78,673 matches
-
apreciatul dirijor. Studiind muzica altor compozitori, Poulenc a reușit să-și traseze propriul drum creator și să-și fructifice propriile calități. Din acest punct de vedere, concertul pentru două piane și orchestră este o reușită. Muzica plină de prospețime transmite publicului o atmosferă de entuziasm debordant și o paletă largă de stări sufletești pozitive. O asemenea lucrare presupune din partea interpreților capacitatea de a reda cu șarm și fantezie un univers sonor cuceritor, aflat în permanentă schimbare, în care strălucirea, umorul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte teme. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de aplombul și verva fără egal a celor doi pianiști, care au dialogat într-o manieră firească, remarcabilă prin spectaculos și culoare. Elaborate sub formă de întrebare-răspuns, temele fermecătoare (cu caracter optimist și pregnant ritmic, ori cantabile
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
optimist și pregnant ritmic, ori cantabile, avântate) le-au prilejuit pianiștilor ocazia de a desfășura un diapazon extrem de variat din punctul de vedere al expresiei și al mijloacelor instrumentale. Asemănătoare ca stil cu divertismentele și serenadele mozartiene, muzica a captivat publicul, creând o stare de entuziasm și bucurie. Pianiștii au reliefat cu subtilitate frumusețea melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Asemănătoare ca stil cu divertismentele și serenadele mozartiene, muzica a captivat publicul, creând o stare de entuziasm și bucurie. Pianiștii au reliefat cu subtilitate frumusețea melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
de frumusețe din universul sonor al compozitorului francez. Sincronizarea nu a vizat doar latura pianistică, ci s-a manifestat la nivel artistic și conceptual. Interpretarea captivantă și originală a încântat, a amuzat, a fascinat și a procurat momente de bucurie publicului; a impresionat prin mobilitatea și fantezia cu care a reliefat farmecul melodic, confruntările de timbre, jocul de ritmuri, caracterul umoristic al disonanțelor, pe care le-a înveșmântat într-o paletă coloristică sclipitoare. Prestația plină de vervă și prospețime a transmis
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
a interpretat cu fantezie și eleganță o altă creație a lui Poulenc, intitulată Vals-Musette. Prestația celor doi admirabili interpreți caracterizează excelența pianistică: o interpretare originală, remarcabilă prin varietatea paletei dinamice și timbrale, care devine un veritabil mijloc de comunicare cu publicul, o tehnică a expresiei poetice rafinate, capabilă să transforme cântul pianistic în metaforă și să-i lărgească limitele, să întruchipeze un miracol, simultan clipei.
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
-a a Concursului Internațional de Muzică Românească în Japonia și tot în acest an i s-a decernat Premiul I la Festivalul Internațional de Muzică Kirishima. În 2013 a fost distinsă cu Premiul Concursului de vară de la Salzburg Mozarteum. În fața publicului de la Studioul „Alfred Alessandrescu”, Matthew Law a interpretat: J.S. Bach - Italian Concerto BWV971, Cl. Debussy - Preludes (excerpts) “Les collines d’Anacapri”, “Ce qu’a vu le vent d’ouest”, “La cathédrale englou- tie”, J. Brahms - Klavierstücke op. 119. Matthew Law
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
plasticitate poetică a imaginilor sonore. Arta ei are vigoare și candoare și în plus, elocvență în creația sonoră. În programul său a colaborat cu pianista Andreea Butnaru, care a susținut-o cu multă atenție și eficiență. La cererea insistentă a publicului entuziasmat, Matthew Law și Haruna Shinoyama au interpretat în tandem Poloneza în Re major de Wieniawski și Dansurile românești de Bela Bartok, într-o profunzime de frumuseți și o expresie spectaculară care s-au cristalizat în spațiile mentale și emoționale
Doi tineri muzicieni niponi de excep?ie by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84206_a_85531]
-
zecea ediție, din mai 1988. Din păcate, în acel moment evenimentul de la Iași reușise să intre în enciclopediile internaționale de specialitate, compozitorii și interpreții contau deja pe ritmicitatea organizării lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al tradiționalelor programe clasico- romantice ale stagiunilor, se manifesta acum față de muzica românească
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
