7,232 matches
-
acesta ebraic derivă din asirianul edinu, care înseamnă câmpie. Edin se numește câmpia mesopotamică, iar Mesopotamia în literatura asiro babiloniană se numește Dilmum. Această Dilmum, după însăși indicația Genezei mozaice, e peisajul în care a existat grădina Edenului sau a paradisului. În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asirianul edinu, care înseamnă câmpie. Edin se numește câmpia mesopotamică, iar Mesopotamia în literatura asiro babiloniană se numește Dilmum. Această Dilmum, după însăși indicația Genezei mozaice, e peisajul în care a existat grădina Edenului sau a paradisului. În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o enigmă, din pricină că, dintre cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
existat grădina Edenului sau a paradisului. În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o enigmă, din pricină că, dintre cele patru fluvii ce izvorăsc din paradis și udă fermecătoarea grădină, singur Eufratul e numit de referatul biblic cu numele lui cunoscut, pe când celelalte dau naștere la mari dificultăți de interpretare. Rezumând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o enigmă, din pricină că, dintre cele patru fluvii ce izvorăsc din paradis și udă fermecătoarea grădină, singur Eufratul e numit de referatul biblic cu numele lui cunoscut, pe când celelalte dau naștere la mari dificultăți de interpretare. Rezumând părerea vechii lumi creștine, într-o formă care nu e scutită de imperfecțiunea cunoștințelor geografice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
crede că Fisonul e Gangele indic, precum alții cred că ar fi Indul, apoi Geonul e Nilul egiptean, iar al treilea Tigrul. Evreii, cu care sunt de acord asiro babilonienii, credeau că Edenul e roditoarea câmpie mesopotamică, iar arienii situau paradisul pe muntele nordic, care ar fi uneori Araratul, iar alteori Himalaya. În orice caz, spațiul paradisiac, atât după Biblie cât și după vechile mitologii, se desfășoară, cu modificări de localizare națională, între Nil și Gange, fluvii ce păstrează până astăzi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fi uneori Araratul, iar alteori Himalaya. În orice caz, spațiul paradisiac, atât după Biblie cât și după vechile mitologii, se desfășoară, cu modificări de localizare națională, între Nil și Gange, fluvii ce păstrează până astăzi un venerabil prestigiu sacru. Ideea paradisului pământesc dăinuie în memoria tuturor popoarelor semite și deopotrivă în memoria tuturor popoarelor de rasă ariană. Fie că e vorba de primitivi, fie că e vorba de un stadiu mai înaintat de cultură, spiritul omenesc își reprezintă începutul lumii ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paradisiacă a primăverii divine se numește în Zend-Avesta Yima, în literatura asirobabiloniană Uttu sau Adapă, nume, acesta din urmă, pe care învățații îl pun în legătură cu Adam cel biblic. Printre străvechile documente sumero-akkadiene din Mesopotamia, s-a descoperit poemul zis „al paradisului sau al potopului și al căderii”, care ne vorbește de mitul acestei vârste de aur în Dilmum. A fost o vreme, la începutul începutului, când zeul Enki și zeița Nintud locuiau pe pământ și guvernau lumea, iar omul, scutit de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cum o vor cânta și o vor zugrăvi toți poeții și pictorii creștini, inspirați din Biblie. Iar starea omului, de perfecțiune și nemurire dăruită, pe care o va pierde în curând, seamănă cu aceea a lui Adam. Catastrofa, ce devastează paradisul, e de asemenea potopul, după care pământul însuși se înrăiește și degenerează împreună cu omul. Iată acum și imaginea ulterioară, opusă celei dintâi, a muritorului decăzut în mizeria terestră: „Frate-al meu, de ce suferi tu? Pășunea mea e suferindă! Frate-al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de Dumnezeu în Biblie, cerul nu voiește distrugerea totală a vieții de pe pământ, ci salvarea ei din durere și din moarte. Această făgăduință, adeverită în întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, ridică prima idee a raiului terestru pe planul transcendent al paradisului spiritual și ceresc. Mărturisind credința în nemurirea sufletului, toate neamurile pământului, fără excepție, își înalță nădejdile, din adâncul mizeriei omenești, în paradisul de dincolo de moarte. Dacă paradisul pământesc e o idee ce iese în evidență cu deosebire la semiți și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făgăduință, adeverită în întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, ridică prima idee a raiului terestru pe planul transcendent al paradisului spiritual și ceresc. Mărturisind credința în nemurirea sufletului, toate neamurile pământului, fără excepție, își înalță nădejdile, din adâncul mizeriei omenești, în paradisul de dincolo de moarte. Dacă paradisul pământesc e o idee ce iese în evidență cu deosebire la semiți și la arieni, paradisul ceresc e ideea în jurul căreia toate rasele pământului realizează un acord unanim. Chinezii, a căror religiozitate a fost adesea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nostru Iisus Hristos, ridică prima idee a raiului terestru pe planul transcendent al paradisului spiritual și ceresc. Mărturisind credința în nemurirea sufletului, toate neamurile pământului, fără excepție, își înalță nădejdile, din adâncul mizeriei omenești, în paradisul de dincolo de moarte. Dacă paradisul pământesc e o idee ce iese în evidență cu deosebire la semiți și la arieni, paradisul ceresc e ideea în jurul căreia toate rasele pământului realizează un acord unanim. Chinezii, a căror religiozitate a fost adesea fals interpretată, cred cu tărie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ceresc. Mărturisind credința în nemurirea sufletului, toate neamurile pământului, fără excepție, își înalță nădejdile, din adâncul mizeriei omenești, în paradisul de dincolo de moarte. Dacă paradisul pământesc e o idee ce iese în evidență cu deosebire la semiți și la arieni, paradisul ceresc e ideea în jurul căreia toate rasele pământului realizează un acord unanim. Chinezii, a căror religiozitate a fost adesea fals interpretată, cred cu tărie în supraviețuirea sufletului. „Un text celebru din anul 1400 vorbește pe larg de clizeul ceresc”(Leon
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fals interpretată, cred cu tărie în supraviețuirea sufletului. „Un text celebru din anul 1400 vorbește pe larg de clizeul ceresc”(Leon Wieger în Christus, p. 163.). Contopirea în Brahma și Nirvana budistă reprezintă în felul lor aceeași idee. În mazdeism, „paradisul e sediul luminii veșnice, e frumoasa locuință unde sufletele se odihnesc pe covoare de aur”. Infernul, unde merg osândiții, și pe care îl descrie poetul persan Arda Viraf, precum Dante îl descrie pe cel creștin, va avea un sfârșit în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din văzduhuri și străbătând bolta cerului ca stelele veșnice. În stele, pe care le numeau „nepieritoarele”, egiptenii vedeau mulțimea morților”(Charles-F. Jean: Le milieu biblique, vol. III, p. 80. ). Ceva mai întunecată apare aceeași credință în politeismul homeric al grecilor. Paradisul e Olimpul rezervat zeilor, ca o primăvară eternă. Muritorii merg în Hades sau în Ereb, care e un câmp de asfodele, unde sufletele lor fantomatice rătăcesc fără un destin tocmai precis. Eroii, din pricină că sunt rude cu zeii, merg în câmpiile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asfodele, unde sufletele lor fantomatice rătăcesc fără un destin tocmai precis. Eroii, din pricină că sunt rude cu zeii, merg în câmpiile elizeene, unde viața e dulce, zăpada nu cade, nici ploaia, iar oceanul respiră boarea suavă a zefirului, care îi împrospătează. Paradisul grec însă se boltește magnific în cerul filosofici, în lumea imaterială și veșnică a ideilor platonice, care vor exercita o atracție nesleită asupra cugetătorilor și artiștilor tuturor veacurilor ulterioare. E oare nevoie să adăugăm că ideea paradisului în accepțiunea ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care îi împrospătează. Paradisul grec însă se boltește magnific în cerul filosofici, în lumea imaterială și veșnică a ideilor platonice, care vor exercita o atracție nesleită asupra cugetătorilor și artiștilor tuturor veacurilor ulterioare. E oare nevoie să adăugăm că ideea paradisului în accepțiunea ei îndoită face parte integrantă din doctrina creștină și închide, ca o paranteză de aur, începutul și sfârșitul dramaticei noastre vieți din vremelnicia pământească? Nu e locul aici să dezvoltăm temeiurile, înfățișările și înțelesurile profunde și deosebite ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în accepțiunea ei îndoită face parte integrantă din doctrina creștină și închide, ca o paranteză de aur, începutul și sfârșitul dramaticei noastre vieți din vremelnicia pământească? Nu e locul aici să dezvoltăm temeiurile, înfățișările și înțelesurile profunde și deosebite ale paradisului creștin. Intenția noastră a fost să reamintim că această idee face parte din patrimoniul universal al omenirii. Dacă există o revelație primitivă sau naturală a spiritului dumnezeiesc în lume nimic nu atestă