6,936 matches
-
ce nu mai este însă cunoscută.( Traian Copil) Dacă totuși, din întâmplare, se ajunge la acești bani, fără a respecta practica magică de „dezlegare” a lor, toți cei care îi folosesc mor sau pățesc mari nenorociri. Unii au încercat să sape în locurile în care se spune că ar fi „sărit banii”, dar de la un moment dat începeau să aibă halucinații, părându-li-se că văd grămezi de aur și argint cu care își umplu buzunarele și hainele. In momentul în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dar de la un moment dat începeau să aibă halucinații, părându-li-se că văd grămezi de aur și argint cu care își umplu buzunarele și hainele. In momentul în care ieșeau la suprafață, halucinația dispărea așa că nu s-a putut săpa mai departe și s-a renunțat(Ana Bodea). Aceeași sursă povestește că a auzit despre un locuitor mai îndrăzneț, care cu mulți ani în urmă a văzut o astfel de flacără. A înfipt un cuțit în pământ până la plăsele și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
noii moșii la circa 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest drum. Cârciuma era adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care vara creștea iarba, săpat în movila Bordei-Verde, aflată la ieșirea de sud a actualului sat, pe drumul spre Târlele Filiu, în apropiere de intersecția acestuia cu DJ-211. Originea toponimului este confirmată de studii recente care arată că prima atestare documentară a numelui de Bordei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
acoperită cu carton asfaltat peste care se pune cetină de brad. Are un compartiment unde se fierbe zerul și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
marea pădure a Deliormanului, de către Dragu și Ana (Dragu al Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de denumirea de: Dragu-Ana, de unde mai târziu: Drăgușani, și apoi: Drăcșani.
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de denumirea de: Dragu-Ana, de unde mai târziu: Drăgușani, și apoi: Drăcșani.
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
din aceeași perioadă a locuirii romanilor la Porolissum. De asemenea pe același deal au fost identificate urmele unei cetăți de pământ din perioada Hallstatt. Din perioada medieval-timpurie, sec.XI, pe Cămin au fost descoperite de asemenea și urmele unor chilii săpate în stâncă. Ascunsă privirilor de un pâlc de pădure, pe dealul în Dos, se găsește un lăcaș încrustat în piatră, ca o peșteră. Acesta face parte din multele sihăstrii sătești descoperite pe teritoriul țării noastre, prezente încă din zorii creștinismului
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Acesta face parte din multele sihăstrii sătești descoperite pe teritoriul țării noastre, prezente încă din zorii creștinismului. Aceasta are dimensiuni mici și este alcătuită din două încăperi boltite de 2x3 m, respectiv 1x3 m. Intrarea se face printr-o deschizătură săpată în stâncă, la marginile căreia se văd și azi urmele unde erau fixați stâlpii de lemn de care probabil era prinsă ușa ce închidea peștera. Cele două încăperi comunică între ele printr-o ușa și un gemuleț. Peștera a fost
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
era prinsă ușa ce închidea peștera. Cele două încăperi comunică între ele printr-o ușa și un gemuleț. Peștera a fost realizată prin cioplirea în roca dealului, pereții fiind în totalitate însemnați de urmele uneltelor manuale cu care au fost săpate încăperile. De asemenea, în pereții încăperilor sunt săpate mai multe nișe, care erau folosite fie pentru depozitarea unor materiale, fie pentru păstrarea candelelor ce iluminau încăperea. Peștera este cunoscută printre localnici cu numele de “Pemnita Monului” și reprezintă probabil numele
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
încăperi comunică între ele printr-o ușa și un gemuleț. Peștera a fost realizată prin cioplirea în roca dealului, pereții fiind în totalitate însemnați de urmele uneltelor manuale cu care au fost săpate încăperile. De asemenea, în pereții încăperilor sunt săpate mai multe nișe, care erau folosite fie pentru depozitarea unor materiale, fie pentru păstrarea candelelor ce iluminau încăperea. Peștera este cunoscută printre localnici cu numele de “Pemnita Monului” și reprezintă probabil numele celui care a locuit aici cu mult timp
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
din Pleașov, numită și Gurguiu Nemților, este o construcție geto-dacă, amenajată pe un promontoriu al terasei ștăngi și foarte înalte (circa 60 m diferență față de nivelul luncii) a Oltului. Incinta cetății este de forma ovala, iar sântul a fost săpat pe lațurile de nord și nord-est. Conform cercetătorului Constantin Preda, cetatea datează de la sfârșitul secolului III a. Chr. În urmă săpăturilor arheologice au fost descoperite materiale ceramice, o brățară de bronz cu globule, ceramică elenistica de import, câteva fragmente de
