6,839 matches
-
omului amărât și-l întâmpini cu "spune-mi ce vrei de la viață, că eu nu-i mai aud geamătul de desișul atâtor tonuri în care se răsfiră și nu-i mai pricep noima generală de prea simplă ce e". Grijuliu, pasă-mi-te, sătulul care nu crede flămândului îi ia acestuia din urmă interviu, și-l descoase până ce foamea lui, adusă în cuvânt, devine un reper distinct în mijlocul nedeterminării cu care până mai adineauri se confunda, o insulă cartabilă sustrasă derivei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de punct poate deveni o mină de aur pentru omul agil, capabil să-și dea singur legea urmând deplasarea elementului imponderabil din făptura sa. Gravitația nu-l definește decât dacă acceptă să fie redus la statutul de corp inert, legat, pasă-mi-te, indelebil de-o masă. Atâta vreme însă cât spiritul lui rămâne viu la superlativ, el se poate desprinde de sine mai iute decât l-ar revendica prinsoarea gravitației, căci prezența de spirit nu e altceva decât forța de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de dincoace de privirea noastră surprinsă. Investim realul în profunzime cu intenții ce ne vizează, ca și cum viața ne-ar fi demnă de tot interesul împrăștiat prin univers; ne spunem că lumea în primul rând ne privește, și abia pentru că-i pasă de noi ne mai și tachinează cu opreliști felurite. În acest spot al reflectoarelor, unde ne plasăm imaginar, a nu face un lucru anume înseamnă mereu a lăsa un altul să se facă, într-un fel sau altul, în locul lui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
publice care reclamă respect nu Încearcă nici o rușine, nu au nici un sentiment de culpabilitate când sunt prinși cu Înșelăciuni, minciuni, gesturi reprobabile. Neagă faptele evidente, resping, aruncă vina pe alții, evocă comploturi, se târguiesc sau pur și simplu nu le pasă. Dau semne clare ca nu cunosc nici o jenă. N-au remușcări. Emoția aceasta culturală le este străină, nu au În limbajul lor noțiunea. Nu-i atinge oprobiul public, disprețul celorlalți. trăim, se pare, Într-o nouă cultură, În care respectul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că sunt admirați, invidiați, imitați de o masă caracterizată prin cumul de handicapuri, care a eșuat și poate fi cumpărată, prin gesturi de fațadă, pe mai nimic. Societatea este devalorizată și fragmentată, criza morală e profundă, dar lor nu le pasă de toate acestea. Procedurile lor de ierarhizare rezultă din cultul puterii și al autorității banului și bunurilor. Ceilalți n-au decât o alternativă: să se supună, să intre În logica lor. (31.07.2010) „Micuțismele” Aurorei Liiceanu Am aruncat Întrebări
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
propune și astăzi!), care nu poate uita ce i-a fost dat să trăiască aici. Ca mulți alții În situația sa, chiar dacă unii și-au făcut situații de invidiat acolo unde au ajuns. Între care și mulți români. Nu-i pasă de ceea ce se Întâmplă În România? Atunci unde ar trebui plasată declarația sa după care 40% din clasa conducătoare actuală e compusă din susținători ai fostului regim? E a cuiva căruia nu-i pasă? Experiențele sale În contextul românesc de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care și mulți români. Nu-i pasă de ceea ce se Întâmplă În România? Atunci unde ar trebui plasată declarația sa după care 40% din clasa conducătoare actuală e compusă din susținători ai fostului regim? E a cuiva căruia nu-i pasă? Experiențele sale În contextul românesc de dinainte de 1989 i-au marcat viața, nu au părăsit-o niciodată, le retrăiește și rememorează continuu; le-a făcut cunoscute, au angajat-o definitiv, au devenit cosubstanțiale personalității sale. Se vor ocupa desigur specialiștii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o parte din cele din 1663! Pentru a pune capăt acestei situații, Colbert reorganizează Visteria de economii și Consiliul de finanțe. Stabilește un buget de prevedere și un stat real de socoteli (de care, în fond, regelui nu-i prea pasă) și se străduiește să micșoreze cheltuielile statului prin răscumpărarea funcțiilor devenite inutile, reducerea sau anularea rentelor și descoperirea delapidărilor. În același timp, el crește încasările urmărind scutirile abuzive și controlînd mai îndeaproape pe fermieri. Dar principala realizare a lui Colbert
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
politichiei românești par a nu merita mai mult decât un pamflet - eterna relație dintre cauză și efect. Dacă, așa cum s-a scris, sunt cumva un moralist dublat de un fizionomist, trebuie să adaug că e vorba de unul nefericit. Îmi pasă infinit mai mult de ceea ce mi se pare a nu fi bine în ce fac oamenii pe care îi prețuiesc, decât mă sâcâie derbedelâcul în care trăiesc ipochimene de la care nu ne putem aștepta la nimic bun. De aici și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cândva că nu e niciodată mai îngăduitor cu sine decât cu cei tăvăliți prin sticlă pisată. Că asta e suficient spre a fi mai puțin pedepsit decât se pedepsește de unul singur, habar nu are. Și poate nici nu-i pasă. Mulțumesc publicațiilor care au găzduit paginile strânse în acest volum. Dincolo de recunoștință, mă încearcă o strângere de inimă văzând că dl Silviu Lupescu e gata să mai piardă niște bani. Un plus de gratitudine se îndreaptă spre dna Marina Constantinoiu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la Paris, acum vreo două decenii, de dl Nicolae Breban, drept „omul nostru care scrie despre noi la ziarul Le Monde”. Numai că, așa cum își amintește dl Marin Mincu, într-un excelent text publicat în Cotidianul, când a încercat să paseze dlui Reichmann, în prezența dlui Breban, într-un bistrou parizian câteva „fotografii care-i încriminau pe soții Ceaușescu”, a fost „consiliat «amicală să renunțe la asemenea acte de «vitejieă”. Titlul articolului semnat de dl Mincu era „De ce îl «protejeazăă Nicolae
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
condimente și o linguriță de boia dulce; așezăm pe un platou și decorăm cu măsline. PASTĂ DE OUĂ - 5 cartofi fierți, 5 ouă fierte tari, 200 g de unt, o ceapă tocată fin, sare și piper; ouăle și cartofii se pasează și se amestecă cu restul, până se face o pastă cremoasă. PASTĂ DE ROȘII 1 kg. de roșii cărnoase, patru - cinci boabe de enibahar, 250 gr. de ceapă, 500 ml de oțet din vin, 200 gr. de zahăr, o linguriță
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și se călește în unt, apoi adăugăm ardeii tăiați julien, sare, piper, busuioc, o cană se supă și lăsăm să fiarbă bine, după care adăugăm cele două linguri de smântână amestecată cu o lingură de făină. După ce dau un clocot, pasăm și strecurăm sosul. Se poate servi la diferite preparate din carne și ouă, dar mai ales se servește la clătite umplute cu carne. SOS DE BRÂNZĂ PENTRU PASTE FĂINOASE 2 cepe tocate se călesc în 3 linguri de ulei, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
usturoi verde tocat mărunt. SOS DE ROȘII (1) 6 kg roșii, 8 ardei roșii, 8 cepe, 2 rădăcini de țelină, 3 linguri de oțet, 4 linguri de muștar, 250 g zahăr, sare și piper după gust Se fierb și se pasează legumele, apoi adăugăm oțet, muștar, zahăr și condimente. Le dăm un clocot, apoi punem în sticle și sterilizăm la Bain-Marie. SOS DE ROȘII (2) 4 kg roșii, 2 kg gogoșari, 3 linguri de zahăr, 3 linguri de sare, 3 linguri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pune în borcane. S OS DE ROȘII (4) 3 kg roșii, 1 kg ardei roșii, 2 ardei iuți, 4 cepe mari, 4-5 cuișoare, 4 linguri de zahăr, 2 ceșcuțe de oțet, boabe de enibahar pisat Se fierb roșiile și se pasează, se amestecă cu ardeii, ceapa și condimentele date prin mașina de tocat, apoi se fierb ca o marmeladă. Fierbinte, se pun în borcane și se lasă până a doua zi. SOS DE SMÂNTÂNĂ 300 g smântână, 100 g muștar, sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
făcut din sos, ulei, muștar, vin, piper și foi de dafin), se ung bucățile de carne cu acest sos și lăsăm să stea timp de 6-7 ore. Apoi adăugăm apoi carnea și lăsăm să fiarbă bine. Scoatem carnea, sosul îl pasăm și îl turnăm peste carne. Se servește cu cartofi prăjiți, cu sos de roșii și boia. Pentru un grătar mai gustos, se ține carnea bătută, condimentată și dată cu un sos făcut din ulei, sare, muștar și foi de dafin
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zi. SOS P OULETTE Preparăm un sos à la crème, căruia, înainte de a fi servit, îi adăugăm puțin pătrunjel tocat, după care îl legăm cu două gălbenușuri de ou. Se servește la rasol, pui sau vițel. SOS R AVIGOTTA Se pasează bine 4 sardele cu 2 gălbenușuri fierte tari, se adaugă pătrunjel tocat, tarhon și o ceapă mică. Se adăugă 4 linguri de ulei, o lingură de oțet, o lingură de muștar, sare, piper și mărar tocat. Se servește în sosieră
