6,431 matches
-
Cercetări ulterioare făcute de site-ul de legende urbane Snopes.com a descoperit multiple versiuni al poveștii cu dispariția blonzilor, care circulă de 150 de ani, de pe vremea lui Abraham Lincoln. În toate cazurile, s-a făcut apel la o pretinsă justificare științifică, pentru a întări credibilitatea poveștii. Un exemplu tipic datează din 1906: BLONDELE CONDAMNATE SĂ DISPARĂ DE PE PĂMÂNT Maiorul Woodruff cântă prohodul blondelor - E vorba de știință Fata cu bucle aurii este condamnată, iar peste șase sute de ani, blondele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
normal să te ferești Și de bărbați să-ți fie frică De-ai fi frumoasă! Cum...nu ești! IN VINO VERITAS! Sincer! Mă-ndoiesc...puțin, Că-i mult adevăr în vin! A gustat vre-un vechi latin, Marele-adevăr din...Gin?! PRETINS ARTIST... N-ai fost și nu vei fi original! Înveți elevele...ce știi: -În artă, ca și-n actul sexual, E mai comod să faci...copii! IUBIRE ÎN ECHIVOC Într-un verde timp, cândva, Pe o stea, pe undeva, Ne
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
ales cu temei Că am... treabă! -Cum.... făcut-ai... cu mere, O... fabuloasă avere, Și ai o... afacere mare Fă-mi o.. sponsorizare, -Te cunosc și știu cine ești! Un infatuat bun de gură, Pe toți beștelești, Și-i satirizezi; Pretinsa-ți cultură În care numai tu crezi Nu-i pentru cei mulți ca noi, Ce creăm horticultură! E ceva cu cai verzi, Adevărată harababură! Hm! Despre nevoi? Ce să zic despre voi! C-a mai venit cineva, mai din vale
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
export, Flori? Nu au căutare, Că-s de-o singură culoare, Și-apoi acelea-s petale? Lemnul? Esența...e moale! În concluzie: Plec! Și ție-ți zic: Pleacă! Nu mă încurc c un zevzec! Și nicidecum c-o zevzeacă! Morala: Pretinși artiști de esență cam moale, Sponsorizări prefer-a cerși Pentr-o ,,creație"... de două parale, Decât a munci!! FABULA PROSTULUI Demult, într-o pădure domnească, S-a întâmplat să trăiască Un animal, o făptură Stranie și tare....ciudată: O greșeală
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
restabiliți în completă sănătate". Era limpede că acțiunile de educație sanitară, desfășurate cu ajutorul și al învățătorilor, preoților sau funcționarilor, începeau să dea rezultate. Ceea ce nu împiedica intervențiile dezastruoase ale unor "șarlatani medicali", care mai cu seamă efectuau oricui venesecții cu pretinse efecte profilactice și curative. "Prin multe comune se găseau indivizi care, cu niște instrumente mizerabile, cu stricnele [cuțite folosite la sângerarea animalelor] de cai, cuie ascuțite etc., practicau sângerările, fără osebire de sex sau vârstă sau [de] constituțiune; copii anemici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iar fenomenele boalei se arată lunea și marțea, căci bacilului îi trebuie cel puțin 24 de ore ca să se dezvolte așa de bine încît să i se poată arăta efectele"505. Și epidemia din 1893 a prilejuit o inflație de pretinse remedii ale holerei. De pildă, în chiar acel an, a fost tipărită, la București, cărticica Cholera, "traducere după vestita broșură germană, apărută sub acest titlu, în a 67-a ediție". Se putea afla de aici "cum trebuie să ne ferim
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Iar Enro putea să conceapă semnificația acestor dezvăluiri la fel de bine precum persoana vizată. Nu putea risca înainte de a fi epuizat celelalte metode. După patru zile, Gosseyn era un om foarte necăjit. Se vedea închis în trupul lui Ashargin, ceea ce, în ciuda pretinsei lui libertăți de acțiune, nu-i îngăduia să înfăptuiască tocmai lucrurile care erau importante. Numai venusienii non-A vor putea să-i oprească pe Enro și pe Prezicători. Aceasta era convingerea lui, întemeiată pe observațiile făcute și pe cunoașterea lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
sucombat și eu la rândul meu, cedând tertipurilor ei imposibil de pătruns? Dacă e adevărat că există o anume mediocritate de a trăi, atunci mă închin ei și desfid pe toți aceia care laudă pieirea vremelnică și glorioasă datorată cine știe cărei pretinse inspirații insuflate de acei demoni nevăzuți ai creației... Ce este starea acesta ciudată și de necuprins pe care unii au numit-o geniu - și de unde vine? ar trebui să mă întreb mai curând, fiind absolut incapabil să-mi încerc mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ele au fost de mică importanță și s-au desfășurat pe pământul Spaniei. După cum vedem, fondul istoric al legendelor este foarte redus, probabil că evenimentele unor epoci anterioare și ulterioare au fost încorporate epocii lui Carol Magnul. Există însă o pretinsă istorie, care multă vreme a fost admisă ca autentică și atribuită lui Turpin, arhiepiscop de Rheims, un personaj real de pe vremea lui Carol Magnul. Titlul operei lui este “Isoria lui Carol cel Mare și a lui Orlando’. Aceasta este considerată
