6,319 matches
-
cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre dialectică, marxism și imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica relațiilor interpersonale, politica devenind astfel terapie de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și ar fi strigat către ceilalți oameni: „Nu-l ascultați pe acest impostor. Sunteți pierduți dacă uitați că fructele pământului aparțin tuturor, dar pământul nu este al nimănui”33. Aproape o sută de ani mai târziu, Karl Marx a publicat Manifestul Comunist. El a atacat rădăcinile filosofice și istorice ale acumulării de capital, numindu-l pe acesta din urmă o pedeapsă a civilizației și i-a implorat pe europeni să abolească privatizarea mijloacelor de producție. Cu toate că Europa a fost pepiniera pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele funcționale mai importante sunt satisfăcute, celelalte cerințe funcționale devin manifeste, în ordinea importanței lor. Abraham Maslow (1968) oferă un exemplu clasic al unui asemenea caz. În teoria motivației, el consideră, după cum am văzut mai înainte, cinci clase de necesități care pun în mișcare (motivează) comportamentul. Aceste clase de necesități nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sale este următoarea: manifeste vor fi necesitățile din prima clasă de necesități nesatisfăcute a ierarhiei; necesitățile din clasele superioare, chiar nesatisfăcute, vor fi latente; pe măsură ce necesitățile din clasele inferioare (dar mai importante) sunt satisfăcute, necesitățile din clasele imediat următoare devin manifeste. Problema relației obiectiv-subiectiv. Schema funcțională permite considerarea aspectului activ al vieții sociale, a orientării sale finaliste, dar într-o modalitate nonidealistă. Aici, comportamentul uman nu este determinat de structuri subiective, ci de configurații strict obiective ale sistemelor sociale și umane
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în rapidă schimbare, cere sporirea capacităților creative și adaptative ale sistemului. Un pericol extern produce, printre altele, anxietate și deci cerința absorbției ei. Se pot desprinde câteva mari tipuri de modalități prin care mediul acționează asupra cerințelor funcționale. a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea este potențial o cerință funcțională a oricărei colectivități. În măsura în care nu există nici o amenințare, această cerință nu se manifestă. Apariția unei amenințări actualizează cerința
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemului. Un pericol extern produce, printre altele, anxietate și deci cerința absorbției ei. Se pot desprinde câteva mari tipuri de modalități prin care mediul acționează asupra cerințelor funcționale. a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea este potențial o cerință funcțională a oricărei colectivități. În măsura în care nu există nici o amenințare, această cerință nu se manifestă. Apariția unei amenințări actualizează cerința securității, orientând sistemul spre apărare. Sistemele sociale pot varia larg
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stare latentă. Competiția crește, de exemplu, importanța realizării de performanțe. Un mediu în rapidă schimbare accentuează importanța unor structuri interne flexibile, creativ adaptabile. Teoria lui Maslow, despre care s-a vorbit mai înainte, oferă un alt exemplu de joc latent/manifest alcerințelor funcționale. Necesitățile umane superioare, argumentează psihologul american, devin manifeste doar într-un mediu suportiv care asigură satisfacerea în linii generale a necesităților de la baza ierarhiei. b) Intensitatea cerințelor funcționale. Condițiile exterioare acționează și asupra intensității cerințelor funcționale, a importanței
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coeziuni interne ridicate care, în condiții normale, ar putea fi peste o anumită limită chiar disfuncțională, anulând „jocul” dintre părțile sistemului, necesar pentru o dezvoltare creativă, inovativă. c) Conținutul concret al cerințelor funcționale. Chiar făcând abstracție de caracterul lor latent/manifest sau de intensitatea și importanța lor, cerințele funcționale au conținuturi variabile în funcție de condițiile particulare. În condițiile unui mediu stabil, un sistem social are nevoie de un anumit tip de cunoștințe- cunoștințe de stabilitate -, care îi asigură funcționarea normală în cadrul formelor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tensiuni interne. Fiecare strategie tinde să se cristalizeze într-o structură coerentă, dar mereu este contracarată de cerințele celorlalte strategii concurente. Sistemul, în acest caz, nu mai poate fi tratat ca având o singură structură, ci o pluralitate de structuri manifeste care se întretaie, se opun, se limitează reciproc, realitatea fiind o stare de oscilație între aceste structuri sau, în mod excepțional, o stare de echilibru între ele. Principiul pluralității structurale pune într-o nouă lumină analiza funcțională a elementelor. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil în care se află sistemul. Pe deasupra, fiecare parte se teme că celelalte părți ar putea fi avantajate și/sau vor încerca să utilizeze intervenția sociologului ca o nouă armă pentru promovarea intereselor sale. Starea de conflictualitate reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din 1989 Încoace, este ruptura ,,peste noapte” cu marxism-leninismul. Despărțirea de marxism a fost atât de bruscă și de vizibilă, Încât se poate spune că dispariția regimului Ceaușescu a coincis cu căderea paradigmei oficiale, printr-un consens general, fără rezistențe manifeste și Încercări de apărare a fostei doctrine oficiale. Respingerea a fost atât de categorică, Încât nici după zece ani nu se constată vreo revenire semnificativă, oficială la marxism. Rapiditatea cu care s-a renunțat la spectrul marxism-leninismului a pus comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
editat de sociologii de la Universitatea din Chicago, revistă de top a mișcării sociologice internaționale. Note În mod evident, trebuie subliniat faptul că „sfera neagră” sau „gri” (etichetarea depinzând și de măsura În care statul accepta În mod tacit sau mai manifest existența acesteia) nu avea aceeași pondere și importanță nici Înainte de „reformă” sau de schimbarea regimului, nici o dată cu trecerea la economia de piață În China și În Ungaria. În timp ce În Ungaria, de exemplu, privatizarea s-a produs În mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și centrul de greutate al mobilității sociale a copiilor lor. Din divergențele dintre generații și din confruntarea punctelor lor de vedere se nasc forme, mai mult sau mai puțin radicale, de schimbare socială. Într-o manieră generală, fie că sunt manifeste sau laterale, grave sau neînsemnate, conflictele sunt inerente În raporturile dintre generații, oferind prilejul schimbării sociale. Triunghiul raporturilor dintre generații: de la moștenire la transmitere Întemeiată pe legătura afectivă, legătura de filiație transcende relația părinte-copil și se Întemeiază pe fundamentele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conținutul, pe de o parte, eliberator, iar pe de altă parte, programatic. Este mai mult decât o analiză, deși conține o examinare detaliată a ce s-a Întâmplat semnificativ În politica, economia și societatea românești de după comunism. Este un triplu manifest. În primul rând, este un manifest științific, destinat științelor sociale, În general, și sociologiei, În particular. Ea conține un program de cercetare În științele sociale - mai ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
iar pe de altă parte, programatic. Este mai mult decât o analiză, deși conține o examinare detaliată a ce s-a Întâmplat semnificativ În politica, economia și societatea românești de după comunism. Este un triplu manifest. În primul rând, este un manifest științific, destinat științelor sociale, În general, și sociologiei, În particular. Ea conține un program de cercetare În științele sociale - mai ales sociologie, economie și știință politică -, cu o bază epistemologică ce o scoate de sub dominația umilitoare a ideologiei și a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Totelecan Vecinătatea În Munții Apuseni. Disoluții comunitare, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității, intercunoașterii și spațiilor simbolice În procesul de cercetare socială. Este un demers În care discursul-narațiune Înregistrat prin interviuri este asociat manifestărilor comportamentale și situaționale pentru ca din dialogul discurs-comportamente să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
