6,230 matches
-
Arhivele regale menționeaz] fala monarhilor care au cucerit și adesea au devastat teritoriile învecinate. Evident c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur]minte de credinț], iar teritoriul cucerit, de acum guvernat de vasali, devenea parte a unui imperiu în expansiune. Textele și codurile de legi mesopotamiene reflect] cadre de guvernare monarhic] și templul-stat, ilustrând unirea Bisericii cu statul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de templul-stat, au avut loc secularizarea și privatizarea propriet]ții. Diferite clase sociale au fost recunoscute, iar economia local] se baza, în mare parte, pe munca sclavilor. Majoritatea sclavilor proveneau din cuceriri, alții erau b]știnași care își pierduser] propriet]țile. Astfel de indivizi au deveneau bunuri ce puteau fi cump]rate și vândute, l]sate prin testament urmașilor sau cedate. Se spune c] unul dintre primii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de templul-stat, au avut loc secularizarea și privatizarea propriet]ții. Diferite clase sociale au fost recunoscute, iar economia local] se baza, în mare parte, pe munca sclavilor. Majoritatea sclavilor proveneau din cuceriri, alții erau b]știnași care își pierduser] propriet]țile. Astfel de indivizi au deveneau bunuri ce puteau fi cump]rate și vândute, l]sate prin testament urmașilor sau cedate. Se spune c] unul dintre primii monarhi ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturile asupra propriet]ții și la moștenire, la copiii n]scuti de soția sau soțiile legale, de sclave sau de prostituate. Nu era recunoscut] egalitatea între b]rbați sau sexe. Unii b]rbați și femei erau moșieri prosperi, alții erau sclavi ce puteau fi cump]rați sau vânduți, desi libertatea putea fi câștigat]. Alte legi priveau etică afacerilor. Lipit-Iștar ne apare că un rege care a redus datoriile, a fixat controale pentru a preveni nedreptatea social] și a încercat s] limiteze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult]ți financiare, își putea vinde soția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex talionis (legea talionului). Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult]ți financiare, își putea vinde soția sau copiii că sclavi pe o perioad] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
amenzi, iar în cazul sclavilor, amendă era pl]țiț] st]panului că recompens] pentru daune aduse propriet]ții. Legea familiei stabilea întâietatea țâț]lui. Dac] un membru al aristocrației întâmpină dificult]ți financiare, își putea vinde soția sau copiii că sclavi pe o perioad] de patru ani. Luarea în c]s]torie a unei soții f]r] contract nu avea bâz] legal]. Violarea unei fecioare de rang aristocratic promise deja se sfârșea cu moartea violatorului. Soțiile acuzate de infidelitate erau aruncate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cauzându-i moartea sau care, operându-l la ochi, îi cauza orbirea era pedepsit prin ț]ierea mâinii. Dac] operația reușea, medicul era pl]țiț cu zece bani de argint. Dac] pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reușea, medicul era pl]țiț cu zece bani de argint. Dac] pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era pl]țiț cu zece bani de argint. Dac] pacientul era sclav, medicul trebuia s] dea un alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moartea femeii era ucis] fiica atacatorului. Dac] femeia era de rang inferior sau sclav], criminalul trebuia s] pl]teasc] o amend]. Legea îl favoriza pe b]rbat fâț] de femeie și pe aristocrat fâț] de omul de rând sau de sclav. îi. Etică în Egiptul antic În timp ce, în Mesopotamia, modelele etice prindeau contur, un accent etic se contura și în Egipt. La baza eticii egiptene se află mă’at, cuvânt care semnifică dreptate, echilibru, norm], ordine, adev]r, acțiune dreapt] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la succes, iar cealalt], la eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de asemenea, rolurile și cerințele din diferitele etape ale ciclului vieții variaz] pentru fiecare grup în parte. De exemplu, soția unuia „n]scut a doua oar]” (primele trei clase sociale superioare) poate participa la anumite rituri vedice, dar un shudra (sclav) ar putea riscă o pedeaps] fie și numai dac] ar auzi o recitare a Vedelor - nemaivorbind despre cei care nu sunt incluși în ordinea clas]-cast] sau despre str]ini asemenea nou]! (Manu, 2.16, 67; 10.127). Dharma este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Să. El presupune c] primele congregații creștine știu din proprie experient] c] lucrarea lui Hristos a dus la o rev]rsare a Duhului lui Dumnezeu, care a îndep]rtat barierele dintre oameni; dintre evrei și neevrei, b]rbați și femei, sclavi și oameni liberi. El folosește aceast] premis] împ]rt]sit] pentru a-i mustra atunci când se abat de la realitatea amintit]. La Români 13 el prezint] etică creștin] că pe o etic] a iubirii. Mai mult, ceea ce face ca Sfanțul Apostol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în condițiile orânduirii sociale și politice respective. O tr]s]tur] nefericit] a unora dintre coduri este accentul pus pe obligațiile celor „inferiori” fâț] de cei „superiori”, a șotiilor fâț] de soți, a copiilor fâț] de p]rinți și a sclavilor fâț] de st]pani, în lipsa unui accent similar pe obligațiile celor superiori. O astfel de etic] a r]bd]rii și a supunerii nu este potrivit] pentru lumea de ast]zi, din ce in ce mai conștient] de responsabilitatea