pe ritmicitatea organizării lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al tradiționalelor programe clasico- romantice ale stagiunilor, se manifesta acum față de muzica românească, după un deceniu și jumătate de incursiuni periodice în cele mai diverse genuri și stiluri de muzică românească. Noua serie a Festivalului Muzicii Românești Au trebuit
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
ce cu decenii în urmă pornise dintr-un ordin de partid, urmat curând de conjuncturi favorabile și mai ales cu mult voluntariat, acum întâmpina diverse alte bariere: peste tot numeroase manifestări consumatoare de buget; incomparabil mai multe tentații culturale pentru public, tot mai șocante în formă și conținut; comunicarea cu exteriorul nu mai avea stavile majore, așa că artiștii se aflau în fața mult mai multor tentații decît aceea de a cânta muzică autohtonă. Toate astea au făcut dificilă re-pornirea festivalului de muzică
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
astfel „ajustat” încît să „consume” cît mai puțin! S-au făcut destule compromisuri, dar s-a reușit (și se reușește încă!) să se ocolească acele compromisuri ce pot influența în mod nefericit calitatea, valoarea creației și a interpretării muzicii prezentate. Publicul ieșean a avut astfel șansa, în 2009, să re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzică clujene, cu dirijorul Cornel Groza, într-un program remarcabil interpretat, purtând amprenta școlii componistice ardelene - muzică religioasă și laică, tradițională și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
care, deși este marcată tot mai vizibil de trecerea timpului, poartă între zidurile ei amintiri memorabile și rezonanțe de neșters. Spicuiri din Festival, ediția 2011 Anul acesta, organizatorii au inclus în program (22 noiembrie) un concert inedit pentru scena și publicul Filarmonicii: o excelentă incursiune în ambianța muzicală a începutului de veac 19, cu ansamblul bucureștean Trei Parale. O asemenea tentativă ar fi fost sortită eșecului cu un an în urmă, având în vedere stilul cu totul neobișnuit pentru scena și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
François Rouschitzki, prezentate de cei patru interpreți din Trei Parale - Florin Iordan (cobză), Daniel Pop (voce, fluiere, caval, drâmbă, percuție), Beatrice Iordan (cobză) și Dinu Petrescu (dairea, darbuka) - nu a mai constituit o noutate, dimpotrivă a fost savurată de un public numeros. Miercuri, 23 noiembrie, Ansamblul de suflători al Filarmonicii din Iași și dirijorul Cristian Lupeș au prezentat un program pe cât de dificil, pe-atât de binevenit: Octetul Vertige de la lontanéité de Dan Dediu și Dixtuorul op. 14 de George Enescu
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
du-te-vino nevăzut între scenă și spectatori, care s-a tradus după fiecare piesă interpretată în aplauze însuflețite. Dacă vor mai fi și ediții viitoare? Da, oricât de greu va fi! Nu ne mai putem permite să pierdem din nou interesul publicului pentru muzica noastră - acest interes s-a trezit și crește mereu, de la o ediție la alta, este un fapt demonstrat deja! Calendar Săptămâna muzicii românești Ediția I, 9-16 mai 1973 Ediția a II-a, 3-10 mai 1974 Ediția a III
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
exagerat al stilului polifonic. În anul 1750, la dispariția lui J. S. Bach, o întreagă epocă muzicală se află în amurg, marea epocă a stilului contrapunctic. O nouă orientare plutea în aer, venind dinspre Franța și Italia, fiind adoptată de publicul muzical abia cucerit și susținută de muzicieni, între care se disting fiii lui Bach. Le style galant sau lo stile sueto, alături de stilul Empfindsamkeit, stilul sensibil în expresia lui germană, toate aceste noi maniere de a face muzică se exprimă
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
același Constantin Silvestri. Așa cum ne-a obișnuit, Christian Badea a condus lucrarea cu un simț al nuanțelor foarte bine dezvoltat, cu gesturi ample, deloc rigide, lăsând muzica parcă să curgă, mereu cu zâmbetul pe buze, cu o atitudine degajată față de public, de scenă și de actul muzical. A urmat apoi momentul mult așteptat al serii, pianistul rus Nikolai Demidenko interpretând Concertul nr. 1, în mi minor, op. 11 de Frédéric Chopin. Un “produs” al școlii ruse, Demidenko dispune de o tehnică
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
