6,897 matches
-
și o disponibilitate majoră pentru viața imediată; chiar și bolile și disfuncțiile tind să dispară treptat. Sahaja Yoga este considerată „unica soluție pentru emanciparea umanității și transformarea lumii”. XXII.4. Soteriologie, filantropie și caritate în mișcarea Sahaja Yoga Din perspectivă sociologică, putem prezenta mai multe exemple de implicare în viața socială a mișcării Sahaja Yoga, inclusiv în România. Ar fi vorba despre: * Conferințele Sahaja Yoga. În 2005, la casa de cultură „Friedrich Schiller” din București au avut loc conferințe despre centrii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de dragul imaginii proprii și al cuplului. * Toleranța pasivă. Este acea formă a toleranței bazată pe ignoranță și indiferență. Suntem drăguți și generoși cu cei diferiți de noi pentru că nu Îi cunoaștem și nu ne interesează. Un exemplu clasic din cercetările sociologice românești din anii ’90: 55,6% dintre adulții României (persoane de peste 18 ani) susțineau că nu cunosc alt cult sau altă orientare religioasă din România. * Toleranța tăcută. În formularea lui andrei Pleșu, ea poate fi exprimată astfel: „N-am nevoie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care recurg la violență sunt mai puțin de o zecime dintr-un procent.” în concluzie, nu trebuie să generalizăm la nivelul unei întregi societăți scandările publice, demonstrațiile de stradă violente, masacrele pe care le vedem intens mediatizate de televiziuni. Teoria sociologică a predicției creatoare pare că a funcționat foarte bine în Occident (în special în SUA) după 11 septembrie 2001. Neadevăruri abil construite și profesionist mediatizate au dus la convingerea multor occidentali că avem de-a face cu un jihad American
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
generalul alawit Hafez al-assad Îi aduce la putere. Astăzi, în condițiile războiului civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele lor dispar, sunt înlocuite cu alte mecanisme nereligioase. Secula rizarea presupune așadar dominanța socială a sistemelor și mecanismelor sociale laice, profane. O altă dimensiune a secularizării cercetată sociologic se referă la religiozitate. În termenii lui anthony Giddens, aceasta cuprinde ansamblul de credințe, idei și valori pe care și le asumă membrii unui grup, ai unei comunități sau societăți. Corelația dintre criteriul cantitativist al frecventării Bisericii și credința în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Saint Martin (coord.) în colaborare cu Bénédicte de Montvalon - Educație și frontiere sociale: Franța, România, Brazilia, Suedia Gabriel Jderu - Introducere în sociologia emoțiilor Traian rotariu, vergil voineagu (coord.) - Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România cosima rughiniș - Măsurarea sociologică. Teorii și practici ale cuantificării Lazăr Vlăsceanu - Introducere în metodologia cercetării sociologice Petru Iluț (coord.) - în căutare de principii. Epistemologie și metodologie socială aplicată Nicu Gavriluță - Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii în pregătire: Marian vasile - Introducere în SPSS pentru cercetarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sociale: Franța, România, Brazilia, Suedia Gabriel Jderu - Introducere în sociologia emoțiilor Traian rotariu, vergil voineagu (coord.) - Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România cosima rughiniș - Măsurarea sociologică. Teorii și practici ale cuantificării Lazăr Vlăsceanu - Introducere în metodologia cercetării sociologice Petru Iluț (coord.) - în căutare de principii. Epistemologie și metodologie socială aplicată Nicu Gavriluță - Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii în pregătire: Marian vasile - Introducere în SPSS pentru cercetarea socială și de piață
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pentru a vedea mai degrabă dezvoltarea oamenilor decât a lucrurilor.” [p.15], făcând astfel apel la reexaminarea modului tradițional de a privi dezvoltarea. Prin urmare, se afirmă că dezvoltarea economică interacționează cu dezvoltarea socială, ale cărei dimensiuni sunt de natură sociologică, psihologică și politică și vizează comportamentul uman. Oamenii resimt dezvoltarea prin bunăstare sau prosperitate, deci se poate spune că ,,dezvoltarea înseamnă, în definitiv, îmbunătățirea calității vieții. În special, în țările sărace ale lumii , o calitate a vieții mai bună înseamnă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
că dezvoltarea economică este un proces ce se manifestă prin transformări structurale, cantitative și calitative ce survin în sistemul economic și social al unei regiuni, afirmându-se că dezvoltarea economică interacționează cu dezvoltarea socială, ale cărei dimensiuni sunt de natură sociologică, psihologică și politică și vizează comportamentul uman. Este indubitabil faptul că starea de bine a omului este direct proporțională cu cea a naturii, problema care trebuie pusă fiind cea a co-evoluției pe termen lung dintre mediu, societate și economie. De