individual] și de nevoia unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Coran pe etică corect]rii nedrept]ților existente în viață economic] și social]. De exemplu, indivizii sunt încurajați s] își cheltuie averea și efortul pe: 1) familie și rude; 2) orfani; 3) s]răci; 4) vagabonzi; 5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor. Astfel de acțiuni sunt cele care definesc responsabilitatea unui musulman de a dobândi o conștiinț] social] și de a împ]rți resursele individuale și comune cu cei mai puțin privilegiați. Aceste obligații sunt incluse în Coran în datoria de zakat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disponibile; constrângerile morale vor ap]rea numai dac] indivizii dispun de puteri aproximativ egale. Doar în acest caz individul câștig] din protecția persoanei și propriet]ții sale mai mult decat pierde prin abținerea de la a-i folosi pe ceilalti că sclavi. Egalitatea nu este totuși suficient] deoarece inegalit]țile artificiale pot, de asemenea, submina baza necesar] a constrângerilor morale. Indivizi care dispun de capacit]ți fizice similare pot avea capacit]ți tehnologice extrem de inegale, iar cei care posed] un nivel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să curent], morală susține c] activit]țile reciproc avantajoase trebuie s] respecte în primul rând drepturile celorlalți indivizi, inclusiv drepturile acelora care nu se pot ap]ra singuri. Poate fi avantajos pentru cel puternic s] îl fac] pe cel slab sclavul s]u, dar acesta are prioritate în c]utarea drept]ții. În mod normal, consider]m c] obligațiile noastre morale sunt înt]rite și nu sl]bite de vulnerabilitatea celorlalți. Avantajul reciproc nu poate constitui baza moralei în accepțiunea ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și are picioare, unul dintre „principiile” mele cade. În același fel, s] presupunem c] eu cred c] adev]rul trebuie spus și c] trebuie s]-i ajut]m pe cei aflați în necaz. Ce se întâmpl] atunci cand ad]postesc un sclav fugar din sudul Americii, iar proprietarul m] întreab] dac] știu încotro a luat-o sclavul s]u? Un astfel de caz ar sugera faptul c] unul dintre principiile mele trebuie s] fie respins. Ins] acest lucru este cu sigurant] greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o datorie prima facie de a spune adev]rul și alta de a-i ajuta pe cei aflați în necaz. Este adev]rât c] în acest caz trebuie s] aleg între a spune adev]rul și a-i oferi ajutor sclavului. Dar prin această nu se sugereaz] c] unul dintre principii trebuie abandonat. De fapt se arăt] c] ar trebui s] le reținem pe amândou], din moment ce existența unui conflict conduce la ideea conform c]reia conteaz], într-adev]r, dac] cineva spune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viață moral]. El analizeaz] și conflictul dintre compasiune și obligația moral], f]când referire la personajul Huckleberry Finn sau la liderul nazist Heinrich Himmler. În primul caz, morală specific] vremii respective cerea că Huck s] îl denunțe pe Jim, un sclav fugar cu care acesta devenise prieten. În al doilea exemplu, Himmler i-a îndemnat pe generalii naziști s] treac] peste repulsia provocat] de masacrarea evreilor și s] se concentreze asupra unei datorii mai însemnate, aceea fâț] de patrie. Bennett emite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pot fi limitate de o concepție extins] asupra drept]ții. Dar este semnificativ faptul c] în vremurile antice același concept al persoanei l]untrice independente de contextul social a f]cut din stoicism o filosofie deosebit de apreciat] de c]tre sclavi - oameni care nu se bucurau de nici o recunoaștere public] sau social] a drepturilor lor. Mai tarziu, extinderea Imperiului Român a furnizat un context legal și politic mult mai larg în care latinul jus gentium a conferit acestui termen un efect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un dețin]tor de drept dispus s] o fac]. Asemenea drepturi fundamentale ar fi cele la viat] și la libertate. Dar, cu toate c] de obicei s-ar consimți faptul c] acest principiu invalideaz] voința de a se vinde că sclav, dac] ele invalideaz] decizia rațional] a unui bolnav de a cere eutanasierea, atunci avem de a face cu o chestiune mult mai problematic]. 5) Exist] drepturi absolute? Cea mai dificil] problem] pentru oricine dorește s] susțin] faptul c] anumite drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implicat într-o afirmație de tip „se cuvine” poate fi unul extrem de specific, complex și detaliat, poate prea complex pentru a fi formulat în cuvinte. Nu trebuie s] fie foarte general și simplu. Plângeri împotriva universalizabilit]ții, care ne fac sclavii unor reguli generale foarte simple, isi rateaz] țintă din acest motiv. Pentru a folosi un exemplu care i-a creat probleme lui Kant: principiile mele morale nu trebuie s] fie atât de generale precum: „Nu minți niciodat]”; ele pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culoare trăiește sub limita sărăciei. În 2002, US Census*, a găsit că 8% dintre albi și 24,1% dintre negrii, În creștere față de 22,7% În 2001, trăiesc sub limita sărăciei 19. La aproape 400 de ani de la sosirea primilor sclavi În America, chestiunea rasială domină Încă psihologia americană. Orice vizitator simte, foarte repede, tensiunea rasială care perimează atmosfera. și, ca să fim onești, mulți americani de rasă albă cred că cei de culoare sunt leneși, În cel mai bun caz, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]