6,208 matches
-
Raționalismul sociologiei este astfel ușor penetrabil atât În corpul propriu-zis al disciplinei, care este mai degrabă un conglomerat - sociologia nu are nici astăzi un nucleu conceptual unanim acceptat -, cât și În studiile sau cercetările efectuate care pot reflecta experiențe de socializare diferite sau tradiții specifice. Ștefan Buzărnescu: Științele - atât ale naturii, cât și cele ale societății - s-au constituit și există, ca atare, În calitate de laturi funcționale ale cunoașterii. Acumularea de informație a determinat, progresiv, lărgirea sferei de cuprindere a programelor analitice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pusă În lumină de epistemologi, conform căreia ansamblul de presupoziții generale (ideologii, teorii, concepte, definiții, modele) structurează faptele studiate de sociologi, generează Întreg proiectul de cercetare. Altfel spus, există Întotdeauna angajamente teoretice și ideologice a priori, Însușite În procesul de socializare intelectuală și depozitate În imaginația sociologică, care Învăluie și intermediază „limitele puse de realitate științei” (J. Alexander). Aceste presupoziții de factură nonempirică pot suferi modificări, ajustări În contact cu faptele, dar ele nu pot fi niciodată eliminate În Întregime. Albia
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
față de studiu, respectiv de capacitatea de a conduce, având și rezultate școlare foarte slabe. Aceste rezultate sunt mult mai frecvente la băieți decât la fete, băieții Înregistrând un nivel mai ridicat pe scala dezinhibiției, rezultatul fiind un nivel scăzut al socializării, dat fiind faptul că nivelul academic reprezintă un factor decisiv al socializării.” Comportamentul violent sau agresiv nu se moștenește, ci se Învață, se dobândește. Cel mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
foarte slabe. Aceste rezultate sunt mult mai frecvente la băieți decât la fete, băieții Înregistrând un nivel mai ridicat pe scala dezinhibiției, rezultatul fiind un nivel scăzut al socializării, dat fiind faptul că nivelul academic reprezintă un factor decisiv al socializării.” Comportamentul violent sau agresiv nu se moștenește, ci se Învață, se dobândește. Cel mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu contează, după unii autori, ce măsură este folosită În analiză. Noțiunea de catharsis furnizează o explicație alternativă, dar ea nu poate explica relația negativă Între expunerea la violența televizată și incidența criminalității nonviolente. În al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o continuitate secundară, dobândită cu timpul, sub efectul influenței copiilor asupra părinților. „Ea rezultă, astfel, dintr-o dublă schimbare, mai Întâi la copii și apoi la părinți prin repercusiune” (Attias-Donfut, 2000, 661) Această influență inversă, calificată de Allerbeck (1979) drept „socializare inversă”, se exercită cu atât mai mult cu cât legătura copil-părinte este mai strânsă. Pentru a demonstra acest aspect, Attias-Donfut introduce În anchetă o Întrebare adresată membrilor generației intermediare, prin care aceștia sunt chestionați În legătură cu eventuala influență din partea copiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost o idee comună influența secvențială a familiei, a școlii și a comunității asupra creșterii și dezvoltării copilului. Familia era considerată responsabilă pentru creșterea copilului și edificarea fundamentului necesar pentru intrarea lui În școală. Școala era identificată cu agentul socializării, care pregătește copilul pentru rolul lui În comunitate. În contrast, sinteze recente ale mai multor studii indică faptul că, din primii ani ai copilăriei, familia, școala și comunitatea influențează În mod simultan creșterea și dezvoltarea copiilor. Importanța continuă a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural”, capitol În care autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familial la următoarele niveluri: a) motivația căsătoriei; b) motivația opțiunii alegerii partenerului; c) manifestarea rolului conjugal În comportamentul familiilor tinere; d) comportamentul procreativ al cuplului conjugal; e) creșterea și socializarea copiilor prin exercitarea rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural”, capitol În care autorul tratează: educația În explicarea și interpretarea teoretică sociologice; rolul culturii școlare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului instituțional. Socializarea este analizată potrivit unei paradigme funcționaliste - În termenii rupturii de conformism și apariției comportamentelor deviante - sau potrivit unei paradigme interacționiste, punând În evidență contextul multidimensional. Socializarea poate fi, de asemenea, percepută, conform lui Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și a porții - Între sistemele de reguli și valori, pe de o parte, și actorii sociali care nu sunt lipsiți de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două generații istorice (apud Attias-Donfut, 1995, capitolul 2). În fiecare generație efectivă există un anumit număr de unități diferențiate, antagoniste, numite unități de generație. Membrii acestor unități sunt legați prin atitudini fundamental integratoare și principii