725,910 matches
-
observat că nu se face cu acea rapiditate din dialogul oral obișnuit, adică tempoul "rândului la replică" este mult încetinit ("The communication is delayed": Eklundh 1996, 128, în Oostendorp, Mul 1996). Nevoia de dialog cât mai apropiat de acela din situațiile obișnuite este evidentă și transpare, între altele, din "graba" replicii - atunci când este posibil -, iar în această rapiditate și "apropiere" între replici se vădește șí ceea ce am numit "sintaxa dialogată". Numai semnalarea acestor inadvertențe, deci o perspectivă clar umanistă și de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
apropiere" între replici se vădește șí ceea ce am numit "sintaxa dialogată". Numai semnalarea acestor inadvertențe, deci o perspectivă clar umanistă și de cunoaștere a realității umane a dialogului, a generat conștiința "problemei" și încercările tehnice, inginerești, de depășire a acestei situații (mai întâi prin înlesnirea rapidității propriu-zise a schimbului de replici, apoi prin primele încercări de a se înscrie pe ecranul partenerului A replica lui B, în dinamică, pe măsură ce se formulează ca lanț linear de litere; desigur, va trebui să fie
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
micșorate de altfel). Pe de altă parte, citirea pe ecranul C nu mai seamănă nici ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura prin/pe C ridică probleme psiholingvistice și mari dificultăți, puțin remarcate de obicei, din cauza unor perspective adesea prea simplificatoare. Un text lung, de multe pagini (de pildă, un articol științific dintr-
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
totul, în această "comunicare", se petrece la un nivel real, chiar concret. Este o tendință greșită (mereu mai răspândită și insidios pernicioasă) aceea de a se considera, implicit, C ca o ființă, ca un partener uman și de aci extrapolarea situației de activitate cu C la un "spațiu virtual", ireal, creat prin însăși această activitate. Pe de-o parte este o viziune antropomorfică asupra C, considerat ca un partener (față de care se și petrece o dependență adesea maladivă), iar pe de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
până în prezent nu au apărut decât două din cele patru proiectate volume ale sale. Doi dintre coordonatori - Mircea Zaciu și Marian Papahagi - au murit. Iar necesitatea de a aduce la zi informațiile de ordin bio-bibliografic a complicat și mai mult situația (cum să-i mai strângi la un loc pe cei șaizeci și doi de mușchetari ai muncii în bibliotecă după douăzeci de ani?). S-a renunțat la actualizare, dar publicarea dicționarului tot nu s-a finalizat. în 1995 s-a
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
în monografia pe care a dedicat-o acum cîteva decenii subiectului - Locuțiunile verbale în limba română (1958) -, doamna Florica Dimitrescu discuta pe larg acest fenomen, indicând verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu cea din alte limbi europene. Există desigur și diferențe de "productivitate" frazeologică a verbelor, dar acestea sînt foarte greu de cuantificat: mai întîi pentru că verbele, chiar cînd au aparent același sens, intră în sisteme diverse: locuțiunile românești cu a
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că azi nici un istoric serios nu admite că primul război mondial a avut drept cauză situația conflictuală din Balcani. Și dacă azi, în Balcani, mai precis în fosta Iugoslavie, se ucid între ei pentru fapte petrecute în 1395 (lupta de la Kosovo), nu e mai puțin adevărat că, acum 50 de ani, Germania europeană (și nu numai
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
succes." Cronicarul înregistrează cu tristețe maniera în care România liberă a găsit de cuviință să-l provoace pe Octavian Paler să se despartă de acest ziar. Nu-ți mai place Paler? i-o spui bărbătește, dar nu-l pui în situația de a se simți ciumat în ziarul al cărui director onorific este. Curajos cu Ion Iliescu și cu diverși politicieni, directorul României libere și-a pierdut lamentabil curajul față de Octavian Paler, preferînd "lucrătura" unei despărțiri oneste de Paler.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
lipsea din țară). Am înțeles cum trebuie să rezolv "mijlocul" dintr-un gest al lui cu mîna validă. Ne-am pus pe comentarii politice. Eu vorbeam, el nega ori aproba din cap. îi citeam părerile în ochi. Chiar și în situația aceea, știa perfect ce se petrece în lume. Mircea Grigorescu scăpase de închisoare, după 1944, grație unei previziuni, bazată pe imensa lui informație. Cînd rușii au obținut primele victorii în bătălia cu tancuri de la Kursk, mi se pare, directorul cenzurii
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
