6,982 matches
-
poetul face păstorului melancolic teoria fericirii stării naive, iar păstorul, cu o mare abundență de lacrimi (tic al secolului XVIII), mărturisește că pricina jalei e o păstoriță. Înserarea e romantică și lamartiniană, dar priveliștile poetului francez sunt transcrise diminutiv și sărac. Sonoritatea corală, tunetul naturii, arhitectura grandioasă a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răgușită și plină de dispreț a chemat soborul să privească acești copii neastîmpărați și speriați, vrednici de batjocura lor”. Cum geții își tratau prizonierii cu generozitate, au găsit o cale ca și acești dușmani speriați să înțeleagă faptul că bunurile săracului nu pot face ave- rea bogatului. Legenda ne spune despre un ospăț la care s-au întîlnit două lumi di-ferite. Tăblița 24 confirmă mitul și ne spune cum Dromichete i-a potopit pe mace- doneni în cîmpie dar a considerat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a nu se dărui ceva de proastă calitate, ceva ce tu însuți nu ți-ai dori. Mai mult, tradiția musulmană cere să nu dăruiești ostentativ și cu inima îndoită. În temeiul conținutului religios al darului, musulmanii credincioși Îi ajută pe săraci și datornici, pe prizonieri și străini. d) Postul. În islam, postul se ține în luna ramadan („luna foarte caldă”). Presupune abținerea de la consumul de mâncare și băutură în timpul zilei, nevoință compensată cu alese plăceri noaptea. Postul se cere întrerupt, apoi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
guru. XII.4. Gurū Nănak, întemeietorul religiei sikh Mitologia construită social în jurul acestui fondator Îl prezintă ca având „un temperament liniștit și contemplativ, iubind rugăciunea și neavând nici o înclinație către vreo meserie”. Cultiva relațiile devoționale dintre hinduși și musulmani. Simpatiza săracii. Experiența de la Sultanpur i-a marcat existența: „a dispărut, se spune, într-un râu, timp de trei zile și trei nopți”. După această experiență repeta necontenit: „Nu există hinduși. Nu există musulmani!”. Părăsește familia la 27 de ani și se
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
natura sa, căci după ce că-i sărac, apoi e și mândru de nu mai are pereche. Judecă scumpa mea mamă dacă sărăcia este o rușine? Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vânt, ci numai în urma multor nenorociri. Și este lucru de mirare cui seamănă Mihai de-i așa de risipitor, de vreme ce familia noastră era ca un exemplu între proprietarii din Botoșani
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-mi un înger cu aripi și o trîmbiță care să-mi trîmbițeze numele în lumea largă. (apud Cary 1846: 390) A fost acceptat, la vîrsta de aproape opt ani (în august 1760), la Colston's Hospital, o școală filantropică pentru săracii din Bristol (un seminar fondat de Edward Colston în 1708, găzduind o sută de băieți, toți îmbrăcați în uniforme albastre; instituția a fost creată după modelul școlii Christ's Hospital din Londra), în care elevii primeau instrucție pentru a intra
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ale lui Chatterton în Cimitirul Redcliffe de pe Redcliffe Hill (Wilson 1869: 309-310). Totuși, ceea ce este mai puțin incert e că a fost înmormîntat în cimitirul vecin al azilului de săraci Shoe Lane (Cary 1846: 403), într-o groapă comună pentru săraci, situată în parohia St. Andrew's, Holborn, din care făcea parte Strada Brooke (Wilson 1869: 307) - un adevărat "cimitir al săracilor" din Londra (Wilson 1869: XV), care la ceva vreme după aceea a fost transformat într-o piață, numită "Faringdon
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fost înmormîntat în cimitirul vecin al azilului de săraci Shoe Lane (Cary 1846: 403), într-o groapă comună pentru săraci, situată în parohia St. Andrew's, Holborn, din care făcea parte Strada Brooke (Wilson 1869: 307) - un adevărat "cimitir al săracilor" din Londra (Wilson 1869: XV), care la ceva vreme după aceea a fost transformat într-o piață, numită "Faringdon" (Martin 1865: XLVI). Nick Groom pune suplimentar problema unei posibile morți accidentale a lui Chatterton, prin intermediul unui "cocktail letal de medicamente
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care nu o cunoaștem cu siguranță, este înmormîntat; după unele relatări, el ar fi fost înhumat de mama sa în secret, noaptea, în Cimitirul Redcliffe de pe Redcliffe Hill; după alte relatări, el ar fi fost înmormîntat într-un cimitir al săracilor din Londra, într-o groapă comună situată în parohia St. Andrew's, Holborn, care curînd după aceea a devenit piața Faringdon. Bibliografie Ackroyd P (1993) Chatterton. New York: Penguin Books. [London: Hamish Hamilton, 1987; New York: Grove Press, 1988] Ackroyd P (1999
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fim în dezacord cu ceea ce prevăd criticii noștri referitor la consecințele comportării noastre. "Dacă te duci Ia plimbare atât de târziu seara, vei fi probabil jefuit". Dacă vei cheltui în continuare atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți, că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și criticile se
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
jefuit". Dacă vei cheltui în continuare atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți, că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și criticile se dovedesc adesea a fi corecte. Deoarece nu putem fi siguri că observațiile critice se vor dovedi întotdeauna neîntemeiate, chiar dacă nu suntem de acord cu ele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
desfășurând o bogată activitate pastorală și obștească. Radiografie lucidă a realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană țară de vânzare), proasta administrare a țării (De ce avem nevoie, Până când?), corupția, afacerismul, jaful în avutul public (Săraci în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
literar al Ansamblului „Ciocârlia”, redactor la televiziune, din 1971 la revista „Pentru patrie”, membru în consiliul de conducere la „Săptămâna”. Debutează în 1945, la „Facla” din Brăila, unde e prezent cu proză și cronici literare, iar prima carte, Croitor pentru săraci , îi apare în 1962. Volumul de debut și Microbuzul de seară (1964) adună proze scurte despre drame provinciale și întâmplări din al doilea război mondial, analizînd traumele celor care i-au supraviețuit. Sub aparența unui pașnic croitor al periferiei, Bălan
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
să nu se poarte nimeni cu alții așa cum n-ar vrea ca alții să se poarte cu el”. Precum și Hristos mai târziu, Buddha îi îndeamnă pe discipolii săi: „Duceți-vă în toate țările și propovăduiți această învățătură. Spuneți-le că săracii și umiliții, bogații și nobilii, toți sunt egali, că toate castele se unesc în această religie ca fluviile în mare”. Astăzi, buddhismul este privit de savanți ca fiind prima religie universală, urmată mai târziu de creștinism și islamism. În mod
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
izolate (vihăra) din apropierea orașelor. În timpul peregrinărilor răspândeau mesajul în afara comunității, iar în timpul cât se aflau în recluziune discutau și repetau învățăturile. Buddha și-a împărtășit doctrina tuturor claselor de bărbați și femei - regi și țărani, brahmani și paria, bancheri și săraci, persoane sfinte și jefuitori - fără să facă nici o distincție între ei. El n-a recunoscut nici o diferență de castă sau rang social, și Calea pe care a predat-o era deschisă tuturor bărbaților și femeilor care erau pregătiți să-l
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
adevărate. „Dacă există cumva o bucurie, și o nespusă bucurie a creștinismului, ea nu poate consta decât în a accepta (iar nu a înțelege, pentru că înțelegerea ar desființa într-un anume fel suferința) să fie așa”. Îngrijirea bolnavilor și a săracilor este o datorie morală atât în buddhism cât și în creștinism. În acest sens, găsim nu doar idei identice, ci și texte foarte asemănătoare. Astfel în Mahavagga, VIII, 26, găsim următorul enunț: „Călugări, acela care m-ar îngriji pe mine
