8,110 matches
-
biografiei personale și intelectuale din perspectiva genului 7 și redactarea textului de către autori (naratori) în vederea publicării. Este un fragment de viață individuală, dar și de istorie socială, un exercițiu profund subiectiv de reconstituire și reconstrucție personală contextualizată cultural-istoric, reflex specific modernității și ideologiei realizării de sine a subiectului 8. Provocarea lansată este percepută, adesea, ca un exercițiu incomod și "riscant", având în vedere faptul că "ne pune în discuție", ne invită să ne povestim și să luăm un răgaz pentru autoanaliză
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
plus, sărăcia exemplară în ilustrarea galeriei marxiste a luptei exploataților contra exploatatorilor - l-a scutit de malaxorul mimării ,,luptei de clasă". Astfel că în sate ca acestea, vechiul mod de viață și-a retras încet și înțelept matca în fața avantajelor modernității: locuri de muncă stabile în noile antreprize de exploatări forestiere și miniere, exod urban prin calificarea în sectorul industrial, școlarizare gratuită pentru copii și tineri. Generațiile mature și vârstnice țineau cadența rânduielilor vechi. Se-ngrijeau de mulțimea de animale din
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Commonwealth Studies de la Lodz, profesoara Krystyna Kujawinska Courtney am inițiat și un proiect pe această tematică, de mare interes pentru noi fiind tocmai analiza dimensiunii de gen a violenței simbolice sau actualizate exercitate de etosul iluminist și de cel al modernității asupra grupurilor marginale nu doar în Europa, ci și în Caraibe sau în India, acolo unde britanicii și britanicele Imperiului sub masca binevoitoare a civilizatorului ("white man's burden", în memorabila expresie a lui Rudyard Kipling) și-au derulat agenda
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și unii/unele și alții/altele în egală măsură? În această serie mai am o întrebare care mă preocupă de când predau romanele lui D. H. Lawrence și răspunsul lui îngrijorat la chestiunea "bătăliei dintre sexe" într-o altă perioadă a modernității și într-un alt spațiu cultural (decît cel românesc): începutul secolului XX. Să ținem cont de faptul că Lawrence era contemporanul Virginiei Woolf, dar nu tocmai prieten. De cel puțin zece ani mă tot gândesc la sensibilitatea extraordinară pe care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
înțelege în profunzime și pentru a opera schimbări în mecanismele sociale și culturale care contribuie la reproducerea inegalității/polarității de gen ar fi nevoie să punem în discuție însăși paradigma gândirii liniare și dihotomice a raționalismului cartezian care a fundamentat modernitatea europeană și în limitele căreia continuăm să gândim și să acționăm în contexte actuale de viață postmodernă. Alegeri dificile sau diferite? Condiția femeilor între supunere, sacrificiu de sine, renunțare și resemnare? Pe parcursul anilor, am observat multe femei din jurul meu, de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Autoeducația, Gabriel Albu Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă,Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Cajvana, Luca Pițu Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Poetică fenomenologică
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
forma „cetății”, fie În aceea a „cetății-imperiu”, devenise imposibil. Era Însă posibil ca ea să fie regândită ca una spirituală și mistică, acesta fiind, de altfel, singurul chip În care a mai putut fi concepută, de atunci și până la Începutul modernității, la nivel universal, coeziunea grupurilor umane. Imaginea „corpului lui Hristos” (soma tou Hristou sau corpus Christi) - sintagmă prin care Sf. Ap. Pavel Înțelegea, fapt caracteristic, atât comunitatea tuturor credincioșilor, cât și ostia sfințită - a fost creată pentru a servi acestui
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
consolidarea statului monarhic, Începând cu finele celui de-al X-lea veac. Acest fenomen este unul general, desfășurându-se, cu variații minime de formă și timp, pretutindeni În Apusul Europei, Între secolele X și XVI. El anticipează, deocamdată foarte vag, modernitatea politică. Este interesant de constatat că, În procesul afirmării sale, statul monarhic a Împrumutat, pentru a se defini și a-și legitima pretenția de autonomie, nu numai vocabularul religiei, ci și argumentele teologiei care constituiau, ne amintim, sigurul discurs posibil
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
noastre, fiind ajutați din afară cu mijloace morale și materiale”. Precizările de mai sus, formulate de cel mai Înalt reprezentant al orotdoxiei românești, sugerează o suprapunere a conceptelor de stat, biserică, popor și națiune. Numai așa putem explica deficitul de modernitate al Bisericii ortodoxe române În perioada respectivă. În această paradigmă, orice problemă religioasă constituie, În egală măsură, o problemă politică și națională. Cu siguranță, o asemenea abordare nu este caracteristică modernității, În special În latura sa politică. Modernitatea operează o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
popor și națiune. Numai așa putem explica deficitul de modernitate al Bisericii ortodoxe române În perioada respectivă. În această paradigmă, orice problemă religioasă constituie, În egală măsură, o problemă politică și națională. Cu siguranță, o asemenea abordare nu este caracteristică modernității, În special În latura sa politică. Modernitatea operează o disjuncție extrem de clară Între sfera politică, aflată În gestiunea societății umane, și sfera religioasă, administrată exclusiv de biserică. La Miron Cristea, un element ce ține de doctrina religioasă (În cazul anumitor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
deficitul de modernitate al Bisericii ortodoxe române În perioada respectivă. În această paradigmă, orice problemă religioasă constituie, În egală măsură, o problemă politică și națională. Cu siguranță, o asemenea abordare nu este caracteristică modernității, În special În latura sa politică. Modernitatea operează o disjuncție extrem de clară Între sfera politică, aflată În gestiunea societății umane, și sfera religioasă, administrată exclusiv de biserică. La Miron Cristea, un element ce ține de doctrina religioasă (În cazul anumitor asociații religioase, interdicția de a folosi arme
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
culturilor de mistere care promit învierea din morți și a înțelepciunii care cere acceptarea neantului morții! Obârșie a filozofiei, a teozofiei, a gastrosofiei și a oenosofiei! Obârșie a raționalității, a laicității și a culturii umaniste! Obârșie a renașterii și a modernității spiritului european! Mare a comunicării ideilor și a confluențelor cunoașterii, care a știut să-l poarte pe Aristotel de la Bagdad la Fes înainte de a-l aduce la Sorbona din Paris! Mare tricontinentală a întâlnirilor fecunde și a rupturilor tragice între
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
7.3. Înfățișare / 64 1.7.4. Codul vestimentar / 64 1.7.5. Maniera / 66 1.7.6. Moda și teribilismele / 67 1.7.7. Definiții ale modei / 68 Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down / 78 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului / 81 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
față de anumite practici sociale; 3) fenomen ciclic; 4) comportament de conformare; 5) propagare prin imitație; 6) cod comportamental schimbător. Autoarea dă dovadă de aceeași subtilitate intelectuală și în "Abordarea sociologică a modei", când ni se atrage atenția că moda și modernitatea, ca fenomene, sunt corelative, dar în plan semantic cele două noțiuni nu sunt echivalente. Pentru susținerea acestei asumpții se face apel la autori clasici (Gabriel Tarde, William McDougall, Edward Ross, Georg Simmel, Thorstein Veblen ș.a.) și contemporani (Pierre Bourdieu, Matei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei, în special vestimentației ca fapt social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate" și cea de-a doua, relaționată comportamentului colectiv, teoretizare dezvoltată cu precădere după anii '60. Totodată, am evidențiat tendințele recente de analiză a modei prin achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului și studiilor culturale. Analiza semantică a termenilor "gust
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestui concept multiform: maniera, curentul sau vestimentația? (D. Waquet și M. Laporte, 1999/2003, 6) De-a lungul timpului, ideea de modă în istorie, literatură și filozofie a cuprins, în principal, două sensuri. Primul, generic, de fenomen cultural care reflectă modernitatea sau aculturația, iar cel de-al doilea, ca aspect exterior al individului înfățișarea ilustrată de îmbrăcămintea și înfrumusețarea corpului. Ambele sensuri au fost susținute sau combătute în filozofie, în literatură și în istorie, fapt ce i-a determinat pe unii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