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pe răzătoarea mică. După ce am călit morcovul, stingem cu 2 l de apă, apoi adăugăm 2-3 linguri de zarzavat din conserve pentru iarnă, patru cartofi tăiați cuburi, o ceapă tocată mărunt și lăsăm să fiarbă. După ce a fiert, strecurăm supa, pasăm zarzavatul, amestecăm supa cu zarzavatul pasat, punem o lingură de delicat, dăm gust de sare, mai dăm un clocot, apoi dăm deoparte și decorăm cu verdeață. Se servește cu crutoane din pâine, care se fac din felii de franzelă tăiată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
să fiarbă, apoi se adaugă 125 g brânză rasă și două gălbenușuri, după care se formează găluște care se fierb în apă cu sare. Separat, se fierb 500 g praz tăiat rondele și restul de dovlecel tăiat. Legumele fierte se pasează și se pun în supă, împreună cu găluștele și 200 g smântână. Este o rețetă pentru patru porții. SUPĂ DE GĂINĂ CU GĂLUȘTE DE GRIȘ O găină potrivit de mare se pune la fiert în apă cu sare, după ce se spumează
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
curăță și se pun la fiert, cu aripile, apa și sarea. Se lasă până fierbe carnea, apoi se strecoară supa. Carnea se lasă la răcit, apoi o luăm de pe oase și o adăugăm în supa strecurată. După dorință, zarzavatul îl pasăm și îi dăm drumul în ciorbă, dăm gust de sare și punem piper, verdeață și o crenguță de cimbru verde tocat fin. Separat, fierbem în apă cu sare o ceașcă de paste făinoase cam nouă până la zece minute, apoi le
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și lăsăm să fiarbă la foc domol timp de o oră. Adăugăm mirodeniile, pastă tomată, merele tăiate felii subțiri, zahărul, cimbrul, usturoiul tocat și lăsăm să mai fiarbă puțin. Dăm deoparte, scoatem peștele într-un vas mai mărișor, sosul se pasează în alt vas, dăm gust de sare, piper și dacă mai trebuie, pastă tomată. Punem vasul la fiert și, când clocotește, adăugăm o lingură de făină dizolvată în apă rece, mai dăm câteva clocote. Turnăm sosul peste pește și dăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Sosul se face din 2 linguri de muștar, 2 linguri de miere de albine, o lingură de ulei de măsline, o lingură de verdeață tocată și 100 ml de vin alb. Piureul se face din 3 cartofi fierți, care se pasează bine și se amestecă cu o linguriță de Knorr delicat, 150 ml de lapte dulce și 3 căței de usturoi tocat fin. RASOL DE VITĂ CU FICAT DE RAȚĂ CU GARNITURĂ DE LEGUME Doi morcovi, două bucăți de praz, o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
este, evident, ridicol și măscărici la modul absolut. Când Henri reușește să se disculpe, suspiciunea de adulter cade asupra soțului Suzannei. Prin urmare, Geneviève îi propune prietenei sale, ca și cum ar fi fost lucrul cel mai firesc din lume, să-i "paseze amorezul", ca să-și poată lua la rândul ei revanșa asupra soțului necredincios. Horace Grisolles este indignat la auzul propunerii. Mai întâi refuză, dar acceptă până la urmă, din devotament față de Geneviève a lui și de asemenea pentru că simțea că fierbe la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se spulbere iubirea de-abia născută, povestea poate pe cale de-a se adeveri. Însă Bab și sora ei mai mică nu-și lasă tatăl să le "strice cheful". Ca și tinerii din Saint-Germain-des-Prés, ele batjocoresc fățiș autoritatea paternă, puțin le pasă de regulile pe care acest adult încearcă să le impună în sânul familiei sale. Ele vor să aibă la dispoziție toată noaptea pentru a-și trăi povestea. Cele două surori capătă cu atât mai multă îndrăzneală cu cât se știu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu îi apăsau atât de mult pe oameni. Și când zeii înșiși, începând cu Jupiter, treceau de la o aventură la alta, înmulțind cuceririle amoroase. Stingo este convins că a aflat în Leslie, ca prin minune, o "femeie căreia nu-i pasă de oribilele convenții și servituți ce afectează cultura noastră ipocrită". A descoperit în sfârșit o zeiță a iubirii pură și sculpturală. În orice caz, în privirea ei, atunci când se cufundă în cea a tânărului, scânteiază o "destrăbălare neînfrânată de târfă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]