Pentru că o categorie destul de largă - dar nu atât de largă pe cât se pretinde - de oameni, neajutorați din pricina vârstei, bolilor, lipsei de calificare sau specializării neinspirate, iresponsabilității, blocajelor mentale de tot felul, neputințelor lor și prejudecăților altora au ajuns într-o situație realmente foarte gravă; *Pentru că tensiunile, situațiile dramatice și primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar se înăspresc. Ce știam "înainte" despre bătrânii înfometați sau muritori de frig, despre copiii abandonați, despre escroci, hoți și criminali, despre injustiția justiției
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
nu atât de largă pe cât se pretinde - de oameni, neajutorați din pricina vârstei, bolilor, lipsei de calificare sau specializării neinspirate, iresponsabilității, blocajelor mentale de tot felul, neputințelor lor și prejudecăților altora au ajuns într-o situație realmente foarte gravă; *Pentru că tensiunile, situațiile dramatice și primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar se înăspresc. Ce știam "înainte" despre bătrânii înfometați sau muritori de frig, despre copiii abandonați, despre escroci, hoți și criminali, despre injustiția justiției și abuzurile aparatului de stat? Acum
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
o schiță recognoscibilă, un chip al lui Maiorescu, Slavici, Creangă, Zizin-Cantacuzino (primul traducător european al lui Schopenhauer în franceză!), de pildă. Pe scenă nu există patetisme regizorale și nici actoricești. Se urmărește, cred, mai degrabă, punerea în lumină a unor situații și ipostaze mai puțin uzate, mai puțin cunoscute. Și aici, prezența fiecărui actor este importantă, atent dozată. În lipsa unei mize a piesei, se poate aprecia echilibrul și măsura prezente în interpretarea tuturor și a fiecăruia în parte. De aceea, mi
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
un adevărat copil minune. Realizatorul - Denis Rabaglia, 35 de ani, născut la Martigny, cu dublă naționalitate elvețian și italian - a fost prezent cu acest film anul trecut la Cannes (secțiunea "Quinzaine de réalisateurs", "Azzurro", fiind considerat atunci drept film italian. Situația este într-un fel similară, cu cea a filmului "Pane e tulipani" - principalul contracandidat la titlu de "Cel mai bun film elvețian de ficțiune", regizat de Silvio Soldini, cineast elvețian din Milano; filmul a fost cunoscut publicului nostru anul trecut
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
de întoarcerea în forță a unor foști - membri, bunăoară supleanți în C.C. - cei plini fiind prea bătrâni aceasta a fost voința electoratului, în niște alegeri cu ofertă inhibantă. Nu este exclus ca alegătorii din 2004 să se găsească într-o situație încă mai ingrată, deși a gândi un viitor în care să-ți faci despre politicienii români o idee mai rea decât astăzi pretinde eforturi. Pe d-nii Iliescu-Năstase, uniți sau dezbinați, i-a adus la putere tripleta Diaconescu-Roman-Stoica, în proporții nedecelabile
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
anilor '40, în prezent vânzător de baloane. Viața acestuia, aventuroasă, e relatată în colajul de reportaje, reproduse din presa vremii. Textul "Marea păcăleală" se țese ca un necontenit rapel între vocația de picarro internațional, urmărit de neșansă, a eroului și situația la zi, etilism, abjecție și promiscuitate. Senzaționalul alert, suflul epic al parabolei, se încheagă într-o versiune autobiografică a unui trecut glorios, incoerent și melodramatic, sub semnul îndoielii în versiunea reporterului. A cărui rece obiectivitate operează și în "Trup și
Dosare de existență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16407_a_17732]
-
care lucrează pentru Berlin". Apoi descrie, în notații revelatoare, rebeliunea legionară, care amenința viața bunului său prieten M. Ralea și a altora ca el. După înfrîngerea rebeliunii, îl consideră pe Antonescu un dezonorat pentru că a învins cu ajutorul armatei germane. În situația dată, reflectează de Weck la 5 februarie 1941, "sarcina mea devine din ce în ce mai dificilă. peste puțin timp, ea își va pierde obiectul misiunii, căci activitatea diplomatică nu poate fi exercitată normal decît într-o țară liberă. Voi continua să mă bat
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
au redactat și imprimat îl păstrează pentru momentul oportun declanșării unui pogrom. Ei pretind că acționează din ordinul sau cel puțin cu aprobarea guvernului. Prin gestul meu nu mă amestec în treburile interne, ci vreau doar să vă pun în situația de a fi în măsură să contracarați în orice eventualitate". Ică Antonescu se arată mirat cît de bine informat e ambasadorul Elveției și dă strepezite asigurări, pe care le repetă la 8 decembrie 1942, anunțîndu-l că pogromul trebuia să se
