7,913 matches
-
sursă de stabilitate și securitate din sistem o constituie instituțiile internaționale 33. În cadrul acestui curent se demonstrează că, ghidate de principiul alegerii raționale, cooperarea se poate dezvolta între state, fără un actor hegemonic 34. În cadrul ambelor principale curente de gândire realism și liberalism se poate discuta despre existența elementelor de raționalism, în sensul apelului la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ori, liberalismul este în opoziție cu teoria realistă a relațiilor internaționale, existând, însă și puncte de convergență, cum este, de pildă, cazul neoconservatorismului, care promovează valorile universale, acceptând, totodată, în anumite situații, necesitatea utilizării forței. Deși, în teorie, distincțiile dintre realism și liberalism sunt evidente, în practică apare problema încadrării exacte a comportamentelor actorilor în cadrul teoretic trasat de cele două curente. Exemple de acest fel sunt Doctrina Truman și Planul Marshall. Ghidate de principii liberale, de promovare a valorilor capitaliste, a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ca un atac anticipat să aibă loc. Descurajarea, potrivit lui Wohlstetter, este o chestiune de riscuri comparative. Balanța nu este involuntară ("is not-automatic"). Mai întâi, de când armele termonucleare au dat un enorm avantaj agresorului, este nevoie de foarte multă ingeniozitate și realism pentru a născoci un echilibru stabil. În al doilea rând, această tehnologie însăși se schimbă cu o viteză fantastică. Descurajarea va presupune un efort imediat și continuu 60. Kissinger subliniază faptul că, de la momentul aprecierilor lui Albert Wohlstetter, controlul armamentului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
că menținerea echilibrului nuclear necesita negocieri și elaborarea de reglementări, astfel încât să fie evitată o catastrofă de proporții. În plan teoretic, relațiile internaționale au ca obiect de studiu o lume bipolară, în general, perioada Războiului Rece fiind dominată de ideile realismului și liberalismului. Dat fiind că, în cea mai mare parte a Războiului Rece, cea mai importantă amenințare la adresa securității fiecăreia dintre cele două superputeri era posibilitatea unui atac nuclear, descurajarea unei asemenea acțiuni a devenit un element central al politicii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Kuweitul. Prăbușirea neașteptată a comunismului, instaurarea unor democrații libere și existența premisei cooperării acestora, susținute de normele, regulile și valorile organizațiilor internaționale caracteristici ale noii ordini asumate, în conformitate cu principiile liberale, de președintele american G.H.W. Bush vin să contrazică ideile realismului despre confruntare, concepția pesimistă cu privire la relațiile internaționale, conflict și politică de forță, astfel că se anunță sfârșitul istoriei, care înseamnă sfârșitul războaielor și al revoluțiilor sângeroase. Fiind de acord în privința scopurilor lor, oamenii nu vor mai avea cauze majore pentru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se anunță sfârșitul istoriei, care înseamnă sfârșitul războaielor și al revoluțiilor sângeroase. Fiind de acord în privința scopurilor lor, oamenii nu vor mai avea cauze majore pentru care să se lupte 72. În democrațiile liberale, nesiguranța, agresiunea și războiul susținute de realism, o concepție potrivită pentru un secol pesimist, nu își mai găsesc locul, astfel că, în interiorul lumii post-istorice, axa principală de interacțiune dintre state va fi economică, și vechile reguli ale politicii de forță vor fi din ce în ce mai puțin relevante 73. Sunt
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în balanță riscurile generate de axa răului cu cele ale unui așa zis Leviathan american, înclinând să potențeze pericolul provenit de la cel din urmă, să se gândească la consecințele unui astfel de raționament. Idealismul european nu poate fi viabil fără realismul american, așa cum, în timpul Războiului Rece, strategia militară americană a fost astfel concepută încât Statele Unite să riște un atac nuclear îndreptat asupra propriului teritoriu național, care, altfel, nu era amenințat, pentru a îndepărta atât atacurile convenționale, cât și pe cele nucleare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
strategic în legătură cu care însăși Rusia să ajungă la concluzia că este singura opțiune. Astfel, se poate construi o relație a celor două triunghiuri globale de securitate care implică SUA, UE, Rusia și Rusia, SUA, China și Japonia 96. În spiritul realismului, pentru H. Kissinger, o țară cu tradiția idealistă a Americii nu-și poate așeza politica pe echilibrul puterii ca singur criteriu al unei noi ordini mondiale. Dar ea trebuie să învețe că echilibrul este o precondiție fundamentală pentru urmărirea obiectivelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleare NATO, precum și ale Rusiei și Chinei, e mult mai necesar un dialog între ele, decât orice discuție bilaterală SUA-Rusia și deci, exercitarea de presiuni pentru un forum permanent de securitate eurasiană 99. În schimb, conform liniilor de gândire ale realismului ofensiv, John Mearsheimer susține că, într-o epocă nucleară, marile puteri trebuie să dețină un factor de descurajare acesta oferind posibilitatea ripostei în cazul unui atac nuclear, precum și forțe convenționale masive. Armele nucleare sunt cele care reduc în mod semnificativ