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în general invențiile sau instrumentele moderne reclamă sau merită aprobarea noastră sau adeziunea noastră, pentru ameliorările vizibile pe care le aduc destinului uman. Acest clasicism se vădește în particular în maniera în care Aron a condus anchetele sale politice și sociologice și din care găsim încă un exemplu în cursul de la Collège de France pe care îl publicăm. Aron nu procedează în maniera teoreticienilor liberalismului care, ca John Locke, pleacă de la un individ solitar descoperindu-i drepturile și în același timp
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
obrazul din lașitate, nu pe cel care întoarce obrazul din curaj superior. De ce Max Weber este în acestă măsură sigur că disputele din Olimp sunt interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el și pentru că disputele sunt obiectul privilegiat al studiului sociologic. Raționalistul recunoaște lupta credinței și a necredinței, el admite că nici una, nici alta nu sunt demonstrabile din punct de vedere științific. Subscriind la adevărul necredinței, el conchide nu cu războiul între zei, ci cu difuzarea progresivă a Iluminismului sau cu
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în spațiul educațional; cele mai multe dintre metodele prezentate sînt comune științelor socioumane, fiind utilizate în special în cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p. 231), metodologia cercetării în științele socioumane se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aplicării lor, fie în faza prelucrării și interpretării rezultatelor. Așadar optăm pentru abordarea anchetei ca metodă de sine stătătoare și a chestionarului, respectiv a interviului ca tehnici de realizare a acesteia - opțiune susținută de o parte dintre cercetătorii de formație sociologică (Chelcea, 1996; De Singly et al., 1998). Chestionarul este una dintre tehnicile cel mai frecvent utilizate în cercetarea educațională, fiind adesea compromis datorită erorilor de elaborare, aplicare sau interpretare; el constă într-o succesiune organizată de întrebări (Havârneanu, 2000a). Elaborarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte; este o metodă de diagnoză fină, care permite trecerea dincolo de aparențe, către semnificațiile profunde ale fenomenelor psihologice, pedagogice sau sociologice; este o metodă sintetică, permițînd trecerea de la faptele psihologice sau educative izolate la explicarea întregului, a ansamblului în coordonatele sale esențiale; este o metodă generală, comună tuturor științelor, cunoașterii umane în general, pentru că exprimă o calitate a gîndirii umane, aceea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
și regizor prestigios, competent, Victor Ion Popa a abordat - cu aceeași pasiune și pricepere - și domenii aparent fără tangență cu fenomenul literar artistic. De pildă, autorul “Ciutei” și-a cheltuit o bună parte din talentul și energia sa în cercetarea sociologică a satului românesc. În perioada 1930-1937, Victor Ion Popa întreține, printre altele, o vie activitate publicistică pe diverse teme. O problemă frecventă întâlnită în articolele scrise acum este culturalizarea satului. Preocupările lui Victor Ion Popa în acest domeniu atrag atenția
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
1930-1937, Victor Ion Popa întreține, printre altele, o vie activitate publicistică pe diverse teme. O problemă frecventă întâlnită în articolele scrise acum este culturalizarea satului. Preocupările lui Victor Ion Popa în acest domeniu atrag atenția profesorului D. Gusti, conducătorul școlii sociologice din București. Cu școala lui Gusti satul românesc este cercetat în mod judicios, pe baza unei analize concrete și complexe, urmărindu-se pe lângă aspectele economico-sociale, port, obiceiuri și viață artistică: arhitectură, sculptură, artă decorativă, literatură populară, viață muzicală. Este momentul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
de sociologie rurală, în timp ce contribuțiile din domeniul cercetării folclorului se diversifică, prin lucrările unor specialiști ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de ritual), Ovidiu Papadima, Al. Dima. Metodologic, o lucrare ca aceea a lui H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
prin lucrările unor specialiști ca D. Caracostea (balada), G. Breazul (poezia de ritual), Ovidiu Papadima, Al. Dima. Metodologic, o lucrare ca aceea a lui H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice (1934) putea servi ca îndrumar celor care se dedicau cercetărilor sociologice. Printre colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în orientarea umanistă a lui Victor Ion Popa. În vara anului 1935, Victor Ion Popa inițiază cercetări sociologice în satul Dodești (Vaslui) cu sprijinul profesorului D. Gusti. Solicită și obține ca una dintre echipele studențești să-și desