7,269 matches
-
murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar fi insuportabile, fiind la polul opus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orice iluzie” <endnote id="(366, pp. 109 și 131-132)"/>. O presupusă calitate maximală (frumusețea evreicelor) este dublată și astfel anihilată de un presupus defect maximal (murdăria lor). Cam același limbaj folosesc consulul prusac la București În 1824 („Cine sunt mai murdari decât turcii, țiganii și evreii ?” ; <endnote id="cf. 743, p. 46"/>), francezul Raoul Perrin În 1839 („rasa aceasta [= evreii] Întâlnită pretutindeni și care, În Orient, se cunoaște după dezordinea și murdăria ei, cum nu se poate mai nerușinate și mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
află Într-un cartier evreiesc” <endnote id=" (574)"/>. Nu numai casele, dughenele și cârciumile evreilor erau descrise astfel, ci și școlile lor. În 1901, de exemplu, un funcționar din Dorohoi (nordul Moldovei) se plângea autorităților că „havrele [= școlile] jidovești sunt murdare”, fiind „adevărate focare de boli” <endnote id="(488, p. 104)"/>. La rândul său, Într-un raport Întocmit În 1884, doctorul Iacob Felix, șeful Comisiei de Igienă a Primăriei București, semnala alarmat condițiile precare de locuit ale multor evrei În zona
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tu, Doamne, Dumnezeul nostru [...], care ne- ai poruncit să ne spălăm mâinile”, „Clătiți paharul Înainte de a bea și după ce ați băut”, „Se interzice traiul Într-un oraș care nu are baie”, „Lipsa de curățenie a capului duce la orbire, veșmintele murdare duc la demență, murdăria corporală produce ulcere și dureri ; ferește-te deci de orice necurățenie”, „Se cuvine să Îmbăiezi copiii mici și apoi să-i ungi cu ulei”, „Este interzis să trăiești Într-un oraș În care nu există nici un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănâncă și sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate nu sunt nici haina și nici persoana lor, iar preferința pentru ceapă și usturoi le face prezența insuportabilă” <endnote id="(760)"/>. Nici boierii români nu stăteau mai bine la acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiască, este bine-cunoscut. Karl Marx, de exemplu, Își afișa ura de sine evreiască (jüdische Selbsthass) <endnote id="(vezi 692)"/> numindu-l „evreu polonez” pe socialistul Ferdinand Lassalle, În condițiile În care „evreii din Polonia - spunea tot Marx - sunt cei mai murdari dintre toate rasele”. La rândul său, Engels Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său, Engels Îi scria lui Marx În 1856 că „[Lassalle] este un evreu slinos, care se ascunde sub briantină și juvaeruri sclipitoare” <endnote id="(278, p. 350)"/>. Dar adevăratul contraargument - care invalidează explicația „realistă” privind nașterea și supraviețuirea imaginii „jidanului murdar și Împuțit” - este, de fapt, vechimea acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a-și păstra demnitatea. Ceea ce nu au putut să facă toți” <endnote id="(248, p. 159)"/>. Repet, toate aceste condiții au Întărit clișeul „jidanului murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un adevărat catalog al națiilor „sălbatice” din zonele extra-europene, care trăiesc Într-o stare de murdărie inimaginabilă și degajă duhori insuportabile <endnote id="(810, p. 227)"/>. De regulă, membrii grupului majoritar sau dominant sunt tentați să-i recepteze ca fiind murdari și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
810, p. 227)"/>. De regulă, membrii grupului majoritar sau dominant sunt tentați să-i recepteze ca fiind murdari și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös/koszos oláh) <endnote id="(3, p. 64)"/>. Un sondaj de opinie efectuat În 1998 În Transilvania a arătat faptul că stereotipuri similare au supraviețuit până În zilele noastre : ungurii cred că „românii sunt murdari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös/koszos oláh) <endnote id="(3, p. 64)"/>. Un sondaj de opinie efectuat În 1998 În Transilvania a arătat faptul că stereotipuri similare au supraviețuit până În zilele noastre : ungurii cred că „românii sunt murdari” <endnote id="(471)"/>. O imagine asemănătoare Își făcuseră mulți nemți În secolul al XIX-lea : „Simțul curățeniei e străin românilor” <endnote id="(299, p. 127)"/>. În 1856, de exemplu, glosând pe marginea stării de murdărie a locuitorilor dintr-un sat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înfăptuite În centrul Europei În timpul primei cruciade, din 1096. Termenul „biserică” era desemnat prin sintagme precum „casa impurității” sau „loc necurat”, „creștinii” erau numiți „necircumcișii impuri”, iar verbul „a boteza” era redat prin „a murdări” sau „a stropi cu apă murdară” <endnote id="(455, I, pp. 84 și 281)"/>. Zicala poloneză „Îi este frică de apă ca unui evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/> pare să nu se refere la apa simplă, de spălat, ci la cea rituală, de botez. Nefiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Dar și de la considerarea băuturii și mâncării „cușer” ca fiind ceva tenebros și spurcat. Într-un act din 1837, de pildă, se spunea că moldovenii din Fălticeni „cu dezgust sunt siliți a cumpăra carne [cușer] de la evrei” ; <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legendei despre otrăvirea băuturilor de către cârciumarii evrei. Toate acestea au fost posibile și pentru că au găsit un orizont de așteptare prielnic. Astfel de informații confuze s-au suprapus unei imagini puternic Înrădăcinate În mentalul colectiv, aceea a evreului „otrăvitor” și „murdar”, care bea el Însuși băuturi percepute ca fiind „spurcate” [= cușer]. 5. Evreul lăutar Trecând prin București În 1825, călătorul Robert Walsh nota cu indignare de reverend anglican : „Orașul este plin de cârciumi și, ca să ademenească mușteriii, fiecare ține un număr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un rânjet În colțul gurii : Jidove... Deie Domnul ca niciodată să nu-ți dai seama de adâncimea durerii mele...” „Da, Lucia - reia Leonid Dimov subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu argumentele și contraargumentele ei. În loc să optez tranșant pentru una dintre ele, voi Încerca să le prezint pe scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe scurt : 1) Cu precauțiile de rigoare, s-ar putea invoca valențele magice pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse forme
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numelui său (fr. merde !) ar fi aducătoare de noroc etc. Acest gen de explicație ar putea justifica de ce - În unele formulări ale credinței populare În discuție - evreul este dublat de coșar sau de țigan (un alt „personaj etnic” receptat ca murdar) : „Dacă un coșar sau un evreu Îți ies În cale pe stradă, este un semn de noroc” (superstiție poloneză ; <endnote id="cf. 70, p. 137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul „Legenda jidovului rătăcitor”). Adevărata ispășire a păcatului de deicid se produce pe lumea cealaltă, unde „jidovii ceia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]