mai cu tărie acest adevăr decât pretutindenitatea și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a fost să reamintim că această idee face parte din patrimoniul universal al omenirii. Dacă există o revelație primitivă sau naturală a spiritului dumnezeiesc în lume nimic nu atestă mai cu tărie acest adevăr decât pretutindenitatea și continuitatea ideii de paradis în sufletul omenirii. În cadrul ei, istoria lumii ia parcă aspectul unui fluviu care, izvorând din oceanul veșniciei, se abate prin pământul păcatului turburându-și apele de cleștar cu nămolul lui, pentru a se întoarce în cele din urmă, punficat, să se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din care a pornit. Dacă conștiința religioasă a păcatului apare mai mult sau mai puțin limpede sub regimul mitologiei păgâne, în schimb suferința din lume e atât de adânc simțită de ființa omenească de pretutindeni și de oricând încât, chiar dacă paradisul n-ar fi o amintire divină și o nădejde eshatologică, nefericirea și groaza morții ar fi dat bici imaginației să-l născocească. Sentimentul paradisiac e ca simțul sănătății, ca simțul vieții și ca simțul sfințeniei. Nimeni nu prețuiește sănătatea mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acceptăm condiția mizeriei terestre numai ca un provizorat, din care suntem destinați să ieșim prin moarte. Fie că își prelungește antenele spre vârsta de aur de la începutul istoriei omenești, fie că le îndreaptă spre finalul ei transfigurat în veșnicie, nostalgia paradisului e dorul de-a înfrânge distanța blestemată de la imperfecțiune la perfecțiune și de la moarte la nemurire. Torturat de această antinomie a existenței, geniul omenesc n-a descoperit alt mijloc de ieșire decât creațiile de civilizație și de cultură. Opere care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aparțin numai omului, fiindcă sunt inexistente în restul ierarhic al făpturilor, civilizația și cultura își au resortul adânc, în această nostalgie paradisiacă. Ele sunt imagini și simboluri ale ordinii eterne, la care aderă instinctiv, prin natura lui nemuritoare, spiritul omenesc. Paradisul, atât în semnificația lui creștină cât și în semnificația pe care i-o găsim în religiile păgâne, e un paradis pământesc și un paradis ceresc. Și dacă civilizația are un înțeles material de aplicare a puterii omenești să înfrângă vrăjmășia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nostalgie paradisiacă. Ele sunt imagini și simboluri ale ordinii eterne, la care aderă instinctiv, prin natura lui nemuritoare, spiritul omenesc. Paradisul, atât în semnificația lui creștină cât și în semnificația pe care i-o găsim în religiile păgâne, e un paradis pământesc și un paradis ceresc. Și dacă civilizația are un înțeles material de aplicare a puterii omenești să înfrângă vrăjmășia pământului și să-l stăpânească, ce este oare mai firesc și mai logic decât să vedem în această acțiune un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imagini și simboluri ale ordinii eterne, la care aderă instinctiv, prin natura lui nemuritoare, spiritul omenesc. Paradisul, atât în semnificația lui creștină cât și în semnificația pe care i-o găsim în religiile păgâne, e un paradis pământesc și un paradis ceresc. Și dacă civilizația are un înțeles material de aplicare a puterii omenești să înfrângă vrăjmășia pământului și să-l stăpânească, ce este oare mai firesc și mai logic decât să vedem în această acțiune un asalt continuu și gigantic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omenești să înfrângă vrăjmășia pământului și să-l stăpânească, ce este oare mai firesc și mai logic decât să vedem în această acțiune un asalt continuu și gigantic al omenirii de a recuceri, de a reface pe fața globului pierdutul paradis pământesc? Și dacă cultura, în cea mai înaltă și mai spirituală semnificație a ei, e plăsmuirea unui simbol al frumuseții ideale, ce ne oprește să-i identificăm arhetipul în paradisul ceresc, în patria unde se dorește ca la el acasă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a recuceri, de a reface pe fața globului pierdutul paradis pământesc? Și dacă cultura, în cea mai înaltă și mai spirituală semnificație a ei, e plăsmuirea unui simbol al frumuseții ideale, ce ne oprește să-i identificăm arhetipul în paradisul ceresc, în patria unde se dorește ca la el acasă sufletul nemuritor? Pentru sensibilitatea creștină e prea puțin lucru să se prefacă a crede că obiectul suprem al artei și al filosofiei e „Ideea eternă” a platonismului, reactualizată de fantezia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]