6,540 matches
-
istoria, fiziologia, psihologia etc.), precum și cele care au derivat din științele amintite anterior ne-au oferit numeroase repere în ceea ce privește importanța pe care omul, în dezvoltarea și adaptarea sa la mediu, a acordat-o din ce în ce mai mult mișcării corporale. Chiar dacă în trecut, savanții nu aveau un nivel foarte ridicat de cunoștințe argumentate științific, prin măsurători și/sau evaluări constante și obiective, despre efectele pe care diferitele tipuri de mișcare le aveau asupra diferitelor organe, aparate sau sisteme ale organismului, totuși aceștia au înțeles
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Toți sunt niște vizionari, apărători ai spiritului, iar revelațiile lor vizează refacerea unității pierdute a individului și a lumii, recuperarea arhetipalului, a originarului. În Domnul clipei, contemplând un șir imens de crucificați, Sorin Fieraru are viziunea unei uniuni mistice, iar savantul Luria - în fond un mag și maestru spiritual, a cărui „sectă” e învestită cu misiunea de „a recupera condiția primordială a omului” - descoperă că pomii înfloriți fac parte din același regn cu oamenii și că din cartea sa îngropată crește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
băieții, deși uneori se întîmplă exact opusul". Cît despre adulți, "femeia este dansatoarea pe sîrmă a mitomaniei, în timp ce bărbatul este lucrătorul prost plătit". Cu toate acestea, din cercetările sale și din ceea ce a fost descoperit recent de către Ford și alți savanți (1988), nu există nici un indiciu care să arate că mitomania sau alte forme ale minciunii patologice se leagă de anumite caracteristici sociale, poate doar cu excepția sexului. Davidoff (1942) consideră că o minciună patologică "nu este determinată de factori situaționali, ci
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Sergiu Cujbă (fiul lui Victor Crăsescu) au colaborat cu regularitate, din aprilie 1893 devenind și redactori. Din cel de al doilea an, revista apărea sub „președinția” lui B. P. Hasdeu. În realitate, nu era vorba decât de un omagiu adus savantului, care publică totuși câteva poezii (Din iarnă, Bradul, Mater dolorosa). O bună parte din scrierile Iuliei Hasdeu, în limba franceză sau traduse în românește de tatăl ei și de Th. D. Speranția, se tipăresc, de asemenea, în A.c. Preocuparea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
confirmând principiul mult prea bine cunoscut de atâția oameni conform căruia: Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă! 2.5. Unele opinii despre diversitate Atunci când vorbim despre diversitatea unui sistem, ar trebui să avem în vedere și spusele savantului de anvergură Blaise Pascal (1623-1662): Je ne peux pas comprendre le tout si je ne connais pas les parties et je ne peux pas comprendre les parties si je ne connais pas le tout (Nu pot înțelege întregul dacă nu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în cele legate de studiul biodiversiății, au fost formulate în timp și câteva importante puncte de vedere care sunt considerate și împărtășite de foarte multă lume ca fiind deja tradiționale. Dintr-un anumit punct de vedere socotit conservator, conform opiniilor savanților de anvergură Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716) sau Immanuel Kant (1724-1804), diversitatea reprezintă o expresie sau un mod de exprimare a unității. Diversitatea unui sistem accentuează uneori atât integritatea, cât și funcționarea întregului sistem. Dintr-un astfel de punct de vedere
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ar fi stabilitatea, productivitatea sau elasticitatea sistemului, înțelegând astfel ce roluri importante pot juca, la un moment dat, stabilitatea, productivitatea și elasticitatea unui sistem din care fac parte și oamenii. Dintr-un alt punct de vedere socotit liberal, după opiniile savanților de anvergură René Descartes (1596-1650), John Locke (1632-1704) sau David Hume (1711-1776), diversitatea face posibilă libertatea alegerii de către indivizii care doresc să aleagă dintre diferite alternative posibile. Din acest punct de vedere, diversitatea alegerii unei alternative dintr-un set posibil
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
acceptarea sau respingerea organului transplantat. Întrucât, în majoritatea cazurilor, transplantul de organe se face între indivizi ai aceleiași specii, dar cu configurație antigenică diferită (allogrefe), controlul fenomenului de rejet necesită o medicație imunosupresoare eficientă. În căutarea acesteia s-au aflat savanții din toată lumea până în anul 1980, când medicamentul numit ciclosporină, descoperit de Jean Borel de la firma Sandoz și testat la nivel clinic de Roy Calne la Cambridge, a intrat în uzul clinic. Transplantul de organe și țesuturi reprezintă una dintre marile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
încă un drum lung de parcurs până la validarea unei eficiențe clinice. Un lucru este însă cert: mijloacele de cercetare a genomului care să conducă, în final, la descifrarea mecanismelor cancerului există, în prezent. Este doar o chestiune de timp până când savanții vor descifra mecanismele intime ale acestei boli. Se cercetează intens pe toate meridianele, iar pentru accelerarea cercetărilor au fost înființate chiar „bănci de tumori” (unde se depozitează ARN sau ADN tumoral, împreună cu fragmente din tumori și cu probe de sânge
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cum i se impun teme, preocupări, care nu coincid nici cu categoriile culturale de origine, nici cu exigențele școlare ale profesiei sale. Talentul său constă în a se arăta receptiv. La rândul său, plasat în poziția de "cunoscător", informatorul atribuie "savantului" o cunoaștere pe care încearcă să o înțeleagă. Informațiile pe care le dă sunt înscrise de către antropolog într-un ansamblu pe care îl ignoră. Dacă "acela care știe" nu spune tot ce știe, cunoașterea pe care o cedează îi este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un concept sau la altul. Până în anii 1980, majoritatea antropologilor nu puseseră într-adevăr sub semnul întrebării ideea unei realități stabile, exterioare, pe care o puteai descoperi progresiv. Școala lui Durkheim se opusese empirismului din filosofiile pozitiviste; ea știa că savantul trebuie să-și construiască obiectul de cercetare, dar nu se întrebase asupra stilului de scriitură împrumutat de la realismul literaturii din secolul al XIX-lea. Fiind construite într-o