7,041 matches
-
Albert Hering" de Benjamin Britten. După care, am aflat că în S.U.A. există o diplomă specializată pentru corepetiție de operă, acompaniament vocal și muzică de cameră. Astfel am ajuns la New York, la Colegiul "Mannes", unde am studiat tot cu o profesoară din România, doamna Cristina Stănescu. După "Mannes" am fost la "Juilliard School"; apoi am avut marele noroc să dau o audiție la "Met"5 printr-o cunoștință la a cărei academie am lucrat foarte mult, Renata Scotto, care nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acel curriculum vitae, poza trebuie să te atragă, nu numai vocea. Sunt foarte multe elemente care au o mare importanță. A.V. Tu te-ai obișnuit cu spiritul acesta competitiv, ți-a fost sădit încă din România când lucrai cu profesoara Adriana Bera. Dar, pe viu, ca să mă exprim astfel, l-ai experimentat în Spania, la Școala Regală "Regina Sofia", unde ai învățat și ai cântat. Se poate spune că America este un summum al spiritului competitiv? V.I. Este. Americanii, cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în critică, în științele spiritului în general, nu se poate ignora contribuția novatoare, acuitatea îndrăzneață introdusă de Călinescu. O căutare de modele pe care o promovez acum. Sunt președintele unei fundații, "Credință și creație", așezată sub semnul prietenei și marii profesoare care a fost Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Fundație funcționând la Putna, unde este locul ei de veci, unde încercăm să punem în mișcare o idee fecundă a experienței sale, aceea a modelelor ce nu trebuie să lipsească din orizontul tineretului. Suntem într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
viața de zi cu zi... M.S. ...de fapt, este un vis al meu, o dorință să mă reîntorc la Iași, spre pensie! A.V. Ce soliști din Opera ieșeană ați cunoscut și ați apreciat? M.S. Trebuie să vorbesc întâi de profesoara mea, Florica Mărieș, îmi amintesc spectacolul "Tosca", a fost în... A.V. ... în 1956, la 3 noiembrie, s-a dat premiera.2 M.S. Deci, sunt... A.V. Exact 40 de ani de la premieră! M.S. Știți exact, bravo, felicitări. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Aida" cu Florica Mărieș, vocea caldă, de bariton, a lui Tiberiu Popovici, Ion Prisăcaru ca bas în "Bărbierul din Sevilla", mi-l amintesc în rolul lui Nilacanta din "Lakmé", baritonul Gheorghe Bădulescu... A.V. Florica Mărieș a fost prima Dumneavoastră profesoară? M.S. Mai întâi am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, acolo au fost primele mele lecții cu Traian Uilecan, profesor de teorie și solfegii era Sorin Vânătoru, apoi am studiat canto în Conservator cu Florica Mărieș și cu Tiberiu Popovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
al III-lea, și îmi spunea "hai, cântă-mi, că vreau să-mi impostez vocea pentru diseară, că am spectacol". (râde). Iubea foarte mult vocea mea și..., în sfârșit..., era mândră de vocea mea. Și eu eram mândră că era profesoara mea. De altfel, suntem în relații foarte bune. A fost așa de scumpă, acum, de curând, mi-a trimis un vraf de note, eu sunt și pedagog la Universitatea Națională de Muzică, și știe că am nevoie. A.V. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
râde). Acum lucrez cu un tenor, un băiat cu o voce foarte frumoasă, care se pregătește pentru admiterea la Universitatea de Muzică. A.V. Faptul că lucrați aproape numai cu voci feminine să fie și un semn că urmați exemplul profesoarei Dumneavoastră, Arta Florescu? M.S. Nu îndrăznesc să spun asta, dar eu o ador, o stimez în continuare și nu pierd ocazia să o consult când am probleme. A.V. Ce impresie v-a lăsat Gala Tinerelor voci de operă, organizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Traviata", în "Tosca". Puțini acceptă, ori sunt îndrumați să cânte lied. Cel puțin, în România. Nu întâlnim prea des anunțuri ale unor recitaluri de lied. Leontina Văduva Este o enormă greșeală! Deja din Conservator, aici, la Iași, la clasa doamnei profesoare Ella Urmă, iar la București, la clasa doamnei profesoare Arta Florescu, am avut șansa că am fost sfătuită totdeauna să îmbin studiul lied-ului cu cel al operei. În interpretarea lied-ului se impune o linie melodică mai pură, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cânte lied. Cel puțin, în România. Nu întâlnim prea des anunțuri ale unor recitaluri de lied. Leontina Văduva Este o enormă greșeală! Deja din Conservator, aici, la Iași, la clasa doamnei profesoare Ella Urmă, iar la București, la clasa doamnei profesoare Arta Florescu, am avut șansa că am fost sfătuită totdeauna să îmbin studiul lied-ului cu cel al operei. În interpretarea lied-ului se impune o linie melodică mai pură, care cere mai multă atenție decât în operă. Dar prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
