6,110 matches
-
promisiunea și pierzându-și astfel mâna. Deși detaliile nu sunt prea clare, ne aflăm cu siguranță În fața unei tradiții și a unei concepții străvechi. Trebuie să observăm mai Întâi că astfel de mutilări se regăsesc și la personaje din alte mitologii. În Irlanda, Îl găsim pe zeul Nuaduxe "Nuadu" Argatlám, „Nuadu cel cu mâna de argint”, care avea o mână de argint tocmai pentru că mâna sa adevărată fusese mutilată; lui Îi corespunde În Walles Lludd Llawereint, „Ludd cel cu mâna de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au În comun doar pierderea mâinii, ci și faptul că amândoi și-au pierdut-o voluntar și conștient pentru a aduce un beneficiu esențial În folosul comunității. Se creează astfel impresia că la baza acestor mutilări despre care vorbesc toate mitologiile, stă un sacrificiu voluntar al unui zeu salvator. 9. ZEUL CELEI DE-A DOUA FUNCȚIITC "9. ZEUL CELEI DE‑A DOUA FUNCȚII" Deși Odin și Tyrxe "Tyr" au dobândit conotații militare clare, totuși adevăratul zeu al războiului este Thorrxe "Thorr
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
contextul său istoric. Pentru majoritatea exegeților, din mai multe rațiuni, acest text a fost conceput și scris în timpul sau, probabil, imediat după exil (586-536 î.C.). Una dintre ele este imposibilitatea de a interpreta Gn 2 fără a sesiza influența mitologiei mesopotamiene. Doar faptul de a descrie lumea de la început ca un „haos acvatic”, adică un univers complet acoperit de ape și scufundat în întuneric (cf. Gn 1,2), este tipic Mesopotamiei, câmpie traversată de două mari fluvii; nu tot așa
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un pământ deșertic și fără apă (cf. Gn 1,4b-5). Merită așadar să reinterpretăm textul în acest cadru istoric pentru a scoate mai mult în evidență mesajul său specific. Ne vom opri la cinci aspecte mai importante. Primul aspect Contrar mitologiilor din Mesopotamia, pentru Gn 1, începutul „istoriei universale” coincide cu începutul lumii. Această afirmație pare indiscutabilă la prima vedere. Nu e cazul nostru însă, deoarece în Mesopotamia, ca în majoritatea mitologiilor, „istoria” începe înainte de crearea lumii și a umanității cu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
opri la cinci aspecte mai importante. Primul aspect Contrar mitologiilor din Mesopotamia, pentru Gn 1, începutul „istoriei universale” coincide cu începutul lumii. Această afirmație pare indiscutabilă la prima vedere. Nu e cazul nostru însă, deoarece în Mesopotamia, ca în majoritatea mitologiilor, „istoria” începe înainte de crearea lumii și a umanității cu o „istorie” a zeilor care precede crearea lumii noastre. Evenimentele acestei „istorii divine” au repercusiuni directe asupra istoriei umane și o predetermină. Pentru a da un singur exemplu, conform unui mit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Abraham vom intra însă într-o lume diferită și vom umbla pe un teren mai solid. Abraham este un individ, nu doar un „tip”. Relatările sunt mai particularizate și cadrul povestirii e diferit, mai concret și mai puțin apropiat de „mitologie”. Când începe istoria lui Israel, începe și „istoria” ca atare. Totuși, acest fapt nu este cu totul sigur. Din nou, cercetarea rezultatelor arheologiei și istoriei Orientului Apropiat antic despre patriarhi se arată destul de dezamăgitoare. II. Istoricitatea patriarhilor sau a epocii
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Ionescu, Aurel Cosmoiu, Octavian Neamțu, Maria Mihai, Cristofor Dancu, Vintilă Horia, Valeriu Anania), iar numărul 4/1943, lui Ion Petrovici (colaborează Constantin Micu, Vasile Netea, Pericle Martinescu, Romulus Vulcănescu). Despre literatura germană scriu Mihai Isbășescu (Începuturile literaturii germane, Credință și mitologie germanică, Drama pascală germană în Evul Mediu, Minnesangul german) și Petronela Negoșanu (Specificul expresiei în romantismul german). Alte studii de literatură universală publică Dragoș Vrânceanu (Giovanni Papini), Ovid Caledoniu (Rainer Maria Rilke), Victor Buescu (Bimilenarul lui Titu Liviu), Alexandru Marcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele legate de estetica, poetica și mitologia pe care această nouă structură literară se bizuie în construirea unui univers coerent, competitiv cu cel al lumii reale. Tot literaturii sud-americane îi este dedicat și studiul Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic, tipărit la Atena în 1999 (în limba greacă), menit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
