19,544 matches
-
în numele altei preferințe care întrunește majoritatea. Postulatul nr. 4: Nonlimitarea alegerilor previzibile. Nici o chestiune, nici o propunere, nici o soluție nu este a priori exclusă de la procedura alegerii colective. Este vorba, în acest caz, de postularea unei libertăți minimale de expresie: toate preferințele individuale pot fi luate în seamă în elaborarea alegerilor colective. Postulatul nr. 5: Independența alegerii de alternativele nonpertinente. Aceasta semnifică faptul că alegerea societății între X și Y nu depinde decît de comparația dintre X și Y și nu este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
respecte patru condiții: primele trei condiții ale lui Arrow (principiul unanimității, nondictaturii, nonlimitării a priori a alegerilor previzibile), plus o condiție de libertate individuală. Această ultimă condiție se exprimă astfel: pentru fiecare individ în societate, există o alegere pentru care preferințele sale sînt decisive, oricare ar fi preferințele restului societății. Este vorba de o condiție de libertate minimală. Concret, aceasta înseamnă că fiecare poate decide în chestiuni precum modul de locuit, de a se hrăni, de a-și petrece vacanțele etc.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lui Arrow (principiul unanimității, nondictaturii, nonlimitării a priori a alegerilor previzibile), plus o condiție de libertate individuală. Această ultimă condiție se exprimă astfel: pentru fiecare individ în societate, există o alegere pentru care preferințele sale sînt decisive, oricare ar fi preferințele restului societății. Este vorba de o condiție de libertate minimală. Concret, aceasta înseamnă că fiecare poate decide în chestiuni precum modul de locuit, de a se hrăni, de a-și petrece vacanțele etc., colectivitatea neputîndu-i impune o alegere diferită. Sen
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Sen demonstrează că nici o procedură de decizie colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegerile publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale, indiferent de procedura de agregare imaginată. Alegerile publice coerente necesită, într-un fel sau altul, un fenomen de putere, capacitatea unui individ (sau a unui grup de indivizi) de a impune alegerile sale, opțiunile sale colectivității. Această putere poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alegerile sale, opțiunile sale colectivității. Această putere poate fi ea însăși impusă colectivității (dictatură) sau delegată temporar de cetățeni responsabililor politici în situație de liberă competiție pentru putere (democrație). Concepte de bază: * economia bunăstării; * decizii publice, sau alegeri colective; * agregarea preferințelor individuale; * bunuri colective pure; * întreprinderi publice; * monopol natural; * avantaje și costuri sociale; * internalizarea efectelor externe; * teoria optimului de rang secund; * funcția bunăstării sociale; * frontiera lui Pareto; * teoremele imposibilității. Probleme de studiat: * Ce este economia bunăstării? * De ce este necesară dezvoltarea unei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sectorul monetar al unei economii, curba de echilibru pe piața monetară care ilustrează combinațiile dintre ratele dobînzii și nivelurile producției echivalînd cu o egalitate între cererea și oferta de bani: L(d, Y) = M/P, unde L = cererea de monedă, preferința pentru lichiditate este în strînsă relație cu rata nominală a dobînzii (d) (atunci cînd dobînda crește, cererea de bani este în descreștere) și cu nivelul venitului (creșterea venitului echivalează cu o cerere suplimentară de monedă); M / P = masa monetară / nivelul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și comerțului internațional. Totuși mondializarea este o tendință structurală mai puternică decît regionalizarea, mai conformă ortodoxiei liberale ce a guvernat piața mondială în toată această perioadă. Actorii principali rămîn firmele multinaționale, a căror putere este enormă, ale căror interese și preferințe pot influența decisiv guvernele a numeroase țări sau conduce la schimbări politice spectaculoase, la mutații geopolitice interesante. Putem spune că mondializarea incită la regionalizare, în măsura în care diminuează evident eficacitatea politicilor și măsurilor adoptate la nivel național, desprinse de contextul internațional, de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vrea acum să fac o mică entorsă de la tematica francofonă, de fapt, o aparentă entorsă, spicuind dintr-un recent interviu oferit de scriitorul japonez Haruki Murakami, adevărat tsunami editorial, revistei "Le Nouvel Observateur". Pentru că, poate mai mult ca oriunde altundeva, preferințele de lectură ale francezilor sunt un adevărat indicator socio-economic, cel puțin european, și dau măsura unor dominante ale imaginarului colectiv, definitorii pentru epoca noastră. Prin urmare, acest romancier discret, amator de jazz și de plimbări, de la care multă lumea așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