A. Bernhardt, 2008, 162). 1.1.1. Parcursul istoric al ideii de modă Istoria semnatică a conceptului de "modă" consemnează un registru de semnificații: de la cele etice "măsură", "decență" și estetice "eleganță", "manieră", "frumusețe", "bun gust", până la cele generale de modernitate, contemporanitate, actualitate. În limbajul comun, cuvântul "modă" a moștenit o semnificație din toate acestea, în timp ce discursul științific l-a îmbinat cu fenomenele de comunicare, de imitație, de conformism, de schimbare socială, de inovație. Privind retrospectiv, din Antichitate și până în zile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în sfera vocabularului francez (mode) și englez (fashion), o serie întreagă de practici corporale ale indivizilor precum vestimentația, coafura, podoabele, cosmetica erau descrise, în termeni estetici, dar mai ales etici. Gândirea antică a lăsat moștenire valența etică a conceptului, iar modernitatea l-a consacrat discursurilor despre corpul uman, status social, individualizare și succes. De la antici provine semnificația etică a noțiunii de "modă", pentru că hubris lipsa de măsură însemna în Grecia din timpul lui Homer (sec XII-VIII î.H.) o ofensă la adresa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la care m-am raportat, respectiv cea cuprinsă între anii 1871 și 1890, este relevant de semnalat că influența scrierilor evoluționiste a dominat științele sociale până în jurul anului 1900. Treptat, efectele urbanizării progresive începute în epoca industrială, creșterea individualității, climatul modernității vor naște, în plan teoretic, alte interogații cu privire la fenomenul îmbrăcămintei. 1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
urbanizării progresive începute în epoca industrială, creșterea individualității, climatul modernității vor naște, în plan teoretic, alte interogații cu privire la fenomenul îmbrăcămintei. 1.3. Etapa clasică (1890-1960) Perioada cuprinsă între anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul maselor, pierderea tradițiilor, schimbările rapide ale modei. În acest context, vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
anii 1890 și 1960 marchează nașterea unor preocupări cu privire la fenomenele constitutive ale modernității, explicate prin cauze precum: creșterea individualismului, "forța" mulțimilor, comportamentul maselor, pierderea tradițiilor, schimbările rapide ale modei. În acest context, vestimentația este analizată ca un fenomen caracteristic climatului modernității. Această etapă, pe care am denumit-o clasică, este cea mai prolifică din punct de vedere teoretic. Sociologi și psihologi de seamă precum Gabriel Tarde (1843-1904), Gustave Le Bon (1841-1931), Thorstein Bund Veblen (1857-1929), Georg Simmel (1858-1918), în demersurile lor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
parcurs cronologico-bibliografic care începe cu lucrările citate anterior și până în anii '60, putem repera trei direcții separate, dar complementare, cu ajutorul cărora a fost explicată moda ca fenomen social (J.I. Nelson, 2007, 178). Prima interpretare tratează moda ca un fenomen constitutiv modernității. În acest sens, asistăm la formularea primei teorii sociologice a modei, respectiv teoria trickle-down și a primelor definiții pertinente. Cea de-a doua are în vedere dimensiunea economică a modei, punând accentul pe alegerile pe care le fac consumatorii și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dezbaterea despre posibilitatea abordării științifice a subiectului: Modă și societate urbană în România epocii moderne (2006), semnată de istoricul Adrian-Silvan Ionescu, și Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008), aparținând antropologului Alexandru Bălășescu. Recurența comportamentelor vestimentare în modernitate este descrisă de Adrian-Silvan Ionescu (2006) printr-o bogată documentare istorică, sociologică și literară. În plină epocă modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în primele decade ale secolului XX, costumul feminin și masculin românesc, precum și alte sfere ale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și ierarhiile sociale și comportamentele culturale". Cea de-a doua carte pe care o aminteam în planul aparițiilor românești recente, Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008), reflectă stadiul actual al discursului antropologic internațional cu privire la modă și modernitate. Inspirat de opera filozofului Michel Foucault (1926-1984), Alexandru Bălășescu, autorul acestui volum, realizează o serie de interviuri cu consumatorii și creatorii de modă din Paris și Teheran, demonstrând astfel ideea că: A fi în pas cu moda nu înseamnă numai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]