12,551 matches
-
pastișă, imitație, lipsă de autenticitate. Convingerea lui Rodin era că frumusețea este caracter și expresie și nu există nimic în natură care să aibă mai mult caracter sau mai multă frumusețe decât corpul uman. A redat corpul femeii cu o remarcabilă știință a modelului, considerându-l o capodoperă a naturii. Lirica iubirii ocupă un loc de prim ordin în creația lui Rodin, creație desfășurată de o gamă întinsă de la forme nevinovate la dezlănțuiri păgâne. Mulți consideră "Sărutul" capodopera lui Rodin. Poate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a solicitat Mihail Sebastian această prefață care a atras furia coreligionarilor? În acest roman, M. Sebastian nu-și reneagă obârșia. Faimoasa prefață, injurioasă, a contribuit la declanșarea unui mare scandal. Sebastian și-a asumat dreptul la replică într-un eseu remarcabil (Cum am devenit huligan), dar n-a reușit să se facă înțeles nici de naționaliștii români, nici de către cei evrei. În 1934, profesorul N. Ionescu i-a oferit lui M. Sebastian prefața la romanul De două mii de ani, roman ideologic
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
RADICALULUI *PER- ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în cea greacă în special, radicalul *per- deține un loc extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate și un Dumnezeu al culturii noastre și de ce nu ar fi al nostru ceasul marii epifanii? Seara bem ceai în camera lui Andrei. Acesta ne povestește ideea cărții sale Elemente de filozofie a peisajului și ne citește câteva pagini remarcabile despre disjuncția natură-peisaj în civilizația europeană. Noica îi dă ideea deschiderii cărții către un peisaj al viitorului care nu mai este al Terrei și despre rolul picturii abstracte în descrierea peisajelor din lumile posibile. Norii lui Petru ne trimit la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Plotin. Am vorbit pe rând în marginea câte unei teme preferate din Enneade. Eu, despre Viața lui Plotin compusă de Porfir și apoi Despre frumos (I, 6), Victor despre locuri plotiniene în arta bizantină, iar Andrei - cu patos și rigoare remarcabile - Despre Bine și Unu (VI, 9). În final, Noica ne-a vorbit Despre daimon (III, 4). "În Apologie nu se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întru ea. Platon nu era ceea ce a devenit, și vulgaritatea de a vorbi despre o cezură care ar rupe realitatea de "raiul Ideilor" este efectul derivat al adaptării lui Platon la imperativele teologiei care-l preia. Istoria preluării este însă remarcabilă și este articulată pe următoarele capitole: Origene, Grigore de Nisa, Augustin, Pseudo-Dionis, Maxim Mărturisitorul, hesychasm și palamism. O să aveți nevoie de carte la orele voastre din seria teologică. Acum, am să mă răfuiesc din nou cu Foucault. Vă vorbesc mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și deci cu o bibliotecă de toată frumusețea chiar acasă. Îl interesează patristica și, în felul acesta, vreau să-l prind pentru filozofie, trimițîndu-l la sursele platoniciene și aristotelice ale patristicii. Mă apropii de sfârșitul Originii operei de artă. Lucru remarcabil făcut, dar vă mărturisesc că mi se rupe inima gîndindu-mă cât timp și câtă energie au putut pierde Gabi și prietenul lui pe altarul lui Heidegger. Și vreau să-i pun lui Gabi, cu toată brutalitatea, o întrebare: cine este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării de dimineață îmi spune că este remarcabilă ca performanță. "Es ist eine Leistung, aber nicht eine Schöpfung. Nu mai poți întîrzia în performanțe, oricât de spectaculoase ar fi ele. Ai demonstrat, sau ți-ai demonstrat, că poți merge pe sârmă; acum e cazul să te oprești și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
japoneza cu mult peste performanța intelectualului japonez mediu. Dar splendoarea în cazul lui nu constă în realizarea unei performanțe de atletism spiritual. O limbă în sine nu înseamnă nimic fără cultura care a făcut-o cu putință. Lucrul cu adevărat remarcabil este cum învățarea japonezei l-a deschis către spiritualitatea extrem-orientală. După ce și-a dat licența în economics la Universitatea din Yokohama, Ștefan a concurat la celebra Universitate Todai din Tokio pentru un masterat în... religii extrem orientale. Se pregătise vreme
