11,435 matches
-
mijloc de răfuire cu sinele sau cu societatea (M. Sebastian), devine „Părturie... îngropată” (I. D. Sârbu) sau testament de înțelepciune (Constantin Noica), împăcare cu sinele „din (prin) Iărâme” (Eugène Ionesco) sau marcă a unei epoci istorice (Radu G. Țeposu). gurnalul poate releva un „timp diamantin” (Radu Petrescu), poate avea valoare apoftegmatică, obligând pe cititor la o lectură interactivă (Andrei Pleșu), poate transcrie tumultuoase frământări istorice (C. A. Rosetti) sau momente sângerânde din propria existență (I. D. Sîrbu), poate deveni un sfâșietor cântec de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ar putea constitui și esența gândirii lui Vlad Zografi, având ca motivații de dezbatere, strict, textul dramatic. rltimul eseu ne plasează în Rusia anului 1870, suportul tehnic constituindu-l romanul Demonii, de Feodor Dostoievski (1821-1881), cu reproducerea unui fragment care relevă o întrunire politică, semiclandestină, prin care protagoniștii propun un alt „sistem de organizare a lumii”, deciși fiind să nu mai stea „treizeci de ani la discuții” (ani neconstructivi), cum au mai stat, de altfel. Aceasta ne amintește de „tranziția” româneacă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un fel magic / ca o rugăciune sau o spovedanie...”, pe de alta, poetul: „când un poet desemează viața / e așa ca și cum șevaletul ar fi cerul / penelul / aripi de înger ce ne înmoaie / în curcubee...” Venerația poetului față de nemuritorul artist se relevă și în poemul Stejar: „Sunt un stejar / îndrăgostit / de zborul / păVării Păiastre...”, „sunt un stejar / ce visează la zbor / îmbrățLșat cu cerul!”, ca o confirmare că artistul și-a (re)cunoscut dimensiunile valorii sale, „matricea”, „nesățioasa sa sete de absolut
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
tumult istoric frapează înainte de orice „ofensiva” generației ’30, insolența tinerilor, „lupta dintre generații” - după aprecierea lui Emil Cioran, „drept cheia tuturor conflictelor”, pentru Fă se dorea a se implanta, la acel timp, „cu frenezie”, o nouă morală... Minuția cercetătorului se relevă prin concretețea detaliului. șochează atitudinea critică a lui Mircea Eliade față de „admiratorul său frenetic”, Nicolae Iorga; paradoxurile din penelul lui Eugen Ionescu - „sclipitor de iscusit” și „meșter fără pereche” (N. Steinhardt), în volumul de eseuri Nu, acuzând, spre exemplu, „lipsa
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
prezența sau în absența unui alt personaj, acțiunea unui actor asupra obiectului descris. Textul, în loc să enumere părțile obiectului "ideal", are în vedere un ansamblu de gesturi tehnice prin care sînt prezentate componentele obiectului. Este știut faptul că aceste atribute funcționale relevă integral un model calificativ. Personajul tip al acestui gen de descriere va fi un specialist (expert, muncitor, tehnician, inginer...) și motivația descrierii constă în "dramatizarea" paradigmei trăsăturilor inerente ale obiectului sub forma unei suite programate de acțiuni. În Bestia umană
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în acest fel; interacțiunea acestora va fi regăsită prin intermediul orientării argumentative, iar genurile discursului, prin cel al planurilor textului. Alte orientări, precum analiza discursului, analiza conținutului sau sociolingvistica operează plecînd de la altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm DISCURSUL ca fiind încadrat de INTERDISCURS. Rezervăm denumirea de "discurs" uzajului comun ce permite să desemneze discursurile ca fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
t.). * Stendhal, Roșu și negru, traducere de Gelu Naum, Editura Univers, București, 1981 (n.t.). Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut, vol. II, traducere de Vladimir Streinu, Editura pentru Literatură Universală, 1968 (n.t.). Păstrăm textul în limba franceză deoarece relevă cu claritate tipul de descriere prezentat și care nu ar mai fi regăsit în traducerea românească: ,,Iată satul Pont-de-Ruan, sat frumos, veghiat de pe o înălțime de o biserică veche, cu o arhitectură originală, o biserică din timpul cruciadelor, așa cum caută
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este nimeni interesat în afara comunității sau a societății civile. În capitolul destinat actorilor educației la nivel local și politicilor de valorizare a comunității locale punem în evidență numeroase nivele și modalități de participare, cu beneficiile și obstacolele consecvente. Analizele întreprinse relevă faptul că localizarea educației atât din punct de vedere referențial cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea" acesteia. Participarea socială devine, în condițiile extinderii educației și a relevanței ei pentru formarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
decizii importante care afectează viața elevului și a familiei lui. Acest aspect este încă insuficient integrat în studiile, politicile și practicile de implicare. CAPITOLUL 4 Școala, spațiul confruntării între local și global Analizele întreprinse până în acest punct al lucrării ne relevă faptul că localizarea educației atât din punct de vedere referențial cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea" acesteia. Drumul către cetățenia globală, fără a ne pierde rădăcinile, continuând să jucăm un
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
apostoli. Kurt Aland<footnote J. Jeremias a avut de dus, pe această temă a pedobaptismului, o polemică acerbă cu Kurt Aland care nu a cedat forței argumentelor celui dintâi. Astăzi nu se tăgăduiește faptul că Jeremias a sintetizat și a relevat, într-un mod care nu permite o opoziție sustenabilă, argumentele pentru susținerea practicii botezării copiilor în comunitatea creștină primară. footnote>, pentru care propoziția înseamnă „fuseseră instruiți în credința creștină încă din copilărie Și crescuți ca membri ai unei familii creștine
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Unele dovezi pot fi cel mai bine interpretate cu referire la botezul copiilor de vârste fragede, dovezi furnizate de Sfântul Ipolit. Numeroase inscripții nu ne permit să determinăm dacă acei copii creștini fuseseră botezați ca nou-născuți sau ulterior, dar unele relevă că, în secolul al III-lea, se practica botezul de urgență al nou-născuților Și copiilor mai mari<footnote David F. Wright, op. cit., p. 21. footnote>. Începând cu veacurile III-IV, aproape fiecare scriitor creștin care a tratat fie și tangențial această
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
la acest moment, persoana a treia era utilizată în întrebarea Și răspunsul asociat nou-născuților, ceea ce ne atrage atenția asupra includerii lor, chiar dacă devenită deja rutină, în procedura botezului. Dovezile aproape contemporane aduse de Tertulian din Africa de Nord sub dominație romană ne relevă în mod clar că nou-născuții (parvuli) fuseseră botezați sau erau botezați în acele Ținuturi, dar nu ne spun Și cât de bine sau de cât timp era stabilită această practică. În privința concepției lui Tertulian vizavi de tema noastră se naște
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
naș (primitor) în chip dumnezeiesc”<footnote Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia bisericească, VII, 11, în vol. Opere complete și scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, București, 1996, p. 101. Sfântul Dionisie aici relevă faptul că unii râdeau și atunci de botezul pruncilor, menționând că e eronat ca alții să se lepede de cel rău și să mărturisească credința creștină în numele pruncilor inconștienți. Acestei idei îi subscriu în zilele noastre neoprotestanții. Autorul sfânt le
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sau faptul că el nu este izolat în dezvoltarea lui nici în primele zile” (Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 119, în vol. Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia bisericească ..., p. 134). footnote>. Documente aparținând veacurilor VIII, IX și X relevă și ele că „Botezul se administra imediat după naștere, fără a se depăși anul, cu osebire pruncilor care veneau pe lume înainte de Paști sau Rusalii. Același lucru caracterizează veacul al XI-lea, deși n-au lipsit numeroase excepții și obiceiuri
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
că moderatorul atribuie fiecărui participant câte un rol care să-i acopere o anumită dimensiune a personalității. În consecință, pot apărea următoarele tipuri de personaje: 1. Tradiționalul: este exponentul structurilor vechi, rol atribuit celei mai vârstnice persoane din grup. El relevă cu luciditate principalele neajunsuri; 2. Exuberantul se comportă dezinvolt, furnizând cele mai îndrăznețe idei care-i vin în minte. Este ales dintre persoanele tinere și charismatice; 3. Pesimistul, criticul prin vocație, care demolează orice abatere de la traseele cunoscute, confundând cutezanța
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o altă categorie de autori este cea care consideră că în orice individ există o potențialiate creativă, care se poate dezvolta în condiții corespunzătoare. În acest sens, S. Chelcea spunea: Creativitatea este o însușire general umană. Printre autorii care au relevat trăsăturile distincte ale personalității creatoare, din perspectivă psihologică și pluridisciplinară menționăm pe A. Koestler, H.H. Gough, R.B. Cattell, I. Rossman, I. Moraru, P. Popescu-Neveanu, M. Roco, C. Cojocaru. Într-o cercetare realizată de M. Moldoveanu, autoarea a urmărit identificarea noțiunilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective care pot releva motivele profunde care determină decizia de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A. Maslow explică acțiunile umane prin intermediul unor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