menstruații ale fetelor. Ca să te vindeci. Ca să mori. Cum vrei. Epopeea unui bacil Un titlu respingător, o lume înspăimîntătoare, un roman misterios și pasionant, care răspunde încă o dată marotei contemporane, poate franceze cu deosebire, a (auto)biografiilor erudit romanțate, de preferință, reunind toate ingredientele aventuri, revoltă, entuziasm, melancolie, poezie necesare unei reușite narative capabilă să cîștige un mare premiu literar. E cazul volumului Peste&Cholera (Ciumă și holeră, 2012), de Patrick Deville, care le-a sedus pe toate juratele Premiului Femina
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de a vedea și de a concepe lumea prin intermediul discursivității" este cea mai pertinentă, drept care retoricii și limbajului li se rezervă un spațiu pe măsura importanței rolului pe care îl dețin într-un demers angajat și efectuat din perspectiva discursului. Preferința postmodernă pentru retorică s-ar datora faptului că Nietzsche i-a acordat acesteia o mare demnitate, spre deosebire de poziția marginală ocupată de-a lungul istoriei, de la Platon la Descartes și până la romantici, pentru vina de a fi căutat aflarea adevărului prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Connor observă ierarhia evaluativă implicită a schemei tabelare a lui Hassan, în care modernismul devine eticheta unui trecut obtuz, dominat de ideea totalitaristă a puterii absolute, în timp ce postmodernismul este descris numai prin trăsături dezirabile și seducătoare. Linda Hutcheon remarcă aceeași preferință explicită a lui Hassan pentru postmodernism, dar arată că "această gândire de tipul "ori/ori" sugerează o rezolvare pentru ceea ce văd ca fiind contradicții nerezolvabile din interiorul postmodernismului. De exemplu, eu l-aș vedea mai puțin ca pe un joc
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
demistificarea, delegitimarea, deconstrucția, deplasarea etc.). 2. Fragmentarea. Dacă prima caracteristică pare a ataca un principiu recunoscut: claritas, cea de a doua pune în discuție integritas 211, unitatea în genere. Hassan consideră că fragmentarea decurge din oprobriul totalizării, de unde rezultă și preferința postmodernilor pentru montaj, colaj, paradox, paralogie, metonimie, paracriticism etc. În ficțiunea postmodernă este utilizată constant heterotopia, lumile plurale fiind mereu fragmentare și fragmentate, iar discursul postmodern își asumă discontinuitatea și alcătuirea sa din fragmente 212, situație care exclude coerența, linearitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
uzitată în multiplicitatea abordărilor contemporane (discursul feminist, colonialist etc.). 3.2.3. Perspective ale scriiturii 3.2.3.1. Scriitură textuală și scriitură non-textuală Ideile scriitorilor tel-quel-iști, asociate unui accentuat spirit de frondă moștenit de la suprarealiști, s-au manifestat de preferință în revista Tel-Quel, cu apariție trimestrială între 1960 și 1982. Articolele consemnate aici se bazează pe sesizarea crizei limbii, a instituțiilor sociale și a individului și pe elaborarea unei teorii care să aibă drept puncte de reper noțiunile de scriitură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
afirma că A este suplementul lui B introduce o ambiguitate în discurs, mai ales că logica suplementarității este diferită de logica binară a identității și noncontradicției. Aceste efecte discursive obținute de poziționările teoretice ale lui Derrida sunt augmentate și de preferința sa pentru căutarea forței semnificației în digresiuni, ecouri, discontinuități, contradicții și ambiguități textuale, care au sugerat posibilitatea de a lectura și interpreta "situații" textuale precum tăcerea, spațiul, distanța etc. Experimentele de acest tip au conturat perspective noi asupra cercetării scriiturii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Lipsa diferențelor esențiale dintre categorii, domenii și discursuri pare a aboli sensul, dar și împărțirile stricte ale modernismului, prefigurându-se astfel într-o "referință" a curentului postmodern. Derrida este recunoscut pentru respingerea ideilor de sistem, origine și primordialitate, precum și pentru preferința pentru alegoric, metonimie, fragment și secundaritate (suplementaritate). Deconstrucția, după cum bine remarcă Jonathan Culler și Richard Rorty, cere anularea distincției dintre filosofie și literatură, facilitând impunerea forței retorice a textului. Interpretarea care tratează scriitura ca pe o construcție retorică fictivă și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
formei ei celei mai cotidiene ca ideologie"321. Logos-ul disprețuit este, astfel, un motiv determinant al "dispariției" filosofiei în postmodernism; patosul pentru rațiune, înscris în "fizionomia" filosofiei încă de la Socrate, este oarecum discreditat în discursul postmodern, care își afirmă preferința pentru incomensurabilitate, diferend, pluralitate și diferență. Dincolo de această privire generală asupra subiectului, care poate conduce spre o concluzie "apocaliptică", lucrurile au fost mult nuanțate chiar de către filosofii postmoderni. Astfel, ocupându-se de problematica metaforei, Derrida, care a atacat dur conceptul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
