6,818 matches
-
brumelor de toamnă timpurie. Durata de strălucire a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1600 ore) și centrală (1500- 1600 ore) al județului, pe când în nord este sub 1400 ore. Precipitațiile și regimul termic Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1200 mm în Masivul Ignișului. În zonele de șes există variații anuale între 400-1000 mm. Valorile extreme înregistrate în stația Satu Mare au
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
a soarelui, cu cel mai mare număr de ore pe an, se înregistrează în partea sud-vestică (peste 1600 ore) și centrală (1500- 1600 ore) al județului, pe când în nord este sub 1400 ore. Precipitațiile și regimul termic Cantitatea medie a precipitațiilor variază între 600 mm în partea de vest a teritoriului și 1200 mm în Masivul Ignișului. În zonele de șes există variații anuale între 400-1000 mm. Valorile extreme înregistrate în stația Satu Mare au fost 1045 mm în 1912, respectiv 378
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
aspră decat a celorlalte zone învecinate. Aceasta are repercusiuni și asupra topoclimatului Depresiunii Oașului, care este puțin mai rece și mai umed, față de cel al câmpiei. În Culmea Codrului dezvoltarea vegetației este influențată în primul rând de cantitatea mare de precipitații (800 mm/an). Durata mare de strălucire a soarelui în sectorul sud-vestic al județului, influețează în special dezvoltarea covorului vegetal al plantelor cu expoziție sudică. În schimb văile reci și cu nebulozitate pronunțată ale Câmpiei Nirului, au favorizat persisitența unor
Județul Satu Mare () [Corola-website/Science/296666_a_297995]
-
atingând valori mai înalte decât în nord. Vara, o temperatură medie este de 17 °C pe coastă și de 18,3 °C în voievodatul Silezia Inferioară. Iarna, temperaturile medii sunt între 0 °C în Świnoujście și -7 °C în Suwałki. Precipitațiile sunt intense pe întregul an, dar, în special în estul țării, iarna este mai secetoasă decât vara. În Polonia sunt 913 orașe, dintre care cel mai recente două au primit titulatura de orașe la data de 1 ianuarie 2014. Cel
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
32 °F). În general, primăvara și toamna sunt de la răcoroase la moderate. Teritoiul berlinez acoperit cu clădiri creează un microclimat, cu cu o căldură păstrată de clădirile orașului. Temperaturile pot fi cu mai mari în oraș decât în teritoriile înconjurătoare. Precipitația anuală este de 570 mm (22 in), cu precipitații moderate pe parcursul anului. Ninsorile au loc în principal din decembrie până în martie. Istoria Berlinului a lăsat orașul într-o aranjare arhitecturală foarte eclectică. Aspectul de azi al orașului este predominant modelat
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
răcoroase la moderate. Teritoiul berlinez acoperit cu clădiri creează un microclimat, cu cu o căldură păstrată de clădirile orașului. Temperaturile pot fi cu mai mari în oraș decât în teritoriile înconjurătoare. Precipitația anuală este de 570 mm (22 in), cu precipitații moderate pe parcursul anului. Ninsorile au loc în principal din decembrie până în martie. Istoria Berlinului a lăsat orașul într-o aranjare arhitecturală foarte eclectică. Aspectul de azi al orașului este predominant modelat de rolul cheie pe care l-a jucat Germania
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
ținutului climatic al Câmpiei Române și 30 % ținutului climatic al Subcarpaților) și în proporție de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă (ținuturilor climatice ale munților mijlocii și înalți). Ținutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente, care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni foarte reci, cu viscole frecvente
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente, care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni foarte reci, cu viscole frecvente și strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ținutul Subcarpaților reprezintă caracteristici climatice intermediare. Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depășesc 10
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
1942) și până la -38 °C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț depășește 100 la câmpie, 110 în zona de dealuri (111,3 la Târgoviște) și 260 pe culmile cele mai înalte ale munților. Precipitațiile cresc substanțial odată cu altitudinea. Cantitățile medii anuale totalizează 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Târgoviște și peste 1300 mm pe culmile montane cele mai înalte. Cantitațile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie și sunt de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
este de 250-350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Din suprafața totală de
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
1952 de 40,6°C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32° C fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
anuale sunt cuprinse între 8C0 și 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție făcând culmile mai înalte ale munților Meseș și Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna - Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 și 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm și 800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munții Meseș și Plopiș, iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
