14,286 matches
-
capacitățile de inițiativă ale militantului sau ale credinciosului. Etologia ne-a învățat că "o societate de primate este cu atît mai riguros integrată, cu cît mediul îi este mai ostil", și în această privință revoluționarii, ca toți credincioșii, sînt un pic mai primate decît media umanoizilor (primate = mamifere placentare cu dentiție completă și cu membre superioare prehensile). Ele au o nevoie vitală, individuală și colectivă, de exil, recluziune și surghiunire. Acestea au fost condițiile istorice ale integrării culturale și ale formării
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
multe anse capilare în paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea hidrostatică din capsula Bowman (PIC) precum și gradientul presional osmotic dintre sângele din capilarele glomerulare și ultrafiltratul din spațiul capsular. Acesta practic nu are proteine; diferența de presiune este egală cu presiunea oncotică (coloid-osmotică) a plasmei (PCO) (fig. 99). Ca urmare presiunea efectivă de filtrare (PEF
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
această mărturisire pentru că ea este foarte instructivă atât pentru virtuțile visului american, cât și pentru pericolele care îl pasc, pentru tentațiile care îl erodează. Excesul a fost tolerat în conglomeratul de trăiri și atitudini care alcătuiau substanța visului american. Un pic de extravaganță conferea chiar culoare, un parfum special visului american. Numai că extravaganța era susținută din venituri proprii și, mai ales, nu afecta pe ceilalți. Acum a intervenit o modificare care alterează lucrurile: extravaganța dacă nu se face direct pe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai frumos. André Malraux De obicei, vederea unui obiect scânteietor ne provoacă o anumită indispoziție [...] Nu numai că avem o prejudecată Împotriva a tot ceea ce strălucește, dar unei străluciri superficiale și Înghețate, noi i-am preferat Întotdeauna reflexiile profunde, un pic voalate. Junichirô Tanizaki Introducere AMERIZARE În Europa, În vorbire se cere claritate și se evită echivocul. În Japonia, vorbirea cea mai apreciată este aceea care Întreține echivocul. Ea este cea mai prețuită 3 În august 2001, Încercam să intrăm În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dimensiune obiectivă a faptelor, a termenelor și a relațiilor. Pentru unchiul Sam, what you see is what you get! Nu trebuie să cauți amiaza la ora 14, printr-o variație posibilă În funcție de interpretare, de respectul conveniențelor sau pentru că e un pic prea devreme ca să știi exact... Lectura este evidentă, iar sensibilitatea este, rar folosită pentru decodificarea eventualelor semne purtătoare de sens, subtile și puțin vizibile. În Japonia, dacă aștepți să vezi explicit ce vei obține (see what you get), riști să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
printr-un deficit teribil În termeni de inovație. Creativitatea japoneză este un mit, căci anticiparea autentică este nulă. Dimpotrivă, odată identificate toate elementele, japonezii se mișcă de două ori mai repede decât ceilalți! Ei o știu și se sprijină un pic pe această capacitate care explică excelența culturii nipone a informației și atenția de care se bucură aceasta. Din sistematizarea colectivă a studiului semnelor, așa cum apar ele În prezent, și din memorizarea lor În trecut, rezultă o aptitudine remarcabilă de a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
față confruntării, acest fapt este evitat, așa cum sunt evitate remarcile. Pentru Japonia, Franța reprezintă luxul, opera bufă și vacanțele; dar pentru benchmarking se preferă Germania, chiar dacă, din punctul de vedere al japonezilor, aici se mănâncă prost și totul e un pic sordid. Tot ce e nou devine rapid o modă ce se cere urmată, fără opziția vreunei priviri critice. Succesiunea generațiilor de produse este incredibilă În această țară. La limită, problema nu o reprezintă atât implementarea pe piață a ceva nou
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Carlos Ghosn, președintele companiei Nissan după preluarea sa de către Renault, un adevărat erou de manga 3, și Philippe Troussier, care a condus echipa națională de fotbal până În sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 19984 - imaginea Hexagonului se schimbă un pic. Totuși, pentru japonezi, suferința este Întru câtva necesară. Un tehnopolis precum universitatea „Sophia Antipolis” din Nisa, care asociază high tech cu business și soare, Îi deranjează. ADN-ul fondatorilor Sony și Honda La Sony, dacă Îți place ceva, faci, dacă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
adresa celorlalți, inclusiv patronului Însuși, și viceversa. Aceasta menține spiritul Întreprinderii inovatoare, ba-ul său. Înaintea spargerii bulei economice, angajații Își petreceau cea mai mare parte a timpului Împreună, inclusiv weekendurile și restul timpului liber; În prezent, lucrurile stau un pic astfel. Honda ar fi dorit să fie o companie mică, ceea ce Însă e foarte dificil. Unitățile mici favorizează motivarea și creativitatea, dar, cum managementul insistă pe eficacitate, aceasta vine În contradicție cu spiritul de inițiativă. Organizarea În unități mici antrenează
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
web. Ceea ce este important este consemnat În memoria centrală distribuită. Legăturile stabilite Între proiectele În curs și o tratare prin cuvinte-cheie permit formalizarea cunoștinței, care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează În intersubiectivitate și, de aceea, trebuie multiplicate ocaziile care o favorizează. Pe site-ul pilot al grupului de la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
etanșă a diferitelor sectoare și funcții crea subculturi, ele Însele generatoare de neînțelegeri chiar În interiorul Întreprinderii. În prezent, nimeni nu are birou personal, fiecare instalându-se acolo unde este loc În momentul În care sosește! La Început, a fost un pic dificil, dar acum toți recunosc faptul că Învață mult de la ceilalți, datorită acestei Împărtășiri a unui mediu fără bariere (ba). În acest spațiu deschis, de mai multe sute de metri pătrați, au fost amenajate zone speciale de creativitate, de concentrare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mai vechi timpuri (a se vedea punctul de vedere al lui Platon) ea devine tot mai pregnantă în economia actuală, prin promovarea socialului ca factor creator de valoare. Este momentul să părăsim pământul fertil al Științelor economice Și restrângând un pic sfera să încercăm apropierea de gen prin abordarea socialului, a marii familii a Științelor sociale în care își are sălașul Și contabilitatea. „Ființa umană este un animal social” (Guiren, 2006). Conceptul de valoare constituie centrul procesului său de socializare. Socializarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
lucrări creative remarcabile într-un anumit domeniu. Nu putem spune decât că este nevoie de mult timp, mult mai mult decât atunci când se învață doar elementele de bază ale domeniului respectiv. Expresia „regula celor 10 ani” este, prin urmare, un pic înșelătoare, întrucât am văzut diferențe între domeniile studiate de Hayes. Pe lângă aceasta, nu putem spune prea multe despre motivul diferențelor care apar între domenii în ceea ce privește durata medie a perioadei necesare, precum și despre motivul pentru care persoane diferite au nevoie de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
citească tipare de difracție cu raze X și, de asemenea, să știe cum se obțin astfel de tipare. Toate acestea nu sunt posibile fără competență. Pe de altă parte, odată ce problema a fost restrânsă, determinarea împerecherii bazelor este doar un pic mai grea decât un joc de puzzle. Prin urmare, problemele științifice diferite necesită tipuri diferite de cunoștințe - iată o idee care merită o analiză mai profundă. Rediscutarea relației dintre creativitate și cunoaștere: Cum este folosită cunoașterea în gândirea creativă? Dacă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
alăturăm, forme de raționare și comportamente normale, aproape banale. Aceasta a și permis Vestului să chestioneze postmodern dacă universalismul e chiar universal aplicat, dacă diversitatea este sau nu deplin asigurată, dacă nu cumva raționalul ar mai trebui să lase un pic de loc și emoționalului, dacă „metanerativele” sunt despre toți sau doar despre un establishment cu proeminență, putere și resurse, care construiește universalul după chipul și asemănarea sa. Mulți cercetători Își pun Întrebări foarte asemănătoare legate de ratări sistematice ale modernizărilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
crezi în false valori. Cum ar fi adevărul. Pentru care motive trebuie oare să mori pentru ideile sale? în fața persecuțiilor, atunci când un torționar îți cere să te lepezi de o credință, nu e nevoie să mergi până la martiriu. Cu un pic de indiferență, contează mai puțin că un lucru e el sau contrariul său, contează numai purificarea gnostică, cea care conduce la dematerializarea sinelui și la perfecțiunea esențializate a sufletului tău disociat de impuritățile materiale. în materie de sexualitate, Vasilide ajunge
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
piardă într-o încâlceală de silogisme, într-o ornamentație excesivă de subtilități dialectice sau într-un labirint formal. Credința lui Lorenzo Valla nu poate fi nici un moment pusă la îndoială. O dovedește fiecare dintre lucrările sale. Ea se aseamănă un pic cu cea a cărbunarului...Termenul „fideism” pare a corespunde de minune pentru a califica poziția lui față de religie: trebuie să crezi, și asta-i de-ajuns. Nicio nevoie să faci apel la rațiune, să recurgi la demonstrație, pentru că limitele analizei