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ca hegemon potențial în Asia de Nord-Est, fiind posibil să domine Japonia și Coreea, și alți actori regionali, existând posibilitatea să elaboreze propria Doctrină Monroe, îndreptată către SUA, America ar face o greșeală dacă ar întoarce spatele principiilor realiste. Potrivit realismului ofensiv, dacă este pace, aceasta se datorează distribuției benigne a puterii în fiecare regiune: Europa este bipolară (Rusia și SUA puteri majore), cea mai stabilă structură de putere; Asia de Nord-Est este multipolară (China, Rusia, SUA), o configurație mai înclinată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Această caracteristică, precum și falia dintre retorica publică și elementele concrete de strategie și politică externă, dintre declarațiile de formă liberală (întâlnite atât la democrați, cât și la republicani), și acțiunile ce ține de logica realistă, sunt, deseori criticate aspru. Reprezentanții realismului recunosc că, în spatele ușilor închise, elitele care elaborează politica de securitate națională vorbesc în cea mai mare parte limbajul puterii, nu pe acela al principiilor, iar Statele Unite se comportă în sistemul internațional în conformitate cu imperativele logicii realiste 102. Unul dintre cei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
creare a unor state-vasal la periferie, sau, în cazul în care acest lucru se dovedește a fi imposibil, de formare a unei centuri de nesiguranță alcătuită din state slabe 109. În concluzie, după 1990, principalele teorii ale relațiilor internaționale (neo)realismul și (neo)liberalismul oferă, în continuare, explicații cu privire la sistemul internațional, principalele considerații cu privire la Nou instituita Ordine (G.H.W. Bush) de după Războiul Rece regăsindu-se, într-o formă sau alta, în politicile de securitate ale SUA și Federației Ruse. Este de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu reducerea armelor nucleare în condițiile, însă, ale modernizării lor. Deși sunt adepți ai reducerii proliferării, în manieră ofensivă, realiștii americani le conferă armelor nucleare un rol central în descurajare, în reducerea riscului unui război, concepție apropiată de cea a realismului dur din Rusia, pentru care amenințarea nucleară va menține pacea și va descuraja războiul, impunându-se o multipolaritate nucleară. Aceste elemente teoretice vor avea consecințe în elaborarea unor linii directoare în politica strategică a celor două state, cu puncte de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
președintelui rus fiind acela al planurilor Washington-ului de a amplasa în Europa Centrală un sistem de apărare antirachetă BMDS (Ballistic Missile Defense System), ceea ce ar conduce la o nouă cursă a înarmărilor. A fost considerată una dintre manifestările noului realism, de inspirație realist ofensivă, prezent în politica de la Kremlin din momentul instalării la conducerea statului a lui Vladimir Putin, gândire axată pe ideea de restabilire a statutului de mare putere al Rusiei, din interior, prin accelerarea reformelor economice, iar, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
competiția pentru obținerea superiorității nucleare și încercările de menținere a echilibrului nuclear în perioada Războiului Rece, sunt considerate a fi responsabile pentru o așa numită îngustare a dezbaterii asupra securității, a ariei de interes a politicii de securitate, pentru victoria realismului în teoria relațiilor internaționale 484. Ideea unei analize privind rolul acestui tip de armament, în perioada contemporană, în gândirea strategică și politicile de securitate, a pornit de la următoarea întrebare: Odată înlăturată tensiunea nucleară dintre cele două superputeri, SUA și URSS
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
război și pace, Editura C.H.Beck, București, 2007. Malița, Mircea, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura C.H.Beck, București, 2007. Medar, Sergiu, Diplomația apărării, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006. Mearsheimer, J. John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. Mearsheimer, J. John, Stephen M.Walt, Lobby-ul israelian și politica externă a SUA, Editura Antet, București, an neprecizat. Miroiu, Andrei, Ungureanu, Radu-Sebastian, Manual de relații internaționale, Editura Polirom, Iași, 2006
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a statu-quo-ului tind să crească mai repede decât capacitatea economică de a susține statu-quo-ul; dacă dezechilibrul din sistemul internațional nu este soluționat, sistemul se va schimba și se va stabili un nou echilibru care va reflecta redistribuția puteriiJ. (Hertz, Political Realism and Political Idealism: A Study in Theories and Realities, University of Chicago Press, Chicago, 1951, p.129, apud Martin Griffiths, op. cit.). 26 John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. 27
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
un nou echilibru care va reflecta redistribuția puteriiJ. (Hertz, Political Realism and Political Idealism: A Study in Theories and Realities, University of Chicago Press, Chicago, 1951, p.129, apud Martin Griffiths, op. cit.). 26 John J. Mearsheimer, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. 27 Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, op. cit., pp. 120-122. 28 Stanislav Secrieru, Rusia după imperiu: între putere regională și custode global, Institutul European, Iasi, 2008, p. 82. 29 Ibidem, pp.
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
încercare, datorită faptului că aceste tehnici au fost mult timp utilizate în scrierile jurnalismului literar narativ. Într-adevăr, folosirea lor o precede pe cea din literatura realistă și din nuvela de ficțiune. Dar este adevărat că după Războiul Civil evoluția realismului în romanul de ficțiune ajută la redirecționarea eforturilor jurnaliștilor narativi, ca și cum ceea ce ei ar fi preluat fusese abia descoperit. Al doilea factor este acela că genul era practicat mai ales de jurnaliști profesioniști sau de cei care au lucrat ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
îi permitea să decidă forma tipografică în care apăreau articolele sale. Cu toate acestea tema nu este încă elucidată. Totuși aceste invenții fantastice și pline de opulență ale lui Hearn (care reflectă ceea ce un secol mai târziu se va numi realismul magic al scriitorilor latino-americani cum ar fi Gabriel Garcia Marques) nu pot decât să sugereze că el a fost numai un jurnalist literar narativ în trecere. Acestă inventivitate este echilibrată de faptul că în acea epocă jurnalismul său literar se
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scriitor tânăr care încearcă în relatarea sa să surprindă și să sugereze viața de zi cu zi, exact așa cum o vede și cum a auzit oamenii vorbind între ei" (Criticism and fiction 10). Jurnalismul literar al lui Hearn prevede viitorul realism ficțional așa cum îl vom întâlni la Anton Cehov. Cehov scrie următorul pasaj în 1886: Și câinele Wriggles, care avea o blană neagră și un corp lunguieț ca al unei nevăstuici, îl urma cu capul aplecat... Acest Wriggles era extraordinar de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
atât de energici și imaginativi nu sunt recunoscuți și încurajați" (14). Această mică divagație a lui Garland este importantă pentru că el este unul din teoreticienii importanți ai mișcării literare naturaliste și Crumbling Idols una din tribunele principale ale mișcării (Pizer Realism and Naturalism 55). Mai mult, cu un an înainte, în 1893, izbucnise o ceartă transatlantică între New York Herald și Pall Mall Gazette despre locurile în care jurnalismul ar putea fi literatură. Spectator, una din gazetele britanice de frunte, încearcă să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
căruia s-a ridicat jurnalismul literar narativ. Nașterea lui a avut loc ca o formă de rezistență împotriva unora din curentele intelectuale principale ale perioadei, între care este inclusă și încercarea de a structura cu metode științifice practicarea jurnalismului, apariția realismului și naturalismului literar și în cele din urmă influența difuză a pozitivismului de la finalul secolului al XIX-lea. Apoi, voi examina fundamentul teoretic pentru a putea caracteriza discursul ca o formă de "roman", cum o numea Bakhtin, care rezistă fără
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
condusă de acest spirit. Așa cum notează Michael Schudson "reporterii de la 1890 se vedeau pe ei înșiși, în parte, ca fiind oameni de știință care descopereau fapte economice și politice ale vieții industriale cu mai multă claritate, consistență și mai mult "realism" decât a făcut-o oricine altcineva înaintea lor. Aceasta era o parte din Progresivismul de amploare menit să găsească reforma politică a faptelor (71). Un exemplu ilustrativ al acestor încercări de reformă în reprezintă faptul că în 1900 statele și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Daily Forward (Progresul zilnic) și autor al romanelor Shtetl și The Rise of David Levinsky (Ascensiunea lui David Levinsky). Cahan i-a introdus pe Steffens și Hapgood în, astăzi cu totul uitata, dar în acea vreme extrem de via dezbatere asupra realismului în teatrul Yiddish care activa în New York: Ghetoul și evreii ruși... erau împărțiți în două grupuri în chestiunea realismului în artă. Cahan ne-a luat, așa cum putea să ne ia, unul câte unul ori în grup, la cafenelele unde tema
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]