6,617 matches
-
obligațiilor. Pentru a ușura sarcina probei plății, noul Cod civil a instituit câteva prezumții de plată "în funcție de modalitatea de plată utilizată și de natura înscrisului emis de creditor ca probă a plății precum și de maniera de remitere a acestora"390. Prezumțiile la care ne-am referit, în cea mai mare parte inovații ale noului Cod civil, sunt reglementate prin art. 1501-1505. * Art. 1501 din noul Cod civil, oferă cadrul de reglementare prezumției executării prestației accesorii, precizând că "chitanța în care se
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
plății precum și de maniera de remitere a acestora"390. Prezumțiile la care ne-am referit, în cea mai mare parte inovații ale noului Cod civil, sunt reglementate prin art. 1501-1505. * Art. 1501 din noul Cod civil, oferă cadrul de reglementare prezumției executării prestației accesorii, precizând că "chitanța în care se consemnează primirea prestației principale face să se prezume, până la proba contrară 391, executarea prestațiilor accesorii". * Art. 1502 din noul Cod civil instituie prezumția executării prestațiilor periodice reținând că, chitanța dată pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din noul Cod civil, oferă cadrul de reglementare prezumției executării prestației accesorii, precizând că "chitanța în care se consemnează primirea prestației principale face să se prezume, până la proba contrară 391, executarea prestațiilor accesorii". * Art. 1502 din noul Cod civil instituie prezumția executării prestațiilor periodice reținând că, chitanța dată pentru primirea uneia dintre prestațiile periodice care fac obiectul obligației, face să se prezume, până la proba contară, executarea prestațiilor devenite scadente anterior 392. * Art. 1503 din noul Cod civil consacră prezumția că, prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil instituie prezumția executării prestațiilor periodice reținând că, chitanța dată pentru primirea uneia dintre prestațiile periodice care fac obiectul obligației, face să se prezume, până la proba contară, executarea prestațiilor devenite scadente anterior 392. * Art. 1503 din noul Cod civil consacră prezumția că, prin remiterea voluntară a înscrisului original constatator al creanței, făcută de creditor către debitor, unul dintre codebitori sau fideiusor, se stinge obligația prin plată 393. * Art. 1504 instituie prezumția efectuării plății prin virament bancar. Dacă plata se face de către
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
scadente anterior 392. * Art. 1503 din noul Cod civil consacră prezumția că, prin remiterea voluntară a înscrisului original constatator al creanței, făcută de creditor către debitor, unul dintre codebitori sau fideiusor, se stinge obligația prin plată 393. * Art. 1504 instituie prezumția efectuării plății prin virament bancar. Dacă plata se face de către debitor în această modalitate, se prezumă relativ efectuarea acesteia, dacă ordinul de plată este semnat de către debitor și vizat de instituția plătitoare. * Art. 1505 referindu-se la liberarea debitorului prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin virament bancar. Dacă plata se face de către debitor în această modalitate, se prezumă relativ efectuarea acesteia, dacă ordinul de plată este semnat de către debitor și vizat de instituția plătitoare. * Art. 1505 referindu-se la liberarea debitorului prin plată, instituie prezumția că aceasta se extinde și asupra eventualilor codebitori precum și asupra fideiusorilor sau a bunurilor care au constituit garanții reale. În puterea acestei prezumții creditorul, care a primit plata, are obligația să consimtă la liberarea bunurilor afectate de garanții reale, constituite
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de către debitor și vizat de instituția plătitoare. * Art. 1505 referindu-se la liberarea debitorului prin plată, instituie prezumția că aceasta se extinde și asupra eventualilor codebitori precum și asupra fideiusorilor sau a bunurilor care au constituit garanții reale. În puterea acestei prezumții creditorul, care a primit plata, are obligația să consimtă la liberarea bunurilor afectate de garanții reale, constituite pentru satisfacerea creanței sale, precum și să restituie bunurile deținute în garanție, dacă este cazul. Uneori probele incumbă ambelor părți, cum este cazul în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
