6,888 matches
-
generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor. Această prodigioasă activitate științifică, istoriografică, editorială și publicistică îl poziționează pe domnul Schifirneț în topul autorilor care au contribuit în mod eficient la cunoașterea și repunerea în circulație a unor lucrări de referință ale gândirii românești. Lucrările și studiile publicate de domnul Schifirneț se remarcă prin bogăția informațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și de evoluția culturii românești. 5. Formele fără fond - „un fenomen atât de românesc”. Nu pot încheia fără a mă referi la semnificațiile și interpretările posibile ale titlului de pe coperta cărții. Văzând acest titlu, îndrăzneț și expresiv, cu o „țintă” publicistică evidentă, unii cititori ar putea fi contrariați, considerându-l ostentativ și oarecum neadecvat. Autorul mărturisește că a pornit investigația sa istorică și teoretică animat de dorința de a înțelege „un fenomen atât de românesc”, precum formele fără fond, care au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Fulger. În articolul Pentru o independență literară, Victor Măgură are o percepție oarecum justă a talentelor literare ale vremii; o „stimă neprețuită” mărturisește pentru Mircea Eliade, iar Pompiliu Constantinescu îi apare „incontestabil cel mai valoros critic al nostru de azi”. Publicistică semnează și Dan Petrașincu (Jurnal fără date). D.B.
ALFA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285255_a_286584]
-
care le meșterește de unul singur: piesa Fiica omului de Jean de Beer (1956) și romanul lui Aleksis Kivi, Cei șapte frați (1963), pentru care s-a folosit de o versiune franțuzească sau nemțească. Deși cu intermitență, a făcut și publicistică (portrete de artiști, note de drum, polemici), ocupându-se aproape numai de teatru - în „Vremea”, „Secolul”, „Facla”, „Rampa”, „Arta nouă”, „Caietele Teatrului Național”, ca și în „Viața românească”, „Veac nou”, „Steaua”, „România liberă”, „Astra”, „Flacăra”. O seamă de însemnări au
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
adjunct - Gh. Badea. Rubrici: „Știință la frontierele cunoașterii”, „Galaxia SF”, „Retro SF”. Versuri semnează Lucian Merișca și Alexandru Pecican (Poem SF despre dragoste), proza - Gh. Săsărman, Alexandru Ungureanu, Vladimir Colin, Tudor Negoiță, Mircea Nedelciu, Ion Lila, Cristian Tudor Popescu, iar publicistica - Alex. Ungureanu, Ovidiu Râureanu, Cornel Robu. Anul 1983 consemnează și publicarea unui fragment dramatic aparținând lui Romulus Bărbulescu și George Anania, piesa SF într-un act Fântânile. Alexandru Mironov, Sorin Antohi, Victor Bârlădeanu și Adrian Rogoz sunt criticii literări ai
ALMANAH „ANTICIPAŢIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
la Bacău, anual, între 1986 și 1989, editată de revista „Ateneu”. Rubrici: „Caleidoscop”, „Valori românești”, „Știința și viața”, „Misterele istoriei”, „Critici, prozatori”, „Memorialistică, interviuri”, „Dialoguri”. Semnează proză Livius Ciocârlie, Val Condurache, Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu și Constantin Pricop, iar publicistică, Mircea Coloșenco, Victor Nadolski, Corneliu Albu. Compartimentul istorico-literar, cuprinzând evocări, documente inedite, memorialistică, interviuri, este foarte bine reprezentat. Astfel, Marius Mircu evocă personalitățile fondatoare ale revistei „Ateneu” - G. Bacovia și Grigore A. Tăbăcaru (Amintiri de la „Ateneu”), C. Isac se oprește
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