își spune propria depășire, într-o teologie unde conjuncția-în-distanță dintre creat și increat devine Paște, transitus : trecere deifiantă a unei alterități în cealaltă 1 sau, potrivit lui Origen, întrepătrundere, contextură. în acest orizont, existența universală are, dincolo de curgerea și peripețiile ei manifeste, o mișcare secretă care o poartă către arhetipul intra divin al polarelor în conjuncție. Acolo, paradoxurile întrupării care cuprind creația și istoria în plasa lor eliberatoare își au tensiunea cea mai înaltă. Pentru omul spiritual, peisajul lumii și viața proprie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sa - VNP. Noul partid a continuat să existe sub numele de Vlaams Blok, ca o referință la formațiunea de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, intitulată Liga Națională Flamandă (Vlaamsch Nationaal Verbond). Dillen a conturat ideologia partidului într-un manifest cunoscut sub numele "Cărticica portocalie" (Oranje Boekje). Aici, el prezintă cei trei piloni ideologici ai VB-ului, și anume: conservatorismul, naționalismul secesionist și solidarismul, declarând totodată că independența Flandrei reprezintă ținta politică supremă. Cu toate acestea, seducția ideologică a VB
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2004b). În declarația de principii schițată în același an, partidul afirma că: "erorile multiculturalismului trebuie corectate" (VB, 2004a). De asemenea, trebuie spus că VB-ul susține în continuare repatrierea imigranților care refuză asimilarea. Numeroase propuneri de politici publice incluse în manifestele partidului se află în contradicție cu principiul pluralismului care este puternic ancorat în Constituția belgiană. Alte propuneri, mai cu seamă cele care vizează limitarea drepturilor musulmanilor în Belgia, se pot afla în conflict cu articolul 19 al legii fundamentale care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru libertate și progres) (PVV) în Open Vlaamse Liberalen en Democraten (Liberalii și Democrații Flamanzi) VLD. Schimbarea a fost inițiată de Guy Verhofstadt, noul lider al PVV, care și-a prezentat ideile privind reformarea politicii belgiene într-o serie de "Manifeste Cetățenești" publicate între 1989 și 2006. În aceste manifeste, Verhofstadt a afirmat că grupurile de presiune au influențat prea mult politicile publice din Belgia. Pentru a reduce impactul acestora, el a propus să fie creată "o cultură a dezbaterii libere
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
en Democraten (Liberalii și Democrații Flamanzi) VLD. Schimbarea a fost inițiată de Guy Verhofstadt, noul lider al PVV, care și-a prezentat ideile privind reformarea politicii belgiene într-o serie de "Manifeste Cetățenești" publicate între 1989 și 2006. În aceste manifeste, Verhofstadt a afirmat că grupurile de presiune au influențat prea mult politicile publice din Belgia. Pentru a reduce impactul acestora, el a propus să fie creată "o cultură a dezbaterii libere", în care reformele să nu mai fie discutate exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în care reformele să nu mai fie discutate exclusiv în cabinete, ci și în mass-media sau în Parlament. Mai mult, Verhofstadt a argumentat în favoarea unui mult mai transparent proces decizional, astfel încât cetățenii să poată influența mai mult politicile publice. În manifestul "Democrația Cetățenilor", autorul susține că inițiativele cetățenești și referendumurile reprezintă un mijloc important pentru a umple golul dintre politicieni și votanți. Astfel, schimbarea numelui din PVV în VLD nu a fost doar una cosmetică, ci și ideologică 3. PVV a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înnoind conducerea și propunând mai multe femei și mai mulți tineri drept candidați în alegerile regionale sau naționale. Însă, aceste măsuri s-au dovedit insuficiente pentru a câștiga sprijinul alegătorilor mai vechiului SP.A, aceștia migrând la VB. În afara acestor manifeste, ascensiunea VB a avut și o influență ceva mai subtilă asupra partidelor consacrate. Înainte ca VB să devină o formațiune importantă, dezbaterile politice priveau, cu precădere teme legate de regionalizare, de religie sau chestiuni socio- economice. VB-ul a impus
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
atenție considerabilă pozițiilor VB și care a contribuit la întârirea monopolului ideologic al partidului pe temele amintite (Walgrave și De Swert, 2004, 2007). Ca o reacție la succesul electoral al VB, partidele consacrate au ajuns să includă, din ce în ce mai mult, în manifestele electorale temele imigrației integrării și pe cele ale legii și ordinii. Studii științifice demonstrează faptul că în ultimii ani, tema imigrației a devenit a doua ca importanță în politica flamandă. După VB (cu un punctaj de 19,8, pe o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]