plănuit, inspirat și susținut de spiritul și de convingerile lui absolute: Cînd și-a dat seama că a eșuat, nu și-a recunoscut greșelile..., descoperind în schimb că nefericitul Crucificat de pe Golgota era adevăratul vinovat. Dar, între timp, susținut de mitologia ariană a strămoșilor lui, un altul, un rival mai norocos s-a ridicat, înlăturîndu-l pas cu pas și devenind conducătorul poporului german. Iar astăzi, păgînul care s-a răzbunat astfel a pornit pe calea împlinirii ultimei lui misiuni, cu mîinile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1968 au imitat până la caricatură stilul și accesoriile revoluțiilor trecute - ei evoluau, la urma urmei, pe aceeași scenă. Dar au jurat să nu repete violența lor. Prin urmare, „psihodrama” franceză din 1968 (Aron) a devenit pe loc obiectul nostalgiei În mitologia populară: o confruntare stilizată În care forțele Vieții, Energiei și Libertății bulversau platitudinea cenușie și plicticoasă a oamenilor din trecut. Protagoniștii principali au Îmbrățișat cariere politice convenționale: liderul charismatic al studenților troțkiști, Alain Krivine, este azi, după patruzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a atras În medie nouă milioane de telespectatori germani pe episod. Mai ciudată este febra nostalgiei care a cuprins la sfârșit de secol Europa Occidentală, generând o avalanșă de industrii patrimoniale, reconstrucții, reconstituiri, renovări și memoriale. Desigur, „marea epocă a mitologiei istorice”, cum o numea Eric Hobsbawm În 1995, nu era fără precedent - Hobsbawm Însuși a scris cu măiestrie despre „inventarea tradiției” În Europa secolului al XIX-lea, În zorii erei națiunilor: genul de ersatz cultural la care se referea Edwin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vinul e mai mult decât "vin": este un element de identitate al Franței. Capitolul I VINUL ȘI CIVILIZAȚIA SA Pe cât de îndepărtată pare istoria civilizațiilor, pe atât de vechi sunt vița de vie și vinul, prezente dintotdeauna, amestecate indisolubil în mitologiile noastre 2. Vița de vie s-a cultivat mai întâi pe versanții munților Caucaz (vitis causica), apoi în Mesopotamia. Mai târziu, în mileniul al III-lea, începe să fie plantată în Egipt și folosită la fabricarea vinurilor funerare. Grecii, promotorii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
narațiune în care zeitățile joacă unul sau mai multe din rolurile principale."3 Fără îndoială că vinul se încadrează complet în acest tip de definiție. Astfel că în Aventurile lui Rama sau Ramayana, cea de-a doua mare epopee din mitologia hindusă alături de Marea bătălie a urmașilor lui Bhârata sau Mahabharata, se face referire deja la o "vie extraordinară"4. În mitologia egipteană, Ra zeul solar creator al lumii este cel care a introdus vinul și beția pe pământ. Pentru a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
acest tip de definiție. Astfel că în Aventurile lui Rama sau Ramayana, cea de-a doua mare epopee din mitologia hindusă alături de Marea bătălie a urmașilor lui Bhârata sau Mahabharata, se face referire deja la o "vie extraordinară"4. În mitologia egipteană, Ra zeul solar creator al lumii este cel care a introdus vinul și beția pe pământ. Pentru a apăra omenirea de mânia zeiței Hathor, pe care grecii au identificat-o cu Afrodita, Ra a preparat o licoare îmbătătoare de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au identificat-o cu Afrodita, Ra a preparat o licoare îmbătătoare de culoarea sângelui. În amintirea acestui vicleșug divin, egiptenii au pus vinul și toate sărbătorile ce au legătură cu vinul sub egida zeiței cu cap de vacă.5 În mitologia greacă, vița de vie a fost adusă de către Dionisos, zeul grec al vinului și al beției, lui Enea, ca recompensă fiindcă acesta îi împrumutase soția. Tradiția greacă vorbește, de asemenea, despre o altă poveste în care ciobanul regelui Enea, Stafilos