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Se uita cuminte în el și vorbea lăsîndu-ți senzația, destul de rară la un student, că înțelege ceea ce spune. Apoi au venit seminarele pe text, numai pentru cei care puteau lucra pe o pagină în germană. A deprins cu o ușurință remarcabilă "codul" unei traduceri filozofice, în speță a unui text heideggerian, dexteritatea aceea de a face ca un act de siluire a propriei limbi să devină cel mai tandru act de iubire. A început prin a traduce voluminoasa monografie a lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îndepărtat grăbită către alte zări, minată de proiecte necunoscute mie. Nenorocirea e că pe mine întîmplarea m-a lăsat într-o stare de adâncă tulburare. Potrivit logicii introiecti-ve descrise mai sus furasem cu nerușinare, cu sânge rece și cu o remarcabilă dibăcie o sticluță de condimente. Totul pleda pentru asta: eram român, venisem în aceeași echipă la Frankfurt, eram uniți, autoarea găinăriei și eu, prin festivalul cărții și, în plus, eram amândoi directori de editură. Mai locuiam și în același oraș
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ci ia cunoștință de el abia din scrisoarea pe care Friedgard i-o trimite la Paris în 14 mai. Pentru orgoliul lui Cioran, ea a însemnat neîndoielnic o lovitură teribilă. Într-un anumit sens, să-i spunem filozofic, scrisoarea este remarcabilă, pentru că tălmăcește totul prin binomul "aproape-departe", răsturnând valorile distribuite în mod tradițional asupra celor doi termeni și așezând centrul de greutate al iubirii lor în dimensiunea departelui și invizibilului (scrisoarea, telefonul, cuvântul, muzica), și nu al aproapelui și atingerii (imaginea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vieții mele: pentru că în nici o situație reală un om nu se poate afla singur față în față cu toate fiarele lumii. Muzeul realiza prin sinteză o imagine ― "lumea naturală" ― care nu-și avea corespondentul real nicăieri. Ceea ce se obținea era remarcabil și terifiant: singurătatea mea de om proiectată pe fundalul lumii animale. Dar traversarea unei galerii de tablouri și statui? Mi-am imaginat paznicii scoțîndu-i afară pe ultimii întîrziați și Închizând muzeul. Ce aș fi simțit rămânând acolo? Tablourile atârnate pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
clar până, și în cercurile cele mai nalte, spre a li se face cunoscut cu preciziune: ceea ce vrem și ceea ce nu vrem. Într-un stat ca cel austriac nu e însă de ajuns ca fiecare popor să se facă destul de remarcabil pre sine numai și să pledeze fiecare pro domo sua: ci aicea o pretinde principiul conservărei de sine ca să se sprijinească unul pre altul și să participe la această operă de reconstrucțiune toate popoarele acelea cărora li-s comune interese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DIN CONSTANTINOPOLE... Telegrame din Constantinopole anunță că Sultanul Murad V au fost proclamat imperator prin grația lui D-zeu și voința națională. Predecesorul său au fost transportat în vechiul serai cu familia. Acest fapt s-a petrecut cu o liniște remarcabilă și cu bucurie publică. Trei zile au fost sărbătoare. Revoluțiunea au fost primită în mod favorabil de cătră lumea politică și finanțiară. Se crede că aceasta va înlesni soluțiunea deficultăților din Orient și se asigură că în noul minister va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestora îndatorirea de a căuta ca populația să se dezarmeze. Din cauza întîrzierii delegaților muntenegreni, armistițiul între Poartă și Muntenegru s-au prelungit în mod formal pe douăzeci de zile. Ziua de 17 fevr. (1 mart) 1877 este menită a fi remarcabilă în istoria țărilor dunărene. În 16/28 fevr. scupcina mare sârbească a primit bazele restabilirii păcii, convenite cu Poarta. Consiliul de miniștri al Porții asemenea au admis acele baze, încît joia trecută (1 mart s. n. ) avea să se sebsemne instrumentul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau în fine a oricărui sultan, în moscheea de Eyoub, nu este, precum se crede generalminte, adevărata sabie a lui Osman. {EminescuOpIX 500} Această armă de cel mai mare interes istoric se află la St. Petersburg, ea face parte din remarcabilul arsenal a A. S. Marele Duce Constantin Neculaevici. Iată cum a intrat în posesiunea sa: Această armă era confiată în paza ianicerilor. În timpul distrugerei acestor trupe, bătrânul agă, care era păzitorul, reuși a scapa luând cu el și sabia. Se ascunse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