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
lui Carol cel Mare și a lui Orlando’. Aceasta este considerată astazi ca o colecție de legende populare,adunate de vreun călugăr lipsit de scrupule,care a crezut că da autoritate cărții sale prezentând-o drept opera unui personaj ilustru. Pretinsul autor este astfel recomandat :”Turpin,arhiepiscop de Rheims, prieten și secretar al lui Carol cel Mare,care a scris pagini admirabile de literatură sacră și profană, care adesea a luptat cu sarazinii corp la corp,alături de împărat, povestește isprăvile lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Acest animal ciudat poartă numele de hipogrif, Eroina noastră l-a atacat pe vrăjitor când dintr-o parte, când dintr-alta cu toată energia unei lupte violente, dar loviturile sale se pierdeau în vânt; iar atunci când a socotit că acest pretins atac durase destul, ea sări de pe cal, ca și cum ar fi nădăjduit să se bată mai bine pe jos. Vrăjitorul se pregătea acum să folosească acea unică armă a sa, descoperind scutul magic cu care-și dobora întotdeauna adversarul, făcându-l
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
rupturii»”. Prima „ruptură” literară și culturală majoră are loc între ideologia posteminescianismului ruralist, paseist etnicist și xenofob, deviată către reacționarismul populist, și cercul estetizant, cosmopolit, francofil al lui Alexandru Macedonski. Stigmatizat de opinia critică în urma nefastei epigrame antieminesciene („Un X pretins poet...”) pe fondul emergenței mitului postum al „poetului național”, mentorul Literatorului va rămîne practic singurul animator al „noului curent”, pînă la începutul secolului al XX-lea. Eclectic, impur și mimetic la rîndu-i, primul romantism românesc de la mijlocul secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e un „sgomot cît o muzicuță de tinichea”, iar „liliacul are un miros dulce de parfum prost... se repetă, devine plicticos, plicticos...”) și „Mirela“ - episod erotic „dramatic”, absurd-parodic - în nr. 3. Cel mai extravagant dintre toate este „Minciuni trăite“, un pretins manuscris găsit, cu „început” și „sfîrșit”, care deviază în elucubrații absurdiste. Leon Baconsky vede în el un simptom al „simbolismului în derivă”: „Fantezie plastică a rebours, deplină libertate în asocieri și combinații metaforice, spirit parodic susținut de ironie și vădind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noi, cu propriile forțe, dar numai după ce le plătim mai scump, decât pe cele noi, europene. Și atunci, oare de ce mai stăm ca proasta-n capul satului și ne mirăm, că primim din toate părțile șuturi curat, europene în fundul nostru pretins, poate pe bună dreptate, european. Tragem din greu consecințele acelei axe BucureștiLondra-Washington, care i-a întrat așa de adânc în fund lui Băsescu, încât nu mai poate fi extrasă cu nici un chip, de nimeni, decât odată cu el. În urma intervenției hotărâte
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o privire absentă. Goală. - Călugării fără cap nu vorbesc, Marie, articulă el. Menhirii nu sîngerează prin harul Duhului Sfînt sau prin acțiunea vîrcolacilor, iar blestemele nu există decît În creierul deranjat al cucuvelelor bătrîne de pe insula asta, sau poate În pretinsele referințe istorice cu care Își Împănează Ryan cărțile ca să răspundă unor cerințe de vînzare! - Te Înșeli, murmură ea, În timp ce el Își trăgea sufletul. Am vrut să nu țin seamă de semne, dar știu că ele nu mint. Cei doi frați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Putea uneori să Încerce o plăcere perversă făcîndu-și aproapele să sufere moral. Dar de aici pînă la a ataca fizic pe cineva, era o prăpastie pe care fiica ei refuza cu obstinație s-o depășească... Atunci Lucas amintise de gemenii pretins născuți morți, cu patruzeci de ani În urmă. Iar certitudinile lui Gwen se zdruncinaseră mult. Într-o străfulgerare, se gîndi la Pierric, pe care Întotdeauna Yvonne Îl detestase și-l tratase ca pe un cîine, reproșîndu-i cu regularitate că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pérec ar fi mințit cînd a vorbit de o congestie... - Gata de-acum! tună Lucas. Ai ridicat fabrica de faianță la doi ani de la naufragiu. Cu ce bani, doamnă Le Bihan? Și nu-mi spune că te-ai folosit de pretinsa asigurare de viață pe care soțul dumitale n-a Încheiat-o niciodată! Mama lui Gwen ridică din umeri. - E făcută cu truda și cu sudoarea mea. - Firește. Și ai economisit milionul necesar pe vremea aceea făcînd prostituție În portul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