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
poate deveni experiență autentică, ceva ce mai că ni s-a întâmplat. Revenind la relațiile părinți-copii, copilăria mea a fost fericită și liniștită, iar relațiile cu părinții au fost bune. Iată deci că explicația autobiografică nu se potrivește cu multele situații de familie nefericite ori amare din romanele mele - și, în treacăt fie spus, se pare că în general scriitorii se nasc din copilării nefericite! Tot în legătură cu relațiile dintre generații, aș adăuga că romanul le tratează fiindcă e suficient de amplu
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
prilejul, când avem de-a face cu o astfel de deschidere literară și filozofică. L.V. L.V.: Proza dvs. invită comentatorul să citeze, aproape îl împinge s-o facă. Sunt nenumărate fraze memorabile, care ar putea trece drept scurte poeme. Construiți situații simbolice, de o mare sensibilitate. Nu construiți intrigi ci vieți. Intriga romanelor dvs. e sumară, dar complicațiile, încărcătura de viață o copleșesc. Aveți o aură de haos liric. Autorii Desperado răvășesc sensibilitatea (Fluxul conștiinței a distrus convențiile, autorii Desperado distrug
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
de altele. E întotdeauna mai mult decât se vede. Găsesc că romanul e cel mai potrivit să pună în lumină acest adevăr. Îmi face plăcere că unele din frazele mele sunt memorabile și invită critica să le citeze, și că situațiile construite de mine au forță simbolică. Sper că acestea se trag din dorința mea de a scrie despre acel miez al experienței care ne e comun tuturor. Nădăjduiesc să ating universalul, dar mereu aflu că singura cheie către universal e
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
picior peste picior. Pînă și mișcarea trenului îi sporea intensitatea gratiei legănîndu-i-o cu o lîncezeala austera și am descoperit cum anume această grație îi alcătuia un acoperămînt perfect pentru furia deznădăjduita care zăcea în el." Spațiul trăirii comune acutizate de situația neobișnuită în care sînt puși cei doi, îi apropie pînă la intimitate, pînă la reverberarea unuia în sufletul celuilalt. Așa este posibil schimbul și împlinirea finală a unuia prin celălalt. Ciccio ajunge la înțelegerea valorilor lui Fausto: "...trebuie deci să
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
Iugoslavia - prosperă pe vremuri, astăzi o ruină este refăcuta din trei perspective planetare distincte, din punctul de vedere al unor emigranți "surprinși" în aceeași seară: seară de Anul Nou la Praga, în Australia și la Hollywood. Țări și continente diferite, situații materiale diferite, profesiuni diferite. Același sînge sîrbesc care clocotește pătimaș în vinele tuturor și, de ce nu, același gust amar al nefericirii, al frustrărilor, umorilor și invidiilor. Lumea este mare și, cum se spune, totuși, atît de mică. Că sînt frații
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
montare realizată cu o echipă de actori tineri, unii fără angajamente ferme într-un teatru de stat. Energia spectacolului este dată de fiecare în parte, fără să poți notă apariții în sine remarcabile. Spiritul dialogului este cel care pune în situație, anima, dinamizează. Liantul tuturor mai ales rezoneur-ul realităților dulci-amare, trist-comice este obținut prin muzică actriței și interpretei Ada Mîlea (la fel ca și în Eu cînd vreau să fluier, fluier de la Tîrgu-Mureș) un clochord ce rătăcește cu "țara în rănită
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
răspuns decis și decisiv la această dilemă fiind dificil, nu ne rămîne decît să constatăm că unica certitudine în legătură cu această "constrîngere" teoretică pe care și-o impune tînărul Franzos o reprezintă sursa, - directă sau indirectă, este mai puțin important în situația de față, - a întregii dezbateri din a doua jumătate a secolului al XIX-lea german cu privire la o poetică a "tipurilor": ea pornește de la Goethe, și, dacă Franzos este unul dintre multiplii receptori și "interpreți" ai esteticii acestuia, faptul dă măsura
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Consiliu al Reprezentanților Unionali, presedintele Uniunii, Marko Bela l-a atacat vehement pe președintele de onoare al Uniunii, László Tökes. Citam din Cotidianul: "Că președintele de onoare (al UDMR, n.Cr.) să le spună alegătorilor să nu voteze UDMR, este o situație schizofrenica." Ziarul citat se întreabă în titlul de pe pagina întîi, apropo de faptul că majoritatea reprezentanților UDMR s-au raliat cu Marko Bela, Sfîrșitul lui Tökes? Cronicarul n-ar spune "da" unei asemenea întrebări deoarece pastorul Tökes nu poate fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]