piatră, făuritorii vaselor de lut și ale altor obiecte de la Tămășeni, Siliștea, Inărie și din alte puncte, au dispus, la timpul lor, de experiența și cunoștințele înaintașilor necesare practicării unei anume îndeletniciri din gama meșteșugurilor existente la un moment dat. Remarcabile au fost, la meșterii de atunci, răbdarea și tenacitatea în realizarea lucrului de foarte bună calitate. Ne gândim, spre exemplu, de câtă stăruință, perseverență, voință și tenacitate era nevoie pentru a se tăia, crăpa și fasona lemnul necesar podinei, pereților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la un ziar totuși moderat și serios a obținut permisiunea să participe la ședință și își petrece ziua în colegiu. Prezentarea rezultatelor are loc în cantină, în două ședințe care adună, fiecare, cam câte două sute de elevi. Atenția elevilor e remarcabilă. Nici un incident, nici o notă falsă, momente rare am trăit în acest colegiu, în mijlocul adolescenților din La Goutte d'Or. A doua zi, vedem că articolul jurnalistei începe cu aceste cuvinte: "Ieri, un elev a mușcat un supraveghetor". Nici un cuvânt despre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sângeroasă. Totuși numărul delincvenților juvenili autori de violențe dure este relativ redus (Farrington, 1986) și, fără a le subestima, importanța cantitativă a crimelor și delictelor din mediul școlar rămâne restrânsă (Gill și Hearnshaw, 1997; Lindström, 2001; Gottfredson, 2001). După o remarcabilă reconsiderare a problemei în Statele Unite, Denise Gottfredson, fără îndoială unul dintre cei mai buni specialiști mondiali în domeniu, poate conchide că victimizarea nu a evoluat în manifestări între primele ei studii din 1985 (Gottfredson și Gottfredson, 1985) și studiile mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
grave. Mai exact, rata victimizărilor violente a scăzut în această perioadă de la 48 la 28 de crime pentru 1 000 de elevi la școală și de la 71 la 28 pe drumul spre școală." NCVS, 2003, Nonfatal Student Victimization, p. 6. Remarcabilă este și dezvoltarea anchetelor locale, în vederea unor mai bune politici publice pe teren (Weisel, 1999). Într-adevăr, una dintre problemele unui sondaj național ar putea fi relativa lui inutilitate pentru confruntarea locală a problemei, care, chiar dacă nu e suficientă, e
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au avut acest tip de comportament la școală, față de 1,6% în familie, de exemplu). lucru valabil și pentru actele rasiste sau lovituri. Dimpotrivă, furtul și extorcarea s-ar practica mai mult în exteriorul școlilor, în locuri mai puțin supravegheate. Remarcabil este, bineînțeles, faptul că mediul familial este, după spusele agresorilor, relativ ocolit. În fine dar subiectul nu e epuizat -, există și posibilități de statistici indirecte pentru a măsura amploarea problemei violenței în școală. Acești indicatori indirecți se învârt în jurul tulburărilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-i împiedică să definească obiectul propriei cercetări! Dincolo de glumă, problema este evident importantă și n-o putem evita. M-am exprimat adesea pe acest subiect și voi încerca neîncetat să-mi perfecționez concluziile. Un fenomen relativ? Nicole Vettenburg, într-un remarcabil raport întocmit pentru Consiliul Europei (Vettenburg, 1998), punctează deopotrivă mizele și dificultățile întâmpinate în definirea violenței școlare. Una dintre mizele principale este politică, iar noi am evidențiat-o în primul capitol: focalizând definirea termenului pe violența cea mai brutală și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în domeniu (Asror și Benbenisthy, 2005) arată destul de clar jena de a o include într-o definiție a violenței în educație. Vom reveni asupra acestui subiect. Cât despre violența elevilor, să extragem pur și simplu din documentația noastră un raport remarcabil care arată la ce intensitate putea să ajungă violența în secolului al XIX-lea. E vorba de un raport înaintat de rectorul unei academii ministrului. Victima este un pedagog, țap ispășitor pentru multe defulări, cum stă mărturie celebrul roman Piciul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rezolvare a problemelor. Dintre acești factori, unii nu sunt predictori sau sunt predictori foarte slabi ai violenței grave (studiul lui Hawkins et al.) și ai delincvenței manifeste. E vorba mai ales de toate problemele medicale și perinatale. Dimpotrivă, există o remarcabilă convergență în privința celorlalți factori. În special psihologii consideră foarte util pentru explicarea etiologică a tulburărilor externalizate conceptul de temperament (Vitaro și Gagnon, 2003, p. 243), care rezumă bagajul neurobiologic al copilului. Desigur, nu e o cale de cercetare dominantă în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]