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
fost descoperită o așezare neolitică în urma unor cercetări de suprafață efectuate în anul 1999. Situl se găsește în partea stângă a drumului Crasna-Marin, la aproximativ 1,5 km de Marin. La circa 0,4 m adâncime în sol a fost săpată o locuință în solul galben. Complexul se prezintă sub forma literei L. Parțial, locuința a fost săpată în steril, iar restul a fost ridicată pe tălpi de lemn. Pe latura sudică a complexului a fost surprinsă intrarea. În același loc
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în partea stângă a drumului Crasna-Marin, la aproximativ 1,5 km de Marin. La circa 0,4 m adâncime în sol a fost săpată o locuință în solul galben. Complexul se prezintă sub forma literei L. Parțial, locuința a fost săpată în steril, iar restul a fost ridicată pe tălpi de lemn. Pe latura sudică a complexului a fost surprinsă intrarea. În același loc, la adâncimea de 0,85 m în sol s-a găsit o construcție anexă, în formă dreptunghiulară
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.) și pentru încălzirea acestora în timpul iernii. Izvoarele care alimentează cu apă cișmelele localităților mai sus numite, râpele din jurul acestor izvoare, care probabil sunt urmele unor adăposturi umane, drumurile și potecile adânc săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Ioan Cuza. Monumentul are pe parțile laterale ale soclului basoreliefuri reprezentându-i pe Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați domnitorului. Școala Stroe S. Belloescu, construită de către acesta în 1892, era o școală încăpătoare, pe frontispiciul căreia au fost săpate cuvintele: "Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român. Stroe S. Belloescu". Datorită neîngrijirii, clădirea școlii s-a degradat devenind o ruină. Monumentul funerar al profesorului Stroe S. Belloescu (1912) Școla cu clasele I-VIII Grivița fondată în anul 1892
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
născut prin mutarea în zonă a celor care, în urma primirii pământului (prin Reforma Agrară de la 1864), s-au stabilit aici, pentru a fi cât mai aproape de el. Așa a luat ființă satul Câmpu Părului. La început, oamenii stăteau în bordeie săpate în pământ și acoperite cu paie. În perioada interbelică, satul a cunoscut o ușoară înflorire a civilizației, unii dintre săteni construindu-și case din paiantă (se înfigeau în pământ două rânduri de țăruși din lemn, între care se băga lut
Câmpu Părului, Olt () [Corola-website/Science/301958_a_303287]
-
Panaci este situată în Depresiunea Dornelor , la contactul dintre rama muntoasă formată din Munții Bistriței în latura estica cu pădurile care se desprind din Munții Călimani . Între acestea se află un culoar depresionar creat de Râul Călimănel, care și-a săpat valea pe o linie de fractură care desparte cele două formațiuni. Comuna Panaci se învecinează: - La nord cu Comuna Dorna-Arini - La est Orașul Broșteni - La sud cu Județul Harghita - La vest Comuna Șaru Dornei . Caracterul complex al reliefului este o
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau cu piele de bivol, care împiedeca contactul direct al apei cu pereții de sare. Apa care picura totuși în mină era captată și scoasă la suprafață. De la nivelul “fundamentului” în jos se săpa cu profil tot mai lărgit, conic, așa că după alți cca 8 m (4 stânjeni) cele 2 puțuri alăturate se uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
mai vechi timpuri astfel, în locul numit "Drumul Săcuiesc", lângă pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un topor perforat de piatră lustruită, de formă migdaloidă, cu tăiș ascuțit aparținând "culturii Coțofeni". Pe malul stâng al pârâului Simeria, în locul numit "Verescút", în șanțurile săpate de armată s-a găsit un fragment de fructieră, periegheza efectuată de Z. Székely, demonstrează că că în acest loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
este confirmată existența sa ca ”sat de clăcași”. Comuna s-a numit anterior descoperirii vestigiilor geto-dace “Ulmi”, datorită pădurilor de ulmi existente în zonă și avea în compunere satele Fântâna Banului (de la întemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a săpat prima fântână, stabilindu-se în zonă), Fântânița (o comunitate de păstori care a fost asimilată de comunitatea Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]