6,675 matches
-
a istoriei. Cu timpul, ea va fi înlocuită de metafizică și de studiul pozitiv al realității sociale. Trimiterea este la celebra teorie a sociologului francez auguste comte. Astăzi, teoria lui comte se dovedește a fi de o splendidă inactualitate. c) Obsesia căutării originii faptului religios. Conform acestei idei frecvent asumate, dacă religia a fost creată de om, atunci apariția și dezvoltarea sa au diverse cauze individuale și sociale. Or, cercetările recente susțin exact contrariul: nu există un stadiu istoric anterior, nereligios
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
garante pentru coeziunea sa. Dar în timp ce s-a instalat și s-a dezvoltat confortabil dispoziția libertară, se face simțită din ce în ce mai mult cererea securitară, care se exprimă în fenomene atât de diferite ca proliferarea asfixiantă a regulamentelor de sănătate publică, sau obsesia poluării, sau disciplina exprimării publice în regimul numit "politic corect", pentru a nu mai vorbi despre centralitatea ministerului de Interne în guvernele republicii de un deceniu încoace. Mai mult ca niciodată "libertatea constă în a face tot ceea ce nu face
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
o idee, o reprezentare care mi se pare că inspiră această generație: ceva ce uneori se definește drept comunitate, alteori se definește drept anarhie. Mi-e teamă că cele două noțiuni să nu fie la antipozi, însă găsim ca o obsesie, de exemplu în cartea scrisă de Robert Badinter, ideea de comunitate, adică ideea că indivizii găsesc libertatea adevărată în comunitate. Bineînțeles, este posibil ca individul să găsească libertatea într-o comunitate fraternă, și nu în competiție sau în singurătate. Dar
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda alt chip decât cel real; j) prejudecata că talentele sunt foarte rare. În literatura creatologică românească există preocupări notabile în direcția identificării principalelor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
acestui complex, afirmarea de sine este căutată în realizarea valorilor sociale legate de putere, de conducere. Apar acum persoane foarte autoritare, rigide, care din cauza slăbiciunii emoționale caută un statut care să întărească voința personală. În plan sexual apar forme de obsesie sexuală, asociate cu căutarea de cuceriri sau dominări sexuale având aparențele unei hipervirilități. În forma supracompensată, agresivitatea provoacă suferințe celorlalți, dorința de afirmare nu are opreliști, răsturnând orice autoritate. Ceea ce se încearcă este realizarea dorințelor egoiste. În plan sexual, individul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
poate fi determinat de un defect fizic sau estetic (strabism, un chip cu un defect vizibil, un tic, etc.), alteori de condiția socială (economică), alteori de nivelul profesional. Ceva mai gravă este situația în care inferioritatea invadează întreg psihicul, devenind obsesie și blochează resursele. Se pot dezvolta adevărate fobii (obsesia urâțeniei fizice trăită ca o stricăciune iremediabilă și ca o rușine). Apare atunci asocierea cu sentimente de vinovăție (te simți vinovat pentru că provoci dezgust prin ceea ce ai inferior). Formele compensate ale
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
strabism, un chip cu un defect vizibil, un tic, etc.), alteori de condiția socială (economică), alteori de nivelul profesional. Ceva mai gravă este situația în care inferioritatea invadează întreg psihicul, devenind obsesie și blochează resursele. Se pot dezvolta adevărate fobii (obsesia urâțeniei fizice trăită ca o stricăciune iremediabilă și ca o rușine). Apare atunci asocierea cu sentimente de vinovăție (te simți vinovat pentru că provoci dezgust prin ceea ce ai inferior). Formele compensate ale acestui complex conduc la o valorizare personală pe un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de critica literară, decernându-i-se și Premiul ,,Mihail Sadoveanu” al Asociației Scriitorilor din Iași. Volumul cuprinde trei narațiuni, cea dintâi, Clientul, fiind supralicitată ca ,,mic roman”. Aici se radiografiază cu excesivă minuție confruntarea protagonistului, un bătrân croitor, cu o obsesie legată de fidelitatea soției sale, dar și cu ,,vremile” aflate în schimbare majoră, înlocuirea unei lumi cu alta făcând victime între cei care nu găsesc resurse de ajustare a propriilor convingeri. Bătrânul nu face față șocului și se afundă în
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