n-am știut. Să nu mai faceți așa, vă rog frumos. R. D. (râde) Voi face tot posibilul. A.V.Doamnă Leontina Văduva, ați fost studentă trei ani la Conservatorul "George Enescu" din Iași, la clasa de canto a doamnei profesoare Ella Urmă.4 Aproape toți studenții săi au ajuns personalități ale artei cântului vocal, liric. Când erați studentă la Iași ați început să aveți siguranța unor succese care urmau să apară într-un viitor apropiat? L.V. Deja, examenele de canto
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cariera Dumneavoastră? L.V. Foarte mare importanță. Deja am avut șansa unor profesori care să mă ajute, să mă conducă pe drumul drept, să întâlnesc oamenii care să mă ghideze în carieră, de la tehnica vocală până la formarea muzicală, cum a fost profesoara mea de la Conservatorul din Iași, doamna Iulia Bucescu. Grija doamnei Urmă, experiența extraordinară a doamnei Arta Florescu în concursurile internaționale, gustul muzical desăvârșit al amândurora m-au pregătit și mi-au dezvoltat simțul interpretativ. Șansă a fost și în momentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Editura Univers, 1981 5 Dana Coșeru, balerină la Opera Națională Română din Iași (1965-1990), profesor de mișcare corporală la Universitatea de Arte "George Enescu" (1990-2012); Emil Coșeru, actor la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" 6 Philippina "Pina" Bausch (1940-2009): dansatoare, coregrafă, profesoară și directoare a companiei "Danztheater Wuppertal Pina Bausch". Începând din anii '70 a avut o influență considerabilă în dansul contemporan 23 "Interpretul are datoria să exprime nu mărunta-i autobiografie sentimentală, ci viața spirituală care palpită în sunetele muzicii. Interpretul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la tragedia de la 11 septembrie 2001, când două turnuri "gemene" din New York s-au prăbușit în urma unor atacuri teroriste aeriene sinucigașe 2 I.A.T.C. (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică). 3 Arta Florescu (1921-1998): cântăreață de operă (soprană) și profesoară de canto. 4 Ella Urmă (n. 1920): solistă (membră fondatoare) a Operei Naționale Române din Iași din 1956; profesoară de canto la Conservatorul "George Enescu" 5 Anghel Ionescu Arbore regizor, profesor 6 Opera "Don Pasquale" de G. Donizetti 7 Opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aeriene sinucigașe 2 I.A.T.C. (Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică). 3 Arta Florescu (1921-1998): cântăreață de operă (soprană) și profesoară de canto. 4 Ella Urmă (n. 1920): solistă (membră fondatoare) a Operei Naționale Române din Iași din 1956; profesoară de canto la Conservatorul "George Enescu" 5 Anghel Ionescu Arbore regizor, profesor 6 Opera "Don Pasquale" de G. Donizetti 7 Opera "Don Pasquale" de G. Donizetti 1 Andrei Șerban O biografie, Edița a II-a, Polirom 2012 2 Pianist chinez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
prin păstrarea particularităților etnografice, dragostea de limba maternă și o puternică dorință de a fi alături de România. Străbunii, bunicii și părinții noștri și astăzi stau drept mărturie, despre statornicia noastră etnică pe pământul sfânt al Basarabiei. O admirabilă basarabeancă, fostă profesoară, spunea cu o adâncă tristețe: “la întrunirile noastre, privesc chipurile celor care mă înconjoară. Ei sunt copiii și tinerii din 1944, acum pensionari venerabili, dar gata oricând să treacă Prutul. Acum stau senini și fără nicio vină în fața istoriei care
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Dragoș, Ionesi Gheorghe, Loghin Octavian, atât pentru biografie cât și pentru poeziile trimise, Munteanu George, Stelianu Adrian, si Tomorug Mihai, pentru deosebită bunăvoință de a colabora și a pune la dispoziție materiale bine documentate. Merită mulțumiri și Smarandita Hurjui, fostă profesoară de matematici a acestui liceu, pentru unele materiale despre profesori și pentru migala de a căuta în arhive datele complete pentru profesorii de la liceul „Elisabeta Doamna” a cărei elevă a fost și ea. Deosebite mulțumiri se cuvin conf. dr. preot
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