o carte de reculegere și de întărire sufletească”, îndeosebi pentru ziariști, dar și pentru „marele public românesc de aici și de pretutindeni”. Semnează versuri Teodor Murășanu, Ecaterina Pitiș, Iustin Ilieșiu, Emil Isac și Aron Cotruș, iar proză Ion Agârbiceanu. Sectorul publicisticii este bine ilustrat de Cezar Petrescu, Victor Braniște, Ion Agârbiceanu, Nicolae Iorga, Petru Groza. Dens este și compartimentul memorialisticii, al evocărilor și amintirilor. Astfel, Alexandru Vaida-Voevod prezintă activitatea redacțională de la gazeta timișoreană „Dreptatea”, precum și procesul intentat de autoritățile maghiare lui
ALMANAHUL PRESEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285289_a_286618]
-
publică versuri se reține îndeosebi numele lui Nichita Stănescu, prozatorii sunt mult mai numeroși: Fănuș Neagu, Vasile Andru, Ileana Mălăncioiu, Petre Anghel, Maria-Luiza Cristescu, Marin Sorescu ș.a. Teatru publică Nicolae Breban și Pașcu Balaci. Bogat și de substanță este sectorul publicisticii. În 1984, Mircea Handoca publică fragmente din dialogurile cu Mircea Eliade, în timp ce Mihai Ungheanu se ocupă de Vieți paralele, oprindu-se la M. Sadoveanu și E. Lovinescu, pentru ca un an mai târziu, Petre Boteanu să evoce O întâlnire cu Brâncuși
ALMANAH „VIAŢA ROMANEASCA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285269_a_286598]
-
din Dan Tărchilă, V. Copilu-Cheatră, M. N. Rusu și Nicolae Stoe. Semnează versuri V. Spiridonică, Ștefan Stătescu, V. Copilu-Cheatră, Traian Iancu, Octav Sargețiu, Nichita Stănescu (Doină, 1984) ș.a. Proză scriu Ion Topolog, Mihail Joldea, Daniel Drăgan, Eduard Huidan, Bedros Horasangian; publicistică, Ion Itu, A. I. Brumaru, Dan C. Mihăilescu, Mircea Gherman, Doru Munteanu, Radu Nițu, Eduard Eisenburger. Încercări dramatice publică Darie Magheru și Ion Olteanu. În secțiunea rezervată istoriei literare apar, în 1982, două poezii inedite ale lui Aron Cotruș (Vai! Abisul
ALMANAHUL „CORESI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285275_a_286604]
-
cu echipa redacționala se află precizarea: „Cu colaborarea fruntașilor scrisului românesc”. Versurile poartă semnăturile lui Victor Eftimiu, Magdei Isanos, Al. Antoniu. Secțiunea de proza este acoperită de Eusebiu Cămilar, Maria Arsene, Dan Petrașincu și G. Călinescu (Definiții pentru o nuvelă). Publicistica dau Dumitru Hâncu, Mircea Mancaș, Aurel Baranga, G. Călinescu. De consemnat și amintirile lui Zaharia Stancu (Din vremurile de altădată - Însemnările unui ziarist), precum și reportajul lui F. Brunea-Fox (Un boem al ideilor generoase) despre socialistul Panait Moșoiu. Câteva traduceri din
ALMANAHUL REVISTEI „APARAREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285291_a_286620]
-
Marin Sorescu, Leonid Dimov, cărora li se alătură Vladimir Streinu, Geo Bogza, Demostene Botez, Ion Horea, Mircea Dinescu, Ștefan Aug. Doinaș ș.a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de numele contemporanilor, ca, de altfel, și acela al literaturii dramatice ori al publicisticii. Foarte bogat ilustrată este secțiunea rezervată criticii și istoriei literare, unde, din nou, predomină numele contemporanilor. Numărul din 1980 este în întregime axat pe literatura documentară, răspunzând, astfel, preocupărilor sporite ale cititorilor pentru „implicațiile literare ale unor texte nefictive”. Numărul
ALMANAHUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285285_a_286614]
-
Dumitru Savu, Tudor Vlad, Leonida Neamțu, Norman Manea, Gh. Schwartz, Ștefan Damian, Olga Caba. Teatrul este reprezentat de Const. Cubleșan, Const. Zărnescu, Mircea Vaida, Ștefan Damian, Paul Ioachim, Vasile Sălăjan, Matei Vișniec. Ca de obicei, foarte bogat este sectorul consacrat publicisticii, istoriei și criticii literare. Volumul din 1980 are ca temă Literatura română de la cronicari până azi, iar volumul anului 1981 reunește în prima sa parte mărturisirile a șaizeci de scriitori din provincie, referitoare la statutul artistului ce nu aparține „centrului