februarie 1968. Clima județului este temperat continentală. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la secetă, iarna cu geruri și crivăț. Vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/ h. Precipitațiile medii sunt de 500mm. Județul se află în sud estul României, la granița cu Bulgaria. La o distanță de 65km la sud de capitala București. Este situat în lunca Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea. Așezarea geografică este situat
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
C. Temperaturile extreme înregistrate pe suprafațe județului au fost -32 °C în anul 1942 la Târgu Mureș și +40 °C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952. De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitațiilor de 627, 1 mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos cu 443,7 mm anul 1946. Râul Mureș este cel mai mare râu și principalul colector din bazinul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
rareori 33 °C (recordul absolut fiind 37,9 °C, înregistrat în 2003). Iarna, căderile de zăpadă sunt rare, iar stratul de zăpadă nu depășește în general 2 cm. În ciuda reputației de oraș "ploios", Londra primește anual circa 600 mm de precipitații, adică mai puțin decât, de exemplu, Roma sau Sydney. Datorită întinderii zonei construite, Londra este adeseori un microclimat, unde temperaturile sunt cu circa 5 °C mai ridicate decât în exterior, deoarece clădirile și betonul rețin mai bine căldura. "City of
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
46’ latitudine nordică și 25°52’ - 26°27’ longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu județele (la nord), (la nord-vest), (la sud și vest), (la sud-est) și (la nord-est). Climă este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitațiilor de 460-500 mm. Râuri importante sunt Dâmbovița și Colentina (care aprovizionează cu apă orașul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este străbătut și de răul Ialomița împreună cu afluentul sau Gruiu. În
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
în Munții Țarcu. Clima din Caransebeș este oarecum blândă. Infuențele climatice submediteranene sunt prezente într-o oarecare măsură. Temperaturile nu scad prea jos iarna (având o medie de 0 - -15 °C), dar verile pot fi calde (media 30 - 38 °C). Precipitațiile pot fi foarte abundente pe parcursul anului. Primele de așezări pe acest teritoriu ar data din timpurile celtice. Denumiri precum Tibiscum, Timiș etc. dau mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum care
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
data de 20 iulie 2007. Luna cea mai răcoroasă este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de -1,6 °C. Ultima zi geroasă a primăverii este 15 aprilie Numărul anual al orelor însorite este de 2.040. Media cantității precipitațiilor este de 516 mm, lunile cu cele mai multe precipitații fiind iunie și noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de flux, primul la sfârșitul iernii (flux ghețos), iar al doilea la începutul primăverii (flux verde). Budapesta este o capitală
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
răcoroasă este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de -1,6 °C. Ultima zi geroasă a primăverii este 15 aprilie Numărul anual al orelor însorite este de 2.040. Media cantității precipitațiilor este de 516 mm, lunile cu cele mai multe precipitații fiind iunie și noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de flux, primul la sfârșitul iernii (flux ghețos), iar al doilea la începutul primăverii (flux verde). Budapesta este o capitală ferită de vânt, mulțumită Munților Carpați și Munților
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
dealuri înalte, pe terasele râului Argeș, are un topoclimat de vale, calm și moderat. Temperatura medie anuală variază între 9° și 10 °C, media lunii ianuarie fiind de -2,4 °C, iar cea a lunii iulie de +20,8 °C. Precipitațiile atmosferice depășesc media pe țară, oscilând între 680 și 700 mm anual. În nordul orașului se termină și Autostrada A1 ce leagă Bucureștiul de Pitești și este, de asemenea, și centură ocolitoare a municipiului în partea de est a acestuia
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
lăcoviști și sărături. Repere geografice în țară: Repere geografice în străinătate: Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
străinătate: Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
de 36,5 mm. Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120. Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%. Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord-vest și sud-vest. Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele: Better FM (106.3 MHz), Radio Fix, Radio As, Radio Mix
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
or 95 °F). Iernile pot fi foarte geroase. Minime de −20 °C (−4 °F) se înregistrează aproape în fiecare an. Extremele istorice sunt de −34 °C (−29 °F) în zonele de coastă și −43 °C (−45 °F) în estul Lituaniei. Precipitațiile medii anuale sunt de în zona de coastă, în dealurile Samogiției și în estul țării. Ninge în fiecare an, de regulă între octombrie și aprilie. În unii ani, se înregistrează precipitații mixte și în septembrie și în mai. Sezonul agricol
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]