restrâns, însă, "a proba" presupune a produce în fața instanței "mijlocul prevăzut de lege prin care se poate dovedi un fapt"399. În sens restrâns, în lumina art. 1170 din Codul civil de la 1864, dovada se putea face prin: înscrisuri, martori, prezumții și mărturisirea uneia din părți. La aceste mijloace de probă Codul de procedură civilă alătura: expertiza 400 și cercetarea la fața locului 401. La toate acestea se adăugau și mijloacele materiale de probă (sau probele materiale)402. Reamintim că odată cu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acea acțiune". În cazurile în care aceste mențiuni nu sunt cuprinse în întregul lor în înscrisul confirmativ, acesta va constitui numai un început de dovadă scrisă a intenției de confirmare ce va trebui completat cu alte mijloace de probă: martori, prezumții, mărturisirea etc. c) În funcție de criteriul semnăturii, distingem înscrisurile semnate (înscrisul autentic 407, înscrisul sub semnătură privată 408) și înscrisurile nesemnate (toate celelalte înscrisuri: scrisori, registre casnice, registre ale profesioniștilor, diferite tichete și bilete). d) După cum fixează sau nu puterea doveditoare
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nulității absolute). Forma autentică a înscrisului poate fi consimțită de părți sau impusă de lege. Forma autentică este adeseori consimțită de părți, datorită avantajelor pe care le prezintă forța probatorie a acestuia și anume: înscrisul autentic se bucură de o prezumție de validitate, astfel încât cel care-l folosește este scutit de orice dovadă, proba contrară revenindu-i celui care îl contestă 412; dacă înscrisul autentic constată anumite obligații, în momentul în care acestea ajung la scadență, poate fi investit cu formulă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
lege. Pe de altă parte, chiar dacă nu îndeplinește condițiile arătate mai sus înscrisul, ca atare, poate fi invocat ca un început de dovadă scrisă 442 ce urmează a fi completat și cu alte probe (de cele mai multe ori cu martori ori prezumții). De asemenea, așa cum rezultă din alineatul 3 al articolului 1179, menționat mai sus, lipsa de mențiune că originalele s-au întocmit în număr îndoit, întreit etc., nu poate fi opusă de acela care a executat din parte-i convenția constatată
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prin act sub semnătură privată". Desigur, în prezent o astfel de valoare este derizorie, impunându-se o nouă reglementare, valoarea menționată nefiind modificată din 1952. Pentru astfel de acte nu era permisă dovada prin nici un alt mijloc de probă (martori, prezumții, alte înscrisuri)454. Aceste restricții își au explicația în neîncrederea legiuitorului față de acest mijloc de probă și în intenția sa de a îndemna părțile să-și preconstituie dovezi scrise pentru stabilirea raporturilor juridice pe care ele le creează prin acte
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
refuzul nejustificat de a răspunde la interogator sau neprezentarea la interogator ca o mărturisire deplină (sau numai ca un început de dovadă în folosul părții potrivnice). În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului. VII.5.2. Felurile mărturisirii VII.5.2.1. Mărturisirea judiciară și extrajudiciară 1. Codul civil de la 1864480, ca și noul Cod de procedură civilă 481, fac distincție între mărturisirea judiciară și cea extrajudiciară
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
forței probante a mărturisirii trebuie distinse două perioade: cea anterioară anului 1950 și cea posterioară acestui an. Cum arătam anterior, prin Decretul nr. 205/1950 s-a abrogat pct. 3 al art. 1200 din Codul civil de la 1864, care prevedea prezumția absolută a "puterii doveditoare ce legea dă mărturisirii". Până la această modificare, mărturisirea era considerată o probă perfectă (probatio probatissima) sau "regina probelor", care făcea dovada deplină în contra celui care a mărturisit. După adoptarea Decretului nr. 205/1950, mărturisirea a fost
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
să răspundă la interogatoriu, art. 225 din Codul de procedură civilă de la 1865 arată că "instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă, în folosul părții potrivnice"492. Suntem în prezența unei prezumții de recunoaștere tacită, care însă nu este obligatorie, nefiind o prezumție legală, ci una simplă (a judecătorului). În practica instanțelor noastre judecătorești, în mod constant s-a făcut sublinierea că "instanța nu este obligată să considere refuzul părții de a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de la 1865 arată că "instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă, în folosul părții potrivnice"492. Suntem în prezența unei prezumții de recunoaștere tacită, care însă nu este obligatorie, nefiind o prezumție legală, ci una simplă (a judecătorului). În practica instanțelor noastre judecătorești, în mod constant s-a făcut sublinierea că "instanța nu este obligată să considere refuzul părții de a răspunde la interogatoriu ca o mărturisire deplină, ci are facultatea, de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
În practica instanțelor noastre judecătorești, în mod constant s-a făcut sublinierea că "instanța nu este obligată să considere refuzul părții de a răspunde la interogatoriu ca o mărturisire deplină, ci are facultatea, de a stabili din acest fapt o prezumție de recunoaștere tacită în favoarea celeilalte părți". Dacă în cauză pot fi administrate alte probe, lipsa la interogatoriu sau refuzul de a răspunde, trebuie socotite numai ca un început de dovadă, care urmează să fie completată cu alte probe, spre a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