ALMANAH „TRIBUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
pe 1982 figurează un Nicolae Labiș inedit (Seara, după ploaie, între munți), la fel și T. Arghezi, în vreme ce Nichita Stănescu publică O respirare. Se publică proză de D. R. Popescu, Fănuș Neagu, Gheorghe Schwartz, Eugen Barbu (Epilog la „Incognito”). Compartimentul publicisticii este mai bogat: Mircea Micu, Dan Smântânescu, Ion Rotaru, Stancu Ilin. În 1984, Ion Coja schițează portretul „Mitropolitului de la Păltiniș”, Constantin Noica, la aniversarea a 75 de ani de viață. Variată și incitantă este și secțiunea rezervată istoriei literare. Se
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
evreiesc”. Este editat în limbile maghiară, germană, franceză și română. Din cuvântul introductiv pot fi aflate intențiile redactorilor, care vor să fie „cronicari fideli și observatori nepărtinitori ai desfășurării vieții fără deosebire”. Versuri publică A. Axelrad și A. Toma, iar publicistică semnează Carol Drimer, Miron Grindea, Adalbert Kun, W. Filderman, George Stroe, Nicolae Ivan, I. Niemirower și Ladislau Kardos, care scrie articolul Un pionier al apropierii româno-evreiești: dr. Moise Gaster. Medalioane sunt dedicate lui M. Gaster, I. Negreanu și lui Enric
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
Romulus Golopenția. Almanahul își propune să înfățișeze „roadele activității Banatului pe tărâm industrial, comercial și cultural”, devenind din 1938 „un magazin literar în mic”. Versuri publică Gr. Popiți, C. Miu-Lerca, Iustin Ilieșiu. Nicolae Tomiciu semnează o lungă nuvelă istorică. Sectorul publicisticii este mai bogat. Dimitrie Gusti oferă câteva Reguli călăuzitoare pentru viața și pentru ceasul de azi al României. Alți colaboratori: Aurel Bugariu, Dan Smântânescu, Ionel Negru, Octavian Neamțu, Grosz Desideriu, Cornel Grofșoreanu. D.B.
ALMANAHUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285288_a_286617]
-
cinste societății și neamului”. Primul număr, apărut abia în 1901, primește aviz favorabil din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat), Liviu Rebreanu (Învățătorul), publicistică semnată de Al. Mocsonyi, At. M. Marienescu, Ioan Slavici (Creșterea rațională - un eseu despre om văzut prin prisma filosofiei lui Schopenhauer, dar și despre statutul românilor în Imperiul Austro-Ungar), studentul în filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
prompt aproape toate cărțile importante ale exilului în presa culturală românească din America și Canada, de la L. M. Arcade și Mihai Niculescu, până la Pamfil Șeicaru și Ion Cârjă sau Dumitru Ichim, deși notele sale de lectură nu depășesc nivelul semnalării publicistice. Dar defectul esențial al cărții vine din viziunea de inventar pe care autorul o cultivă fără rețineri, în așa fel încât Constantin Michael-Titus se interpune în paginile sale între Radu Gyr și Dumitru Stăniloae spre exemplu, fără ca A. să amendeze
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
Ministerul Educației Naționale (ministru fiind Ștefan Voitec), volumul își propune să adune un material cât mai diversificat, menit „să descrețească frunțile ostenite de studiu” ale tinerilor (Cuvânt înainte). Proză semnează Ionel Teodoreanu (Lucrare scrisă la limba română). La compartimentul rezervat publicisticii, Pericle Martinescu se ocupă de edițiile poeziei lui Eminescu, începând cu aceea a lui Titu Maiorescu și încheind cu ediția lui G. Ibrăileanu. Un foarte întins articol, semnat George Constant, e intitulat Școli și curente în literatura română, cu subtitlul
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
