător de club să aibă un coechipier străin - cu excepția Italiei, unde inventivii șefi de cluburi Începuseră deja
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-și însuși, în cele din urmă, trăsăturile zeului Bachus. Isis, al cărei nume înseamnă, cel mai probabil, "tron" sau "scaun", a fost adorată în întregul Imperiu Roman unde era reprezentată purtând coafura lui Hathor coarne de vacă în formă de liră care cuprind discul solar cu care zeița supremă s-a asimilat. Cultul lui Isis în Galia a stat la originea legendei conform căreia orașul Paris și-ar trage numele dintr-un joc de cuvinte: "Par-Isis" ("prin Isis"). S-a stabilit
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a gravat pe scutul viteazului Ahile scene din culesul viilor pe care le descrie după cum urmează: Este vremea culesului viilor: strigăte de bucurie, fete îmbujorate purtând în coșuri frumos împletite fructul cel dulce. În mijlocul adunării vibrează acordurile vii ale unei lire maiestuos mânuită de un tânăr. Vocea lui răsunătoare se contopește cu cântările și strigătele vesele ale celorlalți tineri, care dansează în jurul lui. La romani, culesul viilor era un pretext de sărbătoare continuă, manifestări zgomotoase și deșuchiate, adevărate Saturnalii. Închinate lui
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un traducteur est singulière aussi. Grace à să double référence, au réel et à un autre poème, îl possède un genre d'originalité auquel l'original ne peut arriver, et constitue un type d'écriture très avancé et difficile à lire. Puisqu'elle existe entre deux langues, deux poétiques, deux cultures et, le plus souvent, deux époques, elle peut être aussi [...] un acte créateur important.562 Analogue au poète, le traducteur de textes poétiques se jette dans une aventure non moins
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
amour pour la langue et la culture roumaine à laquelle îl se sent intimement lié.811 La connaissance de la langue allemande permet à Blaga de découvrir très tôt la littérature et la philosophie de l'espace européen. Îl commence à lire, en allemand, Schopenhauer, Kant, Spinoza, Haeckel et même Bergson, dont l'Essai sur leș données immédiates de la conscience l'incite à écrire șes premiers essais philosophiques.812 Îl se familiarise aussi avec leș œuvres du penseur matérialiste roumain Vasile Conta
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
écriture la seule méthode de vaincre le temps qui fuit. Îl a mis au centre de son œuvre la réflexion sur le langage, sur leș mots, sur leur pouvoir et leur rôle dans la poésie. Son œuvre poétique peut se lire, à notre avis, comme un discours littéraire en soi, comme une métalittérature, un questionnement perpétuel sur la mission du poète et la création poétique. La préoccupation pour l'art d'écrire et l'esthétique littéraire témoigne l'authenticité de cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'œuvre.1145 L'analyse de la " poématicité " est équivalente à la " lecture totale ", concept que nous avons présenté dans la Section 3. 3. 1. 2 de ce chapitre. Dans cette perspective, la tache du traducteur de poèmes est celle de " lire même l'illisible et l'ineffable "1146, tout cela à travers un travail interprétatif. La réflexion de Paul Miclău s'apparente également à celle de Meschonnic lorsqu'il déclare qu'il faut toujours traduire la poésie en poésie et non
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l-aș de peu contourné "), dans la même traduction.1422 Le texte source est parfois affecté au niveau du microcontexte typographique : par exemple, dans le poème Dați-mi un trup voi munților (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps), on peut lire *" [...] căci lutul rău slab/mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ce-l port. "1423 Malgré cette inadvertance, la traductrice respecte le sens de départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction littérale de Paul Miclău), est structuré en trois strophes qui commencent chacune par la question " Nu-mi presimți [...] ? " du titre. Paula Romanescu reformule chaque question et, par son choix, elle affecte la symétrie des vers d'origine. On peut lire dans son texte-traduction leș questions successives " Comprends-tu [...] ? ", *" Préssens-tu [...] ? " et " Devines-tu [...] ? ", qui introduisent une variation dans le discours poétique. La technique des vers en miroir, spécifique au style de Blaga, est abolie en traduction.1455 Dans la traduction du poème Taină
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducteurs. Le traducteur qui a osé prendre position contre la méthode littérale est Philippe Loubière. Dans son " Avant-propos concernant le titre et la traduction de "trecere" " qui ouvre le recueil În marea trecere/Au fil du grand parcours, on peut lire : Nous n'avons pas retenu l'apparente facilité de Dans le grand passage pour traduire În marea trecere, parce que nous aurions commis, selon nous, un important contresens. Naturellement, " trecere " se traduit ordinairement par " passage ", mais îl s'agit ici
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Loubière observe que, à l'époque où leș villageois cultivaient du lin ou du chanvre pour fabriquer leurs vêtements, ils trempaient leș plantes dans l'eau pour mieux séparer leș fibres. Ce procédé s'appelle " rouissage ". La coutume était de lire l'avenir dans leș fibres mouillées.1569 Leș versions que donnent leș traducteurs à cette image șont en général littérales : " O de ce-am tălmăcit vremea și zodiile/altfel decât babă ce-și topește cânepă în baltă ? " " Ô, pourquoi ai-je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
action. Essais d'herméneutique ÎI, Éditions du Seuil, collection " Esprit/Seuil ", Paris, 1986, p. 116-117. C'est nous qui soulignons. 198 François Rastier donne comme exemple l'une de șes collègues, traductrice de l'allemand, qui, " ne parvenant pas à lire dans l'original La phénoménologie de l'Esprit de Hegel, [...] eut recours à la traduction française de Jean Hyppolyte, et, après ce passage par l'idiome philosophique français, fort teinté de rationalisme, elle puț affronter leș difficultés du texte original
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un mal nécessaire " : " tous leș arguments contre la traduction se résument à un seul : elle n'est pas l'original. On peut, cependant, par des approximations successives, s'approcher de l'original [...]. Ces approximations ne devaient pas nous dispenser de lire l'original, mais ce n'est malheureusement pas toujours possible et la traduction demeure un mal nécessaire, voire indispensable. " V. Jean-Paul Vinay, " La traduction littéraire est-elle un genre à part ? ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cravate et la montre, que nous avons évoqué ci-dessus, Jean-Louis Jouve affirme que leș conventions de lecture imposées par le rythme typographique classique deviennent aléatoires avec la poésie moderne : " On ne saurait dire que le poème gagne à se laisser lire comme un enchaînement des mots. L'ordre linéaire ne produit guère de sens et îl brouille leș relations et leș suggestions du dessin. Par ailleurs, l'ordre de lecture choisi n'est qu'une hypothèse parmi bien d'autres possibles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]