un început de dovadă, care urmează să fie completată cu alte probe, spre a se stabili împrejurările reale ale cauzei 493. Noul Cod de procedură civilă prevede expres că cazul arătat "atât dovada cu martori cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului" (art. 358). Mai trebuie adăugat că dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă privind luarea interogatoriului persoanelor juridice, părții aflate în străinătate sau prin judecător delegat ori comisie rogatorie, sunt preluate, cu unele ajustări, de către
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
trebuie adăugat că dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă privind luarea interogatoriului persoanelor juridice, părții aflate în străinătate sau prin judecător delegat ori comisie rogatorie, sunt preluate, cu unele ajustări, de către noul Cod de procedură civilă (art. 355-357). VII.6. Prezumțiile VII.6.1. Noțiune și caractere juridice Noțiunea de prezumție este utilizată în limbajul obișnuit pentru a desemna conturarea unei păreri întemeiate pe fapte aparente, pe ipoteze, pe deducții. Așa fiind, prezumția trebuie privită ca o supoziție, o presupunere, recunoașterea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
luarea interogatoriului persoanelor juridice, părții aflate în străinătate sau prin judecător delegat ori comisie rogatorie, sunt preluate, cu unele ajustări, de către noul Cod de procedură civilă (art. 355-357). VII.6. Prezumțiile VII.6.1. Noțiune și caractere juridice Noțiunea de prezumție este utilizată în limbajul obișnuit pentru a desemna conturarea unei păreri întemeiate pe fapte aparente, pe ipoteze, pe deducții. Așa fiind, prezumția trebuie privită ca o supoziție, o presupunere, recunoașterea unui fapt ca autentic, până la proba contrară. În sens strict
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Cod de procedură civilă (art. 355-357). VII.6. Prezumțiile VII.6.1. Noțiune și caractere juridice Noțiunea de prezumție este utilizată în limbajul obișnuit pentru a desemna conturarea unei păreri întemeiate pe fapte aparente, pe ipoteze, pe deducții. Așa fiind, prezumția trebuie privită ca o supoziție, o presupunere, recunoașterea unui fapt ca autentic, până la proba contrară. În sens strict juridic, ca mijloace de probă, prezumțiile trebuie analizate prin prisma dispozițiilor art. 1199 din Codul civil de la 1864, singurul text de lege
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pentru a desemna conturarea unei păreri întemeiate pe fapte aparente, pe ipoteze, pe deducții. Așa fiind, prezumția trebuie privită ca o supoziție, o presupunere, recunoașterea unui fapt ca autentic, până la proba contrară. În sens strict juridic, ca mijloace de probă, prezumțiile trebuie analizate prin prisma dispozițiilor art. 1199 din Codul civil de la 1864, singurul text de lege care încerca să ofere o definiție acestui mijloc de probă. Potrivit textului amintit prezumțiile sunt: "consecințele ce legea sau magistratul le trage dintr-un
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
proba contrară. În sens strict juridic, ca mijloace de probă, prezumțiile trebuie analizate prin prisma dispozițiilor art. 1199 din Codul civil de la 1864, singurul text de lege care încerca să ofere o definiție acestui mijloc de probă. Potrivit textului amintit prezumțiile sunt: "consecințele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut, la un fapt necunoscut". Într-o manieră asemănătoare, noul Cod de procedură civilă, prin art. 327 definește prezumțiile ca fiind: "Consecințele pe care legea sau judecătorul le trage
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ofere o definiție acestui mijloc de probă. Potrivit textului amintit prezumțiile sunt: "consecințele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut, la un fapt necunoscut". Într-o manieră asemănătoare, noul Cod de procedură civilă, prin art. 327 definește prezumțiile ca fiind: "Consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut". Privită astfel prezumția are "o determinare specifică și totodată nuanțată în funcție de rolul ce are de îndeplinit: instrument de tehnică legislativă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
la un fapt necunoscut". Într-o manieră asemănătoare, noul Cod de procedură civilă, prin art. 327 definește prezumțiile ca fiind: "Consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut". Privită astfel prezumția are "o determinare specifică și totodată nuanțată în funcție de rolul ce are de îndeplinit: instrument de tehnică legislativă 494, regulă de drept sau mijloc de probațiune". În esență, prezumția ca procedeu special al tehnicii legislative, vizează transformarea unei posibilități în certitudine
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]