patru direcții deodată”, fără să găsească totuși acea opțiune care l-ar exprima integral. Înaintea generației de mari critici și scriitori din perioada interbelică, situându-se, apoi, mereu alături de ei, A., „om de baricade” (E. Lovinescu), își susține, prin fronde publicistice și literare, partea lui de contribuție la impunerea modernității în literatura română. Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul ideilor lui E. Lovinescu. Pledoaria o face într-o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic tratat
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și scenografică elaborată de A., nervul, libertatea și consistența confesiunilor aduse în dialog. În fine, se cuvine menționată o preocupare aparte în publicistica lui literară: situat febril în actualitate, el trece în revistă, pe sute de pagini, literatura europeană modernă, de la simbolism până la Proust, Joyce, Céline și Kafka, într-un proiect în care personalitățile ostracizate de ascensiunea forțelor antidemocratice au un loc privilegiat
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
transferul dinspre autor spre personaj. Sexualitatea nu mai este însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
112-153; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, passim; Protopopescu, Romanul, 280-282; Brădățeanu, Istoria, II, 365-368; Ornea, Tradiționalism, passim; Șerban, Ispita, 195-201; Piru, Ist. lit., 340-341; Ornea, Actualitatea, 129-133; Liviu Rebreanu, Jurnal, I, București, 1984, passim; Mirodan, Dicționar, I, 25-35; Nicolae Manolescu, Publicistica lui Aderca, RL, 1988, 34; Negoițescu, Ist. lit., I, 225-229; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 78-86; F. Aderca, DRI, I, 1-6; Valentin Chifor, Felix Aderca sau Vocația experimentului, Cluj-Napoca, 1996; Ornea, Medalioane, 155-158; Gheorghe Grigurcu, Felix Aderca sau
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
țintește redarea unei imagini globale a mișcării culturale din capitală Moldovei. Pot fi citite versuri de George Lesnea, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Demostene Botez, Enric Furtună. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Adrian Păscu, Sandu Teleajen, iar teatru, Adrian Păscu. Domeniul publicisticii este ilustrat de Gh. Chirițescu, Alexandru Pogonat, Mihail Sadoveanu fiind prezent cu o Scrisoare lui Eugen Herovanu. În fiecare număr partea finală este dedicată vieții sociale, economice și politice a orașului. Alți colaboratori: C. Săteanu, I. Berg. I.I.
ALMANAHUL VIEŢII IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285300_a_286629]
-
, publicație apărută la București în 1922. Se inserează versuri de Lucian Blaga, St. O. Iosif, Panait Cerna, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic. Proză semnează N. Pora, Haralamb Ionescu și Mihail Sadoveanu. Compartimentul publicisticii este acoperit de Alexandru Zagoritz, Ion C. Petrescu-Pion ș.a. Interesant este eseul tânărului doctor în filosofie Mircea Florian, Filosofia și viața. Cu prilejul centenarului mișcării lui Tudor Vladimirescu, I. Al. Brătescu-Voinești face un portret al eroului oltean. Alți colaboratori: M.
ALMANAHUL ZIARULUI „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285304_a_286633]
-
brașoveni de „a expune într-un volum problemele cu caracter moral, economic și social, legate de orașul Brașov”, de a trata pe larg „problemele ce interesează propășirea culturală și economică a neamului nostru”. Elisabeta Hențiu semnează două poeme în proză. Publicistică dă Sterie Stinghe, care scrie despre Junii Brașovului și originea lor, în vreme ce Sebastian Gologan face o scurtă prezentare a presei brașovene. Poate fi citit și un articol despre trecutul Asociațiunii „Avram Iancu”. V. Spiridonică se ocupă de Brașovul literar. Alți
ALMANAHUL ZIARULUI „ARDEALUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285302_a_286631]