vârstnic care ar vrea să cunoască personalitatea de excepție a Reginei Elisabeta a României, născută Prințesă de Wied; cea de-a doua conține o biografie în imagini a Reginei prezrntând fotografii, imagini din Arhiva Princiară de Wied puse la dispoziția publicului larg. Studiul referitor la personalitatea Reginei comentează pentru început, cu acuratețe critică dar și cu admirație, activitatea literară a acesteia, începând cu aforismele publicate pe cărți poștale din a căror vânzare se inițiau activități caritabile, trecând prin legitimarea și motivarea
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
după un termen la modă), așezat în formă de amfiteatru cu scena la Dunăre - a găzduit o amplă manifestare cultural-artistică locală de rezonanță europeană: Festivalul Internațional al Muzicilor Militare, ediția a XI-a. În prezența oficialităților, a invitaților, a unui public numeros și impresionant, a televiziunilor și a presei, s-a desfășurat o epopee a muzicilor militare reunite într-o desfășurare de forțe aflate sub bagheta - organizatorică și regizorală a - colonelului Petrea Gogu, „inițiatorul și managerul singurului festival internațional de gen
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
Beu, consilier de legație a descoperit în Muzeul Liszt din Weimar o Rapsodie română de Franz Liszt și pe care autorul, nu se știe din ce motive, n-a tipărit-o. Această Rapsodie va fi executată pentru prima oară în public în decursul lunei octombrie de către celebra pianistă romănă, Aurelia Cionca.” Surprinderea mea a fost mare. Iată ceva ce nici nu bănuiam că mă așteapta! De-abia mă întorc la București (1 sept.) și iată că se anunță că vine Octavian
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
aceste cuvinte ale mele le va comunica regelui. Sunt în căutarea unui pian de concert, deoarece pentru o asemenea seară, din nenorocire nici până în 1941, acest instrument atât de necesar în sala Ateneului, nu a fost cumpărat ca să satisfacă cererea publicului și a marilor pianiști, care se perindă pe această ilustră estradă. Ba “Asociația muzicală” (asociație formată din diletanți ai protipendadei bucureștene) au chibzuit că ar fi mai necesară cumpărarea și așezarea unei orgi în sala Ateneului, care de altfel nu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Bechstein, unul pe scenă, iar altul suind pe scări în ultimul moment, chiar în clipa când regele suia scara de la loja regală. Pianul carefu suit în grabă pe scări, se prăbuși, însă din fericire n-a avut mari avarii, iar publicul nu află nimic despre această “catastrofă pianistică”. Pianul de pe scenă, tot un Bechstein, îl alesesem eu și mă fixai asupra-i cu toate că nu era deprimă calitate, însă tot era mai acceptabil decât celelalte. Când ieșii în scenă aplauzele cu care
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
afla principesa Sofia de Wied, dreaptă în rochie gen albanez, în aceeași loje Beu și ministrul Djuvara. Toți miniștrii erau de altfel de față. Succesul Rapsodiei Române de Liszt fu delirant, iar după bisurile care fui nevoită să le acord, publicul se înghesui năvălind cât putu să încapă în odaia artiștilor și pe coridoare, ca să mă vadă de aproape și să mă felicite cu urale nesfârșite. Fu o victorie muzicală care aproape n-avea pereche în analele de muzică ale Bucureștilor
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
aci succesul fu mare. De aci plecarăm spre Cluj. N-am să uit frigul îngrozitor îndurat în sălile de concert în acea iarnă grozavă. Însă din fericire, de la primele acorduri mă încălzeam și uitam de sala înghețată. La fel și publicul, mai ales deplângeam pe doamne, care veneau în mare toaletă de seară. Și aici, în frunte cu episcopul român Ivan, publicul mă ovaționă îndelung. Tot din motive artistice și din cauză că fratelemeu Romulus locuia la marginea orașului, fui nevoită să trag
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
acea iarnă grozavă. Însă din fericire, de la primele acorduri mă încălzeam și uitam de sala înghețată. La fel și publicul, mai ales deplângeam pe doamne, care veneau în mare toaletă de seară. Și aici, în frunte cu episcopul român Ivan, publicul mă ovaționă îndelung. Tot din motive artistice și din cauză că fratelemeu Romulus locuia la marginea orașului, fui nevoită să trag la hotel. De aici mă întorsei la București, spre a-mi vedea elevii de la Conservator care lucrau în absența mea cu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]