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o șansă de a se revitaliza umanizându-se. După apariția lui Luther, în plină desfășurare a războaielor religioase Montaigne modifică și inversează chiar perspectivele. El împinge mai departe evoluția creștinismului epicurian formulând principiile unui epicurism creștin. Rețeta din Eseuri? Un pic mai puțin creștinism, un pic mai mult epicurism... Mișcarea filosofică alternativă față de curentul dominant se îndreaptă în această direcție, în vreme ce Biserica optează pentru Contrareformă: odată cu Lorenzo Valla, Epicur devine în mod evident filosoful emblematic al luptei contra creștinismul oficial. XXII
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
revitaliza umanizându-se. După apariția lui Luther, în plină desfășurare a războaielor religioase Montaigne modifică și inversează chiar perspectivele. El împinge mai departe evoluția creștinismului epicurian formulând principiile unui epicurism creștin. Rețeta din Eseuri? Un pic mai puțin creștinism, un pic mai mult epicurism... Mișcarea filosofică alternativă față de curentul dominant se îndreaptă în această direcție, în vreme ce Biserica optează pentru Contrareformă: odată cu Lorenzo Valla, Epicur devine în mod evident filosoful emblematic al luptei contra creștinismul oficial. XXII MONTAIGNE și „folosința plăcerilor” 1
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un jurist avizat și un magistrat conștiincios... Schimbarea în bine coincide cu data morții tatălui său, atât de iubit, de slăvit, și de venerat de-a lungul Eseurilor încât mă întreb dacă nu cumva Montaigne nu-și compensează astfel un pic bucuria de a constata că moartea părintelui îl scutește de o muncă pe care ar fi trebuit s-o facă el însuși în anii care au trecut deja pentru a fi în pace cu sine însuși. O șansă, pentru că, murind
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fața plină de sânge. Timp de două ore, l-au crezut mort. Oamenii lui l-au adus la castel. A vomat de mai multe ori cantități impresionante de sânge. încet-încet și-a revenit. La început, nu distinge nimic, doar un pic de lumină. Apoi își vede straiele pline de sânge. își imaginează mai întâi că a fost de glonțul vreunei archebuze. închide ochii, se crede pe moarte și, lucru extraordinar, experimentează trecerea liniștită de la viață la moarte. își dorește chiar să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
hambare, ducând la ei acasă cutare sau cutare bunuri. A preferat totuși să nu zică nimic pentru a nu provoca scandal și a-și face astfel sieși un rău. Pentru că nimic din toate acestea n-are cu adevărat importanță: un pic de avere mai puțin, ei și? Esențialul nu e în asta ci în liniștea și în seninătatea sa care i-ar fi periclitate în cazul în care ar cere cumva socoteală, reparații, dreptate. Montaigne s-a străduit să nu recurgă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oameni de rând, modești, mărunți, umili, neimportanți, nu mai suferi că nu ești bogat; dacă ții cont de bolnavii care se chinuiesc de mai multă vreme ca tine, ori a căror suferință e disperată, fără speranță, îți mai liniștește un pic din propria durere. Montaigne l-a citit pe Lucrețiu, l-a citat adesea - uneori în mod eronat - și reia consternanta constatare a acestuia că în om există o stranie facultate de a se bucura de nenorocirea aproapelui, o jubilare josnică
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căuta pe sine și apoi pentru a se găsi. Bibliotecile nu servesc decât la aceasta, să ofere ocazii de a medita, a gândi, a reflecta asupra vieții și a existenței. Căci dacă nu-i așa, atunci ele nu merită niciun pic de atenție. Eseurile sunt încercări asupra sinelui; iar mai apoi, o găselniță. Aceasta e mărturia adusă de întreaga carte, chiar și în curs de elaborare, chiar reluată mereu și mereu, până la moarte - unica limită posibilă. Pentru că în aceste pagini sublime
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și pare să se înțeleagă bine cu cele două femei. 51. Temperamentul Mariei de Gournay. Natura relației filosofului cu Marie va rămâne pentru totdeauna sub pecetea tainei. Iubire platonică, prietenie amoroasă, afecțiune filială, erotism sublimat, relație carnală, sau câte un pic din toate acestea? Nu se va mai ști... Dar tradiția e nedreaptă cu această femeie. Primul care vorbește și lansează o mojicie dă adesea tonul altora: Marie de Gournay a fost foarte calomniată, detestată, urâtă, i s-au pus în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]