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Îmi pare rău”... I se trezește speranța și zice: „Doamne-ajută-mă să scap de-aici”... Acolo, În Închisoare și-n mizerie, se călesc sufletele, să știți. Și preoții aveau misiunea extraordinară să-i ajute pe toți oamenii... că erau mai prăpădiți, săracii, din punct de vedere sufletesc, psihic... și trebuiau ajutați, Încurajați, să li se spună o seamă Întreagă de lucruri care să-i oțelească, să le dea putere să reziste la toate necazurile prin care trebuia să treacă. E, și-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
d’Aquino. Și ăsta era foarte bine pregătit... Adică toți preoții ăștia catolici erau mai bine pregătiți, chiar și decât preoții greco-catolici. Aveau o deschidere mai mare, un orizont mult mai larg... Și-ai noștri erau foarte buni, dar erau, săracii, mai limitați, mai ales cei care erau preoți de țară, care nu studiaseră prea mult. Așa, pe urmă am stat cu preasfințitul... uite-acuma mi-o ieșit din minte, care-a fost episcop la romano-catolici, la catedrala Sf. Iosif din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Să zică dup-aia: „Iată, deținuții politici s-au făcut informatorii Securității”... și-așa mai departe, lucru care s-a și Întâmplat, de altfel, În multe cazuri. Paleologu, de exemplu, despre care am vorbit mai devreme... Daaa, da. Și Paleologu, săracu’, a recunoscut măcar, cinste lui... Și pe urmă m-au lăsat un timp, și după ani de zile, după ce-am terminat facultatea, m-au chemat iar... Eram deja consilier juridic... V-am spus c-am vrut să intru În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-am Înscris Într-o astfel de brigadă, ca să nu pierd bursa. În brigada asta, de la Facultatea de Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte cu lopata și târnăcopul acolo, săracul... Acolo am stat cinci săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram În relații bune cu notarul și, fiind pe la el, pe-acolo, numa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au fost motivele arestării? Păi, că am fost o organizație rasistă... anticomunistă. Am fost captați așa, Într-o mișcare de tineret, cu orientare naționalist-religioasă... Cine făcea parte din lot? Viorel Gheorghiță era șeful de lot... El a trecut prin toate, săracul... E decedat de vreo doi ani. Au mai fost: Gavrilă Sevruja, Teodor Oprea, Ștefan Ianculescu, Cornel Pavel, Ilie Ciobanu și eu... Ăștia am fost din aceeași clasă. Unde ați fost duși după arestare? Ne-a luat și ne-a dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Țurcanu: „Ce, mă, așa vrei tu să faci?”. Și l-au bătut pe Bogdanovici Într-un hal fără de hal, dom’le... I-au rupt dinții, i-au pus mâna așa... și i-au spart-o. Dom’le, ajunsese o epavă. Săracul... nu mai putea nici să stea. Altul Îi dădea să mănânce... Și Țurcanu zicea: „Aaa, face greva foamei? Vrei să te omori?”. Și să-i dea mâncare cu de-a sila... Apoi nu l-am mai văzut și am auzit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu poate să apere o faptă care n-a fost săvârșită. Mama, săraca, mi-aduc aminte... când i-am zis la avocat să stea jos că nu are ce să apere, mama atunci a zis: „Mamăăă, ce-ai făcut!?”. Părinții, săracii, erau convinși că m-ajută, dar n-aveau cu ce... Avocatul era doar așa... ca să facă parte din joc, altfel n-avea nici o putere. Și am Întrebat: „Ce dovezi sunt?”. Și atunci au zis că sunt declarațiile. „Declarațiile sunt smulse
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ca noi să aducem cinci, pentru că a ieșit o coloană de 30 de milițieni. Altădată, era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri, și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul, și am returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că, din 25 de deținuți, a evadat cineva. Eu eram brigadier, fiind constructor, și Îmi alegeam meseriașii. Ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]