polițistă, o radiografie istorică, o frescă socială, o țesătură romantică, agrementate cu evocarea unor scene de război și cu secvențe ce recompun o atmosferă patriarhală. Autorul glisează între etajele narative fără a miza pe ,,farmecul” literar, ci pe alte mijloace. Obsesia de a corecta lumea imorală din care face parte structurează viața protagonistului, Daniel Pruncuș, aflat într-o continuă confruntare cu „leii” mincinoși și atotputernici. Numele de familie e ales pentru a sugera dramul de inocență păstrat de acesta, în ciuda dezamăgirilor
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
un începător, care își anunță de pe acum spiritul de împotrivire. Cărțile sale se așază sistematic de-a curmezișul convențiilor, temelor și tehnicilor consacrate ale ficțiunii. Romanul romancierului, personajele-autori, jurnalul și confesiunile fictive, stereotipiile „obsedantului deceniu”, tema iubirii în circumstanțe potrivnice, obsesia memoriei recuperatoare și a terapiei prin regresiune - toate acestea și multe altele sunt supuse unui tir metodic, care întoarce, cu o cruzime nu lipsită de tandrețe, pe față și pe dos, piesele de inventar și secretele meseriei de scriitor. Luca
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
cu aceeași istorie și cu același nume, există și în realitate. Și în Salvatorul (1979) T. încearcă să suplinească deficitul epic prin inovații narative. Biografie a unui inadaptat, construită după regulile prozei experimentaliste, romanul este în bună parte nereușit din pricina obsesiei autenticității, care îl face pe autor să amalgameze inabil mai multe modalități de reconstituire a vieții protagonistului: depozițiile a două personaje-martor, fragmente de memorii, jurnal, scrisori etc. Deseori prozatorul provoacă cititorului dificultăți de înțelegere prin schimbarea perspectivei de relatare a
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei situații existențiale neobișnuite, modelul predilect de personaj fiind insul cu evoluție interioară obscură, care își confecționează obsesii (Un destin, Portret din memorie), iar sub genericul Tragicomedii din viața de zi cu zi sunt puse în evidență câteva situații grotești, născute din obediența față de imperativele politicii oficiale, cum se întâmplă în Vin râmele. SCRIERI: Ceața și obișnuința, București
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Smaranda Gârbea (Smara), Iuliu Cezar Săvescu, Gh. Nădejde (cu pseudonimul Leon Gârbea), Sever Moschuna, Ana Ciupagea. În T.r. Mircea Demetriade, Al. Obedenaru și Iuliu Cezar Săvescu își tipăresc versurile cu ecouri din simbolismul francez, dominate de nostalgii inexplicabile, de obsesia morții, de dorința evadării. O cronică literară și dramatică atent alcătuită, cu observații pătrunzătoare și obiective, întreține Sever Moschuna (pseudonimele lui sunt Reves și Din stal). Tot el traduce din Guy de Maupassant. Mai apar tălmăciri din Edgar Allan Poe
TELEGRAFUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290122_a_291451]
-
Mureș, 1924; Valuri politice, București, 1933; Sub flamurile naționale, Sighișoara, [1935]; Amintiri de la „Luceafărul”, București 1936; Octavian Goga. Amintiri și contribuții la istoricul revistei „Luceafărul”, partea I: Epoca budapestană, București, 1939; Spovedanii, îngr. Gelu Voican, pref. Vasile Netea, București, 1976; Obsesia europeană. Studii politice, îngr. Gelu Voican-Voiculescu, postfață Vasile Secăreș, București, 1996; Din vârtejul războiului, I-III, îngr. și pref. Gelu Voican-Voiculescu, București, 2001. Repere bibliografice: Ion Scurtu, Rătăciri primejdioase, „Sămănătorul”, 1908, 9; I. Radu [Ion Scurtu], Cazul Tăslăuanu, CL, 1908
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
de un macabru duse la extrem. Majoritatea sunt variațiuni pe tema libertății, în Să ne facem nevăzuți sau în Întâmplare peste care a nins candoarea se întâlnește cu grotescul, cu ilarul, cotidianul se transfigurează, ivindu-se un univers al visului. Obsesia jocului, dorința de recuperare a identității interioare sau schimbarea acesteia prin intermediul unui șir interminabil de măști sunt doar câteva elemente caracterizante. Masca este cea a clovnului și sub ea se ascund nu chipuri de oameni, ci întrupări ale unor probleme
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
în romanul Frumoasele garnizoanei (1969), reluat în altă variantă sub titlul Nuntă cu sănii (1980). Modelul care se conturează de acum înainte este Eugen Barbu, autorul oprindu-se la lumea interlopă. În Frumoasele garnizoanei protagonistul, un locotenent, este îndrăgostit până la obsesie de o dansatoare de la Alhambra și posibil prostituată, iar intriga se țese între lirism și observație, mediul militar intrând în conflict cu pasiunile indivizilor. Emil Manu vede aici nu doar un roman social și de moravuri , ci și un autentic
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
ziua lui..., Dolorosa ș.a.). Nuvela titulară a volumului Șovăiri (1921) este interesantă prin analiza psihologică a protagoniștilor, plasați într-un conflict ce se dezvoltă amenințător, viața lor eșuând tragic. În general, nuvelistica lui T.-B. este structurată, naturalist, în jurul unor obsesii, ca în Ochiul de nichel (1927). Povara spaimelor devine de neîndurat, încât singura izbăvire rămâne moartea. Mahalaua, personaj central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de o atmosferă mediocră
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
moartea. Mahalaua, personaj central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de o atmosferă mediocră și nivelatoare. Singurul care zdruncină ordinea prestabilită va fi Andrei Stoican, individ urmărit de două obsesii: eliberarea de frica morții, prin simularea propriului deces, și nevoia de liniște absolută, imposibil de aflat într-un mediu sufocat de intrigi și conflicte. Prin incendierea unor case din mahala Stoican crede că va putea să evadeze din atmosfera ei
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
spectaculosul, violența, dar și monumentalul artificial. Are predilecție pentru cărți de mari dimensiuni, grandilocvente, cu întâmplări moralizatoare, izbutind să nu ocolească nici un spațiu pentru desfășurarea acțiunii (terestru, aerian, marin) și punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
să depășească rețeta romanelor de capă și spadă sau schematismul maniheist, unde „bunii” sunt întotdeauna țăranii, căpitanii, bolșevicii, iar „răii” sunt boierii, moșierii, legionarii, naziștii. El poate fi și un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea, se va sacrifica și „Vulturul” - Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
cu o poză teatrală, ridică osanale, compune litanii, epitalamuri - versuri de adorație etc. Zoe Dumitrescu-Bușulenga vede la T. o „confesiune târzielnică”, în dulcele stil clasic, mizând pe un eros mai mult eteric decât teluric. Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
am pomenit nimic despre grija ce-o am în legătură cu felul în care îmi sînt receptate și, mai ales, raportate lucrurile ce le spun. *„Dacă cămara țării va fi plină, nimeni, tovarăși țărani, nu va muri de foame”. Agricultura constituie o obsesie națională: dacă doi inși se întîlnesc, discută în cele din urmă despre agricultură și despre consecințele ei asupra nivelului de trai. Pentru mine, problema nu-i c-o să mor de foame, ci de a mă aproviziona cu cele necesare fără
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ani, cum speri, vezi că nu mai ai mult. Anii trec ca umbra. Cu conflictele, cu decepțiile tale, cu ritmul tău lent, discontinuu n-ai să apuci să termini cele cinci cărți proiectate!” încerc astfel să mă baricadez împotriva obsesiei. Însă liniștea la care ajung e din păcate precară. „și dacă totuși?...”, izbucnește din cînd în cînd gîndul cel negru. Și iarăși iau de la capăt neutralizarea lui. Mă întîlnesc, pe stradă, cu unul-cu altul, ne salutăm, stăm puțin de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
numele lui cînd am scris”. „Nici nu avea de ce să vă vină”, l-am consolat eu. * Faptul că-l am în vizor mai mult decît pe alții, ar putea să le evoce unora că G. constituie pentru mine o permanentă obsesie negativă, că nu-l critic, ci îl „persecut”, că aglomerez „loviturile”, deși două-trei ar fi suficiente pentru a-l „termina”. Căci „cine e insul”? La urmă s-ar putea să ies eu rău și să par ranchiunos. Prin urmare, e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
operațiunea Eterul, ce o continua pe cea anterioară, a dat înfruntării dintre Securitate și postul de radio o dimensiune sângeroasă la propriu. La sfârșitul anilor 70 și în anii 80, activitatea postului de radio Europa Liberă a devenit o adevărată obsesie a regimului, inclusiv a lui Nicolae și Elena Ceaușescu. Există o mulțime de probe indirecte asupra faptului că șeful statului a decis luarea unor măsuri radicale, inclusiv de eliminare fizică a persoanelor importante sau cu mare audiență, iar Securitatea a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]