însăși existența acestei conștiințe pe care filozofia clasică o așeza în centrul științei, ca al oricărei cunoașteri în general, și întâi de toate al cunoașterii sensibile a lumii care ne înconjoară. Astfel, fondatorii behaviorismului cereau "să li se arate" această pretinsă conștiință așa cum celelalte științe sunt capabile să arate, în eprubetă sau prin lentila microscopului, obiectele de care vorbesc. Ei nu-și dau seama că, de fapt, conștiința este tocmai această putere de "a face să se vadă" la care ei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
estetică este totuși capabilă să-și dea un obiect drept materie a cunoașterii sale, și anume opera însăși, opera de artă în apartenența sa irecuzabilă la o lume, în obiectivitatea sa. Vom arăta că nu este aici nimic adevărat, că pretinsa obiectivitate a operei de artă nu este decât o aparență, pe care analiza va trebui în mod necesar să o traverseze dacă vrea să ajungă la locul unde se găsește cu-adevărat opera însăși. Astfel, chestiunea unei culturi teoretice, adică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vedere material și, în sensul propriu, "descărcată". Din nefericire, aceasta nu se întâmplă niciodată, dacă este adevărat că forța și viața nu pot înceta să se încerce ele însele fără a înceta să fie vii, iar, așa cum s-a stabilit, pretinsa obiectivare nu este decât o reprezentare. Vieții i se oferă atunci pentru a fi trăite și asumate de către ea două posibilități, numai două. Cea dintâi este tocmai cultura. Dacă acțiunea nu este niciodată aruncarea în afara sa a ceea ce constituie în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
limbajul mass-media sau analfabeții au devenit norma, și pe aceasta este vorba a o inculca elevilor. Natura cunoașterii care trebuie transmisă și modul acestei transmiteri erau două chestiuni adresate Universității. Modificarea de conținut care pervertește disciplinele tradiționale și le substituie pretinse științe care se mărginesc la a ridica la rang de norme teoretice trăsăturile imprecise ale unei stări de lucruri empirice este însoțită de o schimbare nu mai puțin esențială a modului de transmitere, adică a învățământului ca atare. Repetării în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pește din Piața Carolina, el Însuși pradă Îndoielilor și iluziilor de când cei În trecere pe acolo Îl asemănau tot mai mult cu Domnișoara Pogany. Cel puțin așa susțineau detractorii de azi ai lui Grațian și admiratorii săi fideli de ieri. Pretinsa asemănare cu celebra sculptură a lui Brâncuși făcea peștele să se umfle În solzi În vreme ce un aer de superioritate i se putea citi În ochii bulbucați și inexpresivi. Dacă există RIB, de ce nu ar exista și RIS? Releveu de identitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să-mi anulez angajamentele următoare și să-mi transfer din banca londoneză suficiente fonduri cît să-mi păstrez libertatea de mișcare. Deja aveam un ciudat sentiment de complicitate la crima al cărei mister Încercam să-l risipesc, de parcă nu doar pretinsa vină a lui Frank se afla sub semnul Întrebării, ci și o vină a mea Însumi. După douăzeci de minute, părăsind autostrada spre Malaga ca să intru pe rampa către Estrella de Mar, am simțit că mă Întorceam la adevărata mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
sunt oarecum obișnuiți să reflecteze asupra legislației constituționale și, cum nu ne adresăm decât acestora, putem continua. De când există societățile, o guvernare a reprezentat un contract de asigurare Încheiat Între cei bogați Împotriva celor săraci. Lupta intestină produsă de această pretinsă Împărțire à la Montgomery aprinde În rândul persoanelor civilizate o pasiune generalizată pentru avere, expresie Înțeleasă ca prototip al tuturor ambițiilor individuale; deoarece, din dorința de a nu aparține clasei obidite și umilite, Își fac apariția nobilimea, aristocrația, titlurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
nobilă doctrină va presupune și o altă axiomă, nu mai puțin importantă decât cea de dinainte: XXX Să admiți o persoană la tine acasă Înseamnă să o socotești demnă de a intra În sfera ta. Rezultă astfel cu claritate că pretinsele dezastre pentru care vreo biată gazdă s-ar putea plânge Împotriva dogmelor noastre absolute nu Își găsesc originea decât Într-o impardonabilă lipsă de tact. Oare stăpâna casei se poate vreodată plânge de lipsă de considerație și de atenție? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]