formatoare, care sunt forme de socializare Într-o societate. Ei formează un fel de comunitate spirituală, chiar și atunci când sunt dispersați În spațiu, prezentând afinități În ceea ce privește maniera În care au fost formați prin experiențele lor comune (Manheim, 1928/1990, 51). Importanța acestui aspect a fost subliniată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Wundt nu pleca de la popor sau de la națiune, ci doar de la manifestările lor variate, ignorându-se o resursă explicativă esențială (Bădescu și Ungheanu, 2000, 446-471). Lecția franceză s-a resimțit cu precădere în câteva accente fundamentale ale operei gustiene. Ideea socializării științelor și a viziunii multidisciplinare era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an în Franța cu E. Durkheim (1858-1917) și G. Tarde (1843-1904), a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obligații exercitate în tot cursul ciclului său de viață, concretizate într-o serie de norme sau reguli dintre care unele se completează între ele, altele sunt contradictorii față de altele, fiind specifice unor grupuri cu interese diferite. Aceasta a presupus o socializare graduală astfel: în copilărie prin familie, în adolescență prin cetele de feciori și la adulți prin instituția „vecinătății”. „Conștientizând rolul social al normelor, devine provocare investigarea procesului de producere a acestora. Pe parcursul demersurilor investigative am dedus că nu numai posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
putere. Încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, funcția lor de păstrare a ordinii publice și a comunității de viață și-a pierdut treptat importanța. Produsul acestui mod de organizare socială și a unui anumit fel de socializare îl constituie un tip de om ce corespunde modelelor culturale de gândire și acțiune specifice, care constituie matricea fundamentală a comunităților din Mărginimea Sibiului. Bibliografie Bădescu, Ilie. (2003). Sincronism european și cultură critică românească, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bernea, Ernest. (2004
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
după intervenție) Chiar dacă nu au fost operate alte modificări ale unor variabile ce ar putea determina percepția nevoilor ca fiind mai satisfăcute (măriri de salariu, câștigarea unei finanțări pentru un proiect nou, achiziționarea unui echipament nou, organizarea unor întâlniri de socializare, a unor programe de construire a echipei), se observă o evoluție pozitivă a modului în care oamenii au interpretat satisfacerea acestor nevoi (vezi figura 1). Acest lucru demonstrează faptul că realitatea organizațională este în primul rând o construcție socială a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a reveni. Dacă la început Centrale era principalul loc de întâlnire a migranților din Milano, în timp, o parte dintre români au plecat din Milano în satele sau în orașele de la periferie și în aceste locuri apar noi spații de socializare, în parcurile și restaurantele din zonele respective 26. Pentru boschetari, părăselile din aceste zone sunt deseori mai sigure decât părăselile din Milano și adesea aceștia preferă uneori să frecventeze aceste noi locuri. Zama și Molino Dorino: circulație, socialitate și identitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scurtă trecere în revistă a zonei, migranții văd „cine e disponibil”, apoi „discută” puțin la o cafea la chioșcul din capătul parcării, și momentul de început al unei viitoare relații este deja depășit. Cele două parcări sunt atât spații de socializare a migranților, cât și spații unde se realizează circulația de bunuri și bani între Milano și estul Europei. Aici se transmit diferite bunuri culturale dinspre Est, ziare, muzică, reviste, mâncare, și se trimit către Est bani și pachete conținând diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici transnaționale (sau translocale) ale borșenilor. De asemenea, datorită multitudinii de practici transnaționale, înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
astfel că jocul are un caracter social. Jocurile sociale sunt esențiale pentru copii cu handicap, Întrucât le oferă șansa de a se juca cu alți copii. În perioada de preșcolar jocul se desfășoară mai ales În grup asigurându-se astfel socializarea. Din acest motiv copiii cu C.E.S. trebuie să fie Înscriși la grădiniță/școală, alături de copiii sănătoși. Perioada de preșcolar este cea mai indicată pentru Începerea socializării copiilor cu C.E.S. Jocurile trebuie să fie adaptate În funcție de deficiența copilului. Copii cu tulburări
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
În perioada de preșcolar jocul se desfășoară mai ales În grup asigurându-se astfel socializarea. Din acest motiv copiii cu C.E.S. trebuie să fie Înscriși la grădiniță/școală, alături de copiii sănătoși. Perioada de preșcolar este cea mai indicată pentru Începerea socializării copiilor cu C.E.S. Jocurile trebuie să fie adaptate În funcție de deficiența copilului. Copii cu tulburări de comportament trebuie să fie permanent sub observație, iar jocurile să fie cât mai variate. Este o deficiență destul de des Întâlnită la copiii preșcolari. Integrarea copiilor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]