logică a rupturii cu subiectivismul, scriitura sociologiei și antropologiei se străduia să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vedere masculin. Cu siguranță, putem vorbi, legat de acest lucru, de prejudecată și bias, iar antropologia contemporană trebuie să le corecteze. La fel, nu poți opune în mod rațional realitatea specificităților locale ficțiunii universaliilor, care ar fi postulate iremediabil de savant. Antropologia are drept scop ultim explicarea variabilității faptelor umane, iar studiul acestei variabilități îl include în mod obligatoriu și pe acela al asemănărilor și universaliilor. Dacă diversitatea descrierilor particulare, prinsă într-o istorie în mișcare care redistribuie rolurile mereu, ar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în cultură, nu avem alt monument decât... ziarele, puzderia de ziare scrise în cea mai trivială limbă. Nu preconizăm, pe de altă parte, câtuși de puțin absurditatea transformării tuturor publiciștilor (și deci a întregii publicistici române), în mari erudiți, mari savanți, în șoareci imbatabili de bibliotecă. Departe de noi această idee cel puțin extravagantă. Ceea ce sugerăm pentru ieșirea din criză, în această fază de tranziție (ne-am contaminat și noi precum se vede de limbajul atât de specific și savuros al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
face cu un tip superior, specific și foarte pozitiv de cosmopolitism literar modern. încă din perioada Renașterii și Umanismului a apărut în Europa o noțiune nouă (dar cu rădăcini antice), în speță Republica literelor. O metaforă pentru comunitatea intelectuală a savanților de pretutindeni, care corespondează și schimbă idei și informații, peste frontiere, regimuri politice, chiar religii. O comunitate și o solidaritate spirituală amicală, puternică, independentă, critică și militantă, capabilă să determine curente de opinii, scări de valori și reputații culturale internaționale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dar surâsul e mai curând un rictus, vădind o tensiune continuă a spiritului critic, o pornire de maliție, ațâțată de priveliștea ridicolelor de tot soiul. Intenționa să alcătuiască un ciclu de „studii fizico-psihologice naționale” - Moftangii și moftangioaice. În Rromânul, Rromânca, Savantul sunt persiflate șovinismul, snobismul, imoralitatea femeii, găunoșenia unor pretinși oameni de știință. Chiar dacă acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
îmbunătățiri și adăugiri, se alătură firescului laudatio la centenarul învățământului agronomic universitar și la bicentenarul învățământului tehnic universitar ieșean. Autorul succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
protocol ale acestora. Medalistica Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași debutează cu o primă realizare la împlinirea a 75 de ani de învățământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior agricol a început, prin cursurile de agricultură susținute de marele savant la Academia Mihăileană, în perioada 1842 1848). Pe aversul medaliei (fig. 49av
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de învățământ agronomic superior la Iași. Ca imagine simbol este folosită efigia savantului Ion Ionescu de la Brad, pe revers (fig. 49rv), prin care proiectantul medaliei susține ideea că învățământul superior agricol a început, prin cursurile de agricultură susținute de marele savant la Academia Mihăileană, în perioada 1842 1848). Pe aversul medaliei (fig. 49av) apar alte tipuri de reprezentări simbol, decât imaginea edificiului, pentru a sugera facultățile care funcționau în cadrul acestei instituții academice (pe direcția punctelor cardinale: la Nord, snop de păioase
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
simbol de pe medalie converg spre ideea de înălțare durabilă prin știință și practică. Inspirat alese sunt și culorile care, luate împreună alcătuiesc simbolul drapelului național „pentru a sublinia premiera națională a Primei Școli Superioare de Electricitate din România, înființată de savantul Dragomir Hurmuzescu la 1 noiembrie 1910”, iar luate separat devin simboluri specifice pentru domeniul tehnic (albastru), pentru iluminare prin știință (galben), pentru sărbătoarea centenarului (roșu). Mai menționăm că reprezentările fac un tot unitar cu inscripția pe două rânduri FAC. DE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistică vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelică și numismatică, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei medalii. Prin reprezentările (imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și le-a arogat de pe realizări anterioare, medalia consemnează noul statut al instuției academice de după 1991, când a căpătat rang de Universitate și numele savantului „Gr. T. Popa”. Considerăm că poate fi considerată medalie jubiliară și de protocol întrucât nu poartă anul emiterii. În anul 2004 se realizează o altă medalie care poate fi considerată o replică la medalia anterioară deoarece inițiatorul renunță la imaginea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
această dată într-o interesantă compoziție. Sub inscripția pe două rânduri 130 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT / MEDICAL UNIVERSITAR LA IAȘI este amplasată compoziția alcătuită din cele două edificii care au fost valorificate separat pe medaliile de mai sus și bustul savantului Gr. T. Popa sub care este plasată o altă inscripție pe trei rânduri UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI / FARMACIE / „GR.T.POPA”. O altă inscripție care completează legenda este plasată puțin în dreapta jos RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAEa. În stânga jos pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
singurătate și experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistică a lui Hasdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță , pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hasdeu pe o astfel de medalie vine ca o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Menționăm că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuită de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICĂ, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe bandă mărginită de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe bandă mărginită de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între două puncte, ROMANIAMINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]