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
regelui Enea, Stafilos ("ciorchine", în limba greacă) și-a dat seama că una dintre caprele sale a devenit foarte veselă după ce a păscut struguri. Stafilos s-a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ și în care vinul însuși era considerat ca un mit viu. II. La originea civilizațiilor Specialiștii în mitologie și filologii cad de acord când afirmă că vinul se află la originea civilizațiilor. Pe lângă rădăcina sanscrită vêna (iubit), prezentă în etimologia cuvântului "vin" în diferite limbi de origine indo-europeană, societățile antice considerau fructul viței de vie ca fiind o
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de est) nu încetează să se perfecționeze, atingând în prezent culmi oenologice ce nu erau rezervate decât marilor podgorii europene. Vechea și Noua Lume viticolă fac parte deopotrivă din civilizația vinului. Această comunitate culturală este produsul istoriei, mai exact al mitologiei, oenologiei și geografiei, altfel spus, din Olimp la Napa Valley. Capitolul II VINUL ȘI RELIGIILE În Antichitatea păgână vinul era considerat un dar al zeilor: egiptenii îl atribuiau lui Osiris, grecii lui Dionisos, iar romanii lui Bachus. Osiris, zeul egiptean
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma era prezent împreună cu zeul focului, Agni, la ritualul jertfei din India vedică. Pentru ca efectul magic al sacrificiului să aibă loc, preoții indieni (brahmanii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din centrul Italiei. Inspirându-se de la numele său din Lidia, Bakkos, și de asemenea de la termenul cu care romanii desemnau strugurele (baca), Liber Pater reprezenta principiul care susținea cultura viței de vie și rodnicia câmpurilor. Zeul italic nu avea o mitologie proprie, așadar a fost cu ușurință asimilat lui Bachus, în timp ce zeița Libera a fost identificată cu Ceres, zeița grâului. Această permutare este pusă în evidență în așa-numitul "scandal al Bacanalelor" despre care Titus Livius relatează în detaliu în capitolul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Masterul de Traduceri a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, promoția 2010, în cadrul proiectului de cercetare Vigne, vin et alentours, care s-a desfășurat sub egida prestigioasei Catedre UNESCO Culture et Traditions du vin, cu sediul în Dijon, Franța. 1 Mitologia poate fi definită ca și o "filosofie în imagini" (J. Bottéro, Le plus vieux récit du déluge, L'histoire, nr. 31, Paris, februarie 1981, p. 118). 3 A. H. Krappe, Mitologie universală, Pari, Payot, 1930, p. 11. 4 "Literatura vedică
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Traditions du vin, cu sediul în Dijon, Franța. 1 Mitologia poate fi definită ca și o "filosofie în imagini" (J. Bottéro, Le plus vieux récit du déluge, L'histoire, nr. 31, Paris, februarie 1981, p. 118). 3 A. H. Krappe, Mitologie universală, Pari, Payot, 1930, p. 11. 4 "Literatura vedică" povestește că Indra, "regele zeilor" avea o slăbiciune pentru sucul de struguri fermentat. 5 Hator, fiică și soție a lui Ra, zeiță a dragostei, fertilității, familiei dar și a agriculturii și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie difuză (2000), autoarea afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente și, la prima vedere, desemantizate”, nu este o operațiune facilă. În aceste numeroase fragmente, H. caută ceea ce este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie difuză (2000), autoarea afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente și, la prima vedere, desemantizate”, nu este o operațiune facilă. În aceste numeroase fragmente, H. caută ceea ce este convergent despre subiecte precum Fata Pădurii, Sfânta Vineri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]