experimental. Observarea trebuie orientată spre a surprinde aspectele caracteristice ale fenomenului; experimentul se organizează conform unei ipoteze de lucru și are etape în care se obțin valorile măsurate ale unor parametri și informații privind corelațiile dintre acestea. Învățământul observațional experimental relevă cel mai bine specificul fizicii, perspectiva și modalitățile de lucru, de studiu. Utilizarea aparaturii de laborator permite familiarizarea cu tehnicile de măsurare și de calcul al erorilor, înțelegerea principiului de funcționare al aparatelor și dispozitivelor folosite. Aceste cunoștințe formează abilitatea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
după studierea textului, descriu / prezintă relația care există între termenii cheie așa cum apare ea în text. Prin aceasta se descoperă structura cognitivă ce include termeniicheie inițiali, așa cum o prezintă textul. Poate fi utilă și realizarea unui “ciorchine” cu acești termeni, relevându-se astfel, mai bine, relațiile dintre conceptele avansate inițial. D. Tehnica Știu / Vreau să știu / Am învățat Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar și în cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de conștientizare, de către elevi
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
o tehnică de predare-învățare care încurajează pe elevi să gândească liber și deschis. Ciorchinele este un “brainstorming necesar”, prin care se stimulează evidențierea legăturilor (conexiunilor) dintre idei; o modalitate de a construi / realiza asociații noi de idei sau de a releva noi sensuri ale ideilor. Dincolo de acestea, ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe, credințe și convingeri, evidențiind modul propriu al individului de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut. Tehnica realizării unui ciorchine
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
tablă, sau pe folie de retroproiector. Orice neconcordanțe de păreri sunt discutate încercând să existe un acord minimal cu privire la ceea ce se reține (se notează). Având în vedere conținutul textului, profesorul pune anumite întrebări pentru a direcționa gândirea elevilor, pentru a releva unele aspecte la care ei nu s-au gândit, pentru a le stârni curiozitatea și a-i implica în citirea / studierea atentă a textului. Elevii sunt invitați să citească textul cu atenție. În timpul lecturării textului elevii trebuie să facă pe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în cazul în care doresc să știe mai multe despre un anumit lucru sau aspect. Pe măsură ce elevii au înaintat în citirea textului pe marginea lui au apărut aceste patru semne, în funcție de nivelul cunoștințelor și de gradul înțelegerii acestora. Aceste semne relevă o anumită relație a cititorului cu textul, cu conținutul său de idei. În funcție de vârstă și nivelul intelectual al elevilor numărul semnelor poate fi mai mic. De exemplu, se poate cere elevilor de vârstă școlară mai mică să folosească doar două
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cu patru coloane corespunzătoare celor patru categorii de semne utilizate și notate pe marginea textului, asemănător celui de mai jos: v + ? Discuția în grup a conținutului de idei a textului prin raportarea lor la ideile inițiale notate pe tablă, folie, relevă câștigul de informație lămuritoare și, eventual, aspectele încă neelucidate pentru a căror clarificare sunt necesare alte surse de informare. Discuția finală poate fi una plăcută și interesantă, mai ales dacă apar noi întrebări sau dezacordul dintre participanți persistă. Întregul proces
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
evrei -, comuniști dezamăgiți, atei etc. Dar, poate, mai interesant decât modul în care îi privesc adulții pe liderii contestației comunismului, este modul în care îi privesc tinerii. Translatora mea, tânără absolventă de franceză, între timp măritată în Italia, mi-a relevat o atenție către trecut a tinerilor polonezi net mai intensă decât a tinerilor noștri. E adevărat că noi n-am avut atâția eroi, iar pe cei foarte puțini oameni demni din vremea comunismului nu am știut cum să-i împroșcăm
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
presa noastră, merge din loc în loc și încearcă să o mai schimbe! Din același motiv și reportajele-interviu amintite ar putea fi utilizate în orice școală de jurnalism cu mult folos. Episodul lui cu consilierea d-lui Năstase e înduioșător, pentru că relevă naivitatea omului de bună credință care este d-l Hurezeanu. Și-a imaginat că fostul premier chiar ar avea nevoie și chiar poate fi consiliat și a acceptat oferta acestuia. I-au trebuit însă doar câteva luni ca să se convingă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]