6,183 matches
-
certe de a guverna o societate. Femeia-obiect este chiar primul sex. Întotdeauna primul sex! Un sex care seduce sau vrea să fie sedus de către puternicii zilei! Femeile-obiect își folosesc sexul pentru bani, pentru funcții și politică! Femeile în politică, dincolo de miza sexului, sunt foarte rare. Printre ele Elisabeta cea Mare a Angliei și Margaret Thatcher, ale căror funcții publice și politice sunt în afara sexualității lor! Însă femeile slabe, femeile-obiect își vor folosi sexualitatea pentru a fi la conducere social-politică. Există o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Definirea politică și politizată a realului ne ajută să înțelegem fenomenul modern al politizării istoriei, devenită disciplină universitară și de instrucție publică tocmai pentru că are în ea acest efect taumaturgic de a-l "orienta pe om" în perspectiva sa existențială. Miza socială a acestor programe politice moderne este de a scrie istoria nu așa cum s-a desfășurat ea într-un real istoric, extrem de problematic, ci așa cum se va desfășura într-un prezent politic, care urmărește anumite scopuri: formarea statelor naționale sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politicienii moderni. Dacă privim în trecut, la parteneriatul istorie-politică, vom înțelege că această "ordine" face parte din aparatul doctrinar și ideologic al diverselor facțiuni social-politice. Istoria a fost și este instrumentalizată, în scopuri politice, iar lobby-urile internaționale au o miză puternică în acest sens. Istoria, ca disciplină modernă, a fost ceea ce nu putea fi politica în mod direct: persuasiunea (asupra civililor), legitimitatea (unui regim politic), îndoctrinarea (civilor) și mobilizarea psihologică (în cazul războaielor). Numai prin practicile unor istorici, destul de marginalizați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deviante, adoptate fie de anumiți membri ai comunității, fie de reprezentanți ai autorității politice, economice sau religioase: Dacă luăm În considerare evantaiul formelor În care apare un charivari, observăm că la una dintre extreme avem celebrarea colectivă, veselă și fără miză, a unei căsătorii oarecare - chiar dacă accentele satirice sunt rareori absente, mai ales când distracția este condusă de tinerii localnici -, iar la cealaltă găsim exprimarea ostilității colective În cea mai crudă formă, având ca finalitate ostracizarea victimei, acoperirea de rușine, eliminarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de „loc al pierzaniei” care-ți Învăluie mintea și „buzunarul”... Puțini păreau fericiți de norocul neașteptat, cei mai mulți cu fețe supte și priviri crispate, intrați Într-un astfel de carusel nu se mai puteau desprinde de la mesele de joc, mărind disperați miza, În speranța deșartă că și vor reface uriașele conturi pierdute!!! După o Încercare efemeră la un automat, distracție care m-a costat o sută de dolari, m-am limitat să privesc, câteva minute și să beau un pahar rece de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de la premisa că rolul actual al fotografiei de arhitectură este simultan (și paradoxal) pasiv și autoritar: pas iv , fiindcă se situează În tre a unui proces de edificare finalizat, iar autoritar prin monopolul mediatic contemporan instituit comunicării respectivei realități arhitecturale. Miza sa Însă Încearcă a fi examinarea relațiilor dintre arhitectură și fotografie, ce se pot stabili dincolo de raportul sus-menționat, vizând câmpul concepției arhitecturale. Întrebarea care ne-a ghidat demersul este următoarea: „Poate arta reprezentării arhitecturii În imagine să-și depășească funcțiunea
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
direcțiile de mai sus, vom aborda aplicat relația cu arhitectura , glisând dinspre temele documentării, criticii, arhivării și memoriei, către cele ale non-vizibilității arhitecturii și a unei potențiale completări a instrumentarului concepției arhitecturale cu un tip nou de imagine, având alte mize decât cea prezentă. Am Încercat ca În punctele nodale ale textului să furnizăm exemplificări europene și să indicăm posibile oportunități mediului românesc. Contextul globalizat și virtual al transmiterii „informației― arhitecturale Vorbim astăzi despre și avem de a face cu fenomenul
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la realitatea virtuală a proiectării sau a comunicării prin imagine a edificiilor contemporane. Cu alte cuvinte, identificăm astăzi multe mize ale 158 arhitecturii În mediile care transcend spațiul edificării sale, destabilizat și acesta de nomadismul noii economii globale. În consens cu istoricul de artă francez Jean Clair, Vittorio Gregotti pe marginea ipotezei că o cultură universală nu Înseamnă o economie
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
În interiorul arhitecturii atâta timp cât disciplinele lumii contemporane sunt interdeterminate. Abordarea punctuală având conștiința difuziei transdisciplinare a calității rezultatelor acesteia, este principiul pe care ne vom continua intervenția de față, propunând o reflecție asupra mediului de comunicare a arhitecturii, mai precis asupra mizelor fotografierii acesteia, nutrind speranța că anumite rezultate pot a se răsfrânge prin feed-back În chiar procesul de concepție arhitecturală. Am vorbit despre modernitatea fluidă și despre imaginea spectacol ca mediu flexibil, rapid și seducător de transmitere a informației calibrată consumului
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
se răsfrânge prin feed-back În chiar procesul de concepție arhitecturală. Am vorbit despre modernitatea fluidă și despre imaginea spectacol ca mediu flexibil, rapid și seducător de transmitere a informației calibrată consumului de masă. Ne vom Îndrepta atenția În continuare, asupra mizelor contracarării critice ale acestor realități fundamental incompatibile arhitecturii. Prin opoziție caracterului spectaculos, identificăm o miză a fotografiei de arhitectură În profunzimea actului de semnificare. O discuție despre acesta trebuie să Înceapă reflecția asupra adevărului fotografic situat Între realism și manipulare
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
și despre imaginea spectacol ca mediu flexibil, rapid și seducător de transmitere a informației calibrată consumului de masă. Ne vom Îndrepta atenția În continuare, asupra mizelor contracarării critice ale acestor realități fundamental incompatibile arhitecturii. Prin opoziție caracterului spectaculos, identificăm o miză a fotografiei de arhitectură În profunzimea actului de semnificare. O discuție despre acesta trebuie să Înceapă reflecția asupra adevărului fotografic situat Între realism și manipulare, pentru a demonstra complexitatea relaționară a ultimelor două calități și dificultatea de ale atribui a
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
fenomenul media global, poate fi de fapt o rea aparență sau chiar o virtualitate. Raportareala relația dintre fotografie și calitatea „adevărată― sau iluzorie a reprezentării subiectului său, nu este un scop În sine. Martha Rosler (Lister 2002: 337) susține că miza fotografiei nu se raportează la calitatea reprezentării aparențelor realității , ci la modul În care le poate depăși accesând substraturile acesteia . În acest caz, fotografia ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
accesând substraturile acesteia . În acest caz, fotografia ar reda un adevăr esențial și foarte probabil, ar căpăta o formă de expresie manipulată capabilă să depășească barierele aparențelor. Urmând această direcție de gândire, putem afirma că realismul fotografic poate fi fără miză În raport cu realitatea, el putând aborda doar aparențele saleiluzorii. Un interesant exemplu de non-realism formal și de realism de fond, poate fi cel al fotomontajului dadaist , aparent o rea aparență sau posibilă virtualitate, dar În fond o bună aparență dupa clasificarea
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
văzut mai sus cum manipularea „adevărului― naturalist al imaginii, poate avea efecte etice pozitive raportate la adevărul esențial al realităților reprezentate. Am văzut de asemenea, prin intermediul disputei Ritchin- Rosler, că alterările acestui „adevăr― sunt premergătoare revoluției digitale și că adevărata miză a fotografiei nu este atât raportul cu adevărul aparenței, ci cu cel din substratul non-vizibil al realităților. Am observat că imaginea este departe de a fi o Înregistrare pur mecanică alumii exterioare și că rolul său cultural este mai subtil
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
câmpul referențial al imaginii, devenită agent monopolizator și autonom al comunicării unor referințe iluzorii, non-reale, fabricate. Având aceste concluzii la Îndemană și fiind Încredințați de aplicabilitatea lor În câmpul comunicării arhitecturii prin imagine, vom aborda mai departe, din perspectiva acestora, mizele alternative ale arhitecturii și ale fotografierii sale Într-o cultură a „spectacularului― (utilizând termenul lui Guy Debord), a spectacolului care elimină istoria din cultură (Debord 2001: 161), identificând ideea arhivei ca spațiu al memoriei. Fotografia ca arhivare a memoriei. Oportunități
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
obiectivă. În decursul acestui ultim demers, este posibil calimitele fotografiei să devină fluide În dialog cu arhitectura de dincolo de evidența fizică. Fotografia ar putea Încorpora prin hibridizare și alte moduri de a semnifica, devenindea Însăși altceva, fiindcă nu credem că miza reprezentării arhivatoare a arhitecturii se găsește În statutul exclusiv fotografic al imaginilor. O miză mai cuprinzatoare este cea a statutului unui text estetic memorabil În care să-și poată găsi locul nu atât fragmente de arhitectură, ci pe cât posibil experiențe
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
dialog cu arhitectura de dincolo de evidența fizică. Fotografia ar putea Încorpora prin hibridizare și alte moduri de a semnifica, devenindea Însăși altceva, fiindcă nu credem că miza reprezentării arhivatoare a arhitecturii se găsește În statutul exclusiv fotografic al imaginilor. O miză mai cuprinzatoare este cea a statutului unui text estetic memorabil În care să-și poată găsi locul nu atât fragmente de arhitectură, ci pe cât posibil experiențe organice ale acesteia, iar În acest demers limitele unei unice arte a reprezentării s-
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
artefact, artificial și neconcord cu canoanele reprezentării fotografiei „clasice― În Încercarea de a-i depăși limitările semantice, dar nu va fi niciodată autonom ci va completa discursul acesteia. Contemplate În continuarea secvențelor de fotografii „clasice― din categoria realismului aparent (vizual), miza unor atare imagini manipulate va consta În păstrarea realismului esențial prin a nu fi deviat În virtuozitate abstractă și de a fi exprimat condensat, eliberator, prin jocul conotativ, realități arhitecturale care dinamizateinterpretativ pot generaidei noi. Aceasta din urmă poate fi
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
pe valențele sale. A plusa este marca celui de al doilea capitol. Începând cu secolul al XVIII-lea și toată perioada secolului următor, literatura își joacă din plin cărțile. Putem considera că în această perioadă creatorii de literatură plusează, mărind miza mai mult decât au făcut-o cei de până acum. Odată cu conturarea conștiinței literare din perioada clasicismului sunt deschise căile expansiunii. Încercarea de desprindere de spațiul culturii evidențiază dorința de autonomizare a literaturii. Este perioada estetizării. Dar, în același timp
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de la Roma din noiembrie 2007 și consecințele lor pentru români și italieni). Mobilitatea spațială transformă orașele ("orașe etalate", "difuze", "împrăștiate", "megalopolisuri", "metapolisuri" etc.), iar sociologii trebuie să analizeze mobilitatea ca fapt social total (mobilitatea schimbă organizații, instituții și reprezentări, schimbă mize ale societății urbane, schimbă datele libertății individuale și ale cetățeniei). Trebuie analizate impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de rol și statut, efectele mobilității produse de "dorința de a evada" etc. 4. Ce fel de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
serviciilor publice, să luăm seama la "ghetouri", la cartierele care fac și suportă "secesiunea", creșterea violenței, care au probleme cu integrarea tinerilor, să luăm seama la polarizare, la fractura dintre bogați și săraci. Mobilizarea noastră nu este însă la înălțimea mizelor actuale. Să reflectăm înainte de a acționa, desigur, dar să și acționăm până nu este prea târziu! Mai vrem orașul? Ce oraș vrem? Ce valori, drepturi și libertăți vrem să domnească în el? Vrem un oraș închis, ori unul pluralist și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
manageriale, să conducă pe bază de date accesibile, pe baza studiilor științifice, ca să poată spera în mobilizarea tuturor citadinilor pe termen scurt, mediu și lung. Primarul trebuie să se întrebe mereu dacă este un simplu gestionar, un simplu mediator al mizelor produse de grupurile de interese cele mai diverse, dacă este garantul finalităților, obiectivelor și activităților împărtășite de către cei mai mulți dintre concitadinii săi, dacă este un manager capabil să facă interdependente și coerente politica, economia, sociocultura, dacă stăpânește cu măiestrie cele mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de grupurile de interese cele mai diverse, dacă este garantul finalităților, obiectivelor și activităților împărtășite de către cei mai mulți dintre concitadinii săi, dacă este un manager capabil să facă interdependente și coerente politica, economia, sociocultura, dacă stăpânește cu măiestrie cele mai cu miză jocuri parteneriale, dacă este un strateg capabil să construiască o viziune colectivă a locului orașului în lumea actuală mondializată, în care decidenții se înmulțesc, aparatul municipal crește și ... izolează cetățenii. Primarii orașelor actuale nu mai au prerogativele de a enunța
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
curs și să elaboreze un punct de vedere colectiv privind devenirea cartierului, pentru partenerii externi. Consiliul cartierului a luat ființă în 1998 (fiind compus din 40 locuitori și 10 reprezentanți ai asociațiilor din cartier). Au fost create mai multe comisii, miza lor fiind aceea de a ierarhiza spațiile în funcție de probleme, de a afla soluții pragmatice și cele mai nimerite moduri de gestionare punctuale (privind spațiile pietonale, parcările și securizarea lor, incivilitățile, liniștea publică). Încă de la început au fost identificate competențele fiecărui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesare, ce priorități, de a observa și analiza practicile cotidiene ale locuitorilor, de a identifica parteneri pentru proiecte, de a estima timpul necesar proiectelor, de a testa pertinența intervențiilor. Pentru fiecare tematică abordată, în contractul încheiat între parteneri se specificau: mizele proiectului, planul și etapele derulării lui, calendarul și programarea activităților, responsabilitățile partenerilor, dispozitivul de pilotaj, modalitățile concrete de concertare, finanțare, monitorizare și evaluare. Fiindcă în cadrul gestiunii urbane de proximitate participarea locuitorilor era esențială, s-a acordat o importantă atenție formării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]