am auzit spunând Raul Raul prinde-l pe nenea de pălărie să nu cazi și hai râzi la tati. Și ce? Și nimic. Doar că trioul e din Constanța, că se află într-un scurt concediu, că doamna are sora profesoară aici, măritată bine, după un master la Coimbra, că se simt ca acasă. Pe Raul și Fernando îi vedeți în fotografia de pe net, dar conversația noastră n-o puteți auzi. Cum nu auziți nici ce hard porno românesc îi recită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și pielea rumenită ca pâinea scoasă de pe vatră. A fost un șoc pentru că am întâlnit-o în poarta casei părintești, tocmai ieșisem să mă duc nu știu unde. M-am oprit și-am început să fluier admirativ: asemenea minijupă purta și-o profesoară pasageră prin școala noastră generală; dar asemenea picioare bine proporționate nu crescuseră în satul nostru! (S-au născut în acel an, 1969, și s-au dezvăluit peste vreo 16 sau 18!). Lita era absolventă de școală medie, cum încă se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
expoziție, dovedind o maximă receptivitate față de proiectul nostru.... Nu putem uita nici remarcabilele eforturi, de a scotoci în tolba istoriei muzicii populare românești, depuse de profesorii Viorel Bârleanu și Ghiță Honciuc sau despre munca discretă, dar plină de efect, a profesoarelor Maria Borș, Elena Motaș sau Luminița Popa, Eugenia Drișcu, Liliana Rusu. În toamna anului 2007, au avut loc două evenimente deosebite la care am avut onoarea să fiu alături de colega noastră Maria Agapi. La Hîrlău a fost vernisată expoziția sa
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
noiembrie 2001 Ieșenii pot vizita în aceste zile expoziția de obiecte tradiționale, ce înfățișează practici de Sântandrei, vernisată ieri după amiază la biblioteca “Asachi”. Expoziția este creația elevilor din clasele V - XII de la Școala Normală “Vasile Lupu” Iasi, sub îndrumarea profesoarei Maria Agapi. Expoziția înfățișează în imagini cele mai cunoscute ritualuri ce au loc în ziua de 30 noiembrie: aflarea rodului, colacii de Andrei, aflarea ursitei, noaptea strigoilor. Potrivit credinței populare în această noapte se deschid mormitele si se întorc spiritele
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
lui Andrei, ulciorul cu covașă, păpușile-strigoi și bostanii ciopliți. „Noaptea de Sfîntul Andrei, numită și „Păzitul Usturoiului”, abundă de mîncare și băutură. Odinioară se preparau băuturi și alimente rituale: covașa, colacul de Andrei, turta”, ne-a spus dna Maria Agapi, profesoară la Școala Normală și organizatorul expoziției. Majoritatea exponatelor sînt lucrări ale elevilor Școlii Normale „Vasile Lupu”. „Rolul creativ al copiilor constă în realizarea acestei diversități de păpuși și a sculpturilor în bostani”, a adăugat dna Agapi. Două ateliere de ghicit
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
veche pe care am descoperit-o De-a lungul timpului, numeroase valori materiale rămân deseori anonime, fără a fi puse în evidență, de aceea trebuie reînviate. Comoara lăsată de strămoșii noștri a fost descoperită de elevii normaliști sub îndrumarea doamnei profesoare Maria Agapi care, ajutată de o echipă, a adunat icoane, păpuși, costume populare, organizând o expoziție aflată anul acesta la a V-a ediție. Expoziția constituie o propunere de a înlocui imitația diverselor sărbători preluate din străinătate cu tradițiile poporului
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
expoziție aflată anul acesta la a V-a ediție. Expoziția constituie o propunere de a înlocui imitația diverselor sărbători preluate din străinătate cu tradițiile poporului român, mult mai spiritualizate și mai autentice. Însoțind expoziția, grupurile de dansatori coordonați de doamna profesoară Maria Borș și corurile Școlii Normale, aflate sub îndrumarea domnilor profesori Viorel Bârleanu și Gheorghe Honciuc, au creat atmosfera sărbătorească de Sântandrei. Ce am simțit, ce simt acum ? Lumea descoperită mi-a întărit convingerea că noi avem valori trainice, iar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ce se gustă mai ales în Noaptea Strigoilor, toate împănate cu nelipsitul usturoi. Am vrut, firesc, să aflu cine se găsește în spatele acestei idei excepționale. Ei, bine, aveam să cunosc o doamnă mărunțică și plină de viață, anume pe doamna profesoară Maria (Coca) Agapi, Domnia Sa fiind schimbul unui bănuț. Sarea înseamnă moliciune, iar cioburile fericire. În această noapte fetele își pot afla ursitul. Tradiția spune că, dacă își pun sub pernă busuioc sfințit, sau un pieptene ,sau manâncă o turtă, sărată
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Asachi, Iași. PRACTICI DE SÂNTANDREI- un proiect de suflet Un articol de prof. Eugenia Drișcu Timp de șapte ediții s-a derulat în spațiul generos al Bibliotecii “Gheorghe Asachi” din Iași, un proiect ambițios: PRACTICI DE SÂNTANDREI. Inițiat de doamna profesoară Maria Agapi, de la Școala Normală “Vasile Lupu”, proiectul a adunat de-a lungul timpului oameni care iubesc tradițiile strămoșești, care mai cred încă în puterea de expresie a neamului românesc. Costume populare, obiecte vechi din gospodăriile țărănești, păpuși din cârpe
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]