face desuetă metafora, deoarece, "pentru ca să existe metaforă, trebuie să existe câmpuri diferențiale și obiecte distincte. Or, contaminarea tuturor disciplinelor pune capăt acestei posibilități. Metonimie totală, virală prin definiție (sau prin indefinire)"477. La fel ca și Derrida, Baudrillard își manifestă preferința pentru cea din urmă figură retorică, mai ales pentru caracteristicile sale de comutabilitate și de substituție dintre diverse entități, care se pliază pe indeterminarea categoriilor și pe înlocuirea și confuzia genurilor. 5.2.4. Primatul simulacrelor În concepția lui Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 70. 180 Ibidem, p. 113 ("Însă postmodernismul, cu accentul pe care îl pune asupra efemerității acelei jouissance, cu insistența asupra impenetranței celuilalt, cu concentrarea asupra textului și nu a operei, cu predilecția sa pentru distrugerea vecină cu nihilismul, cu preferința sa pentru estetică mai degrabă decât pentru etică, împinge lucrurile prea departe"). 181 Ibidem, pp. 112-113. 182 Deoarece este o referință în literatura de specialitate, redăm această schemă în Anexa prezentului capitol. 183 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și se definește ca plăcere de a ingera alimente. Termenul de apetit se referă mai ales la dorința de a mânca un anumit aliment. Diversele preferințe alimentare se stabilesc în legătură cu experiența personală. Centrii nervoși care reglează ingestia de alimente a. Centrul sațietății se găsește la nivelul nucleilor hipotalamici; stimularea electrică a acestei zone la animalul de experiență determină sațietate și oprirea ingestiei de alimente. b. Centrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cercetare dezvoltare). Cel mai important argument În favoarea acestui tip de organizație este accentul pe care Îl pune pe piețele naționale (ca și componente ale pieței regionale) și pe filialele naționale, care sunt transformate În centre de profit. Deoarece diferențele Între preferințele consumatorilor țărilor aceleiași regiuni sunt mici, produsele sunt concepute și realizate la nivelul regional, fiind destinate Întregii regiuni. Modificările aduse produselor destinate țărilor aceleiași regiuni constau În modificări ale ambalajului, ale tacticilor de marketing și, În special, ale mijloacelor și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
despre: 1. Prezența puternică pe principalele piețe O prezență puternică a firmei pe principalele piețe ale lumii - cele care dețin o pondere considerabilă În volumul vânzărilor la nivel mondial și care dau tonul În ceea ce privește dezvoltările de ordin tehnologic sau schimbarea preferințelor consumatorilor - aduce următoarele beneficii: volum mai mare al producției, care să amortizeze eforturile de dezvoltare făcute de firmă și investițiile În active fixe; capacitatea de a gestiona țările ca pe un portofoliu, inclusiv cea de exploatare a diferențelor de la țară
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În momentul În care furnizorii și clienții Își stabilesc unități productive În străinătate, dorința de a păstra relațiile de afaceri cu aceștia și pe piețele externe reprezintă un stimulent important pentru realizarea acestui gen de ISD. 2. Adaptarea produsului la preferințele și necesitățile locale. Fără familiarizarea cu limba locală, cu obiceiurile de afaceri, cu mediul legislativ și cu procedurile de marketing, producătorii străini se pot afla În dezavantaj față de firmele locale În vânzarea de produse electrocasnice, echipamente audio-video și a unei
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
după următoarea structură : activitățile intensive În capital, tehnologie și informație sunt concentrate În țările dezvoltate; activitățile intensive În forța de muncă și resurse naturale sunt concentrate În țările În dezvoltare. 2. ISD de obținere a unor avantaje din diferențele Între preferințele consumatorilor și Între capacitățile de ofertare pe piețe. În acest caz, Înzestrările tradiționale cu factori joacă un rol mai puțin important În influențarea ISD, În timp ce pe prim plan se află competențele și capacitățile create , disponibilitatea și calitatea industriilor de sprijin
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
internațional; de asemenea, mai pot exista acorduri internaționale pe produs Încheiate Între principalele țări importatoare și exportatoare ale căror prevederi trebuie respectate de firmele provenind din țările membre; În această categorie mai pot fi Încadrate și instituirea sistemului generalizat de preferințe nereciproce și nediscriminatorii În favoarea țărilor În curs de dezvoltare care stabilește regimul vamal aplicat exporturilor firmelor originare din țările semnatare; 121. Reguli uniforme și uzanțe stabilite la nivel internațional și/sau regional care reglementează anumite aspecte ale relațiilor economice internaționale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dezvoltare a sistemului bancar și a altor instituții financiare, starea instituțiilor pieței valorilor mobiliare); factorii ce determină cadrul legislativ (calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislației). 1.1 Factorii nivelului microeconomic: factorii psihologici (cultura investițională; preferințe individuale ale investitorilor În materie de plasament, bazate pe cunoașterea anumitor domenii de activitate, pe existența oportunităților de investiții; aversiunea față de risc a investitorilor; instincte); factorii economici și financiari (situația financiară a Întreprinderii, rentabilitatea unității economice, mobilitatea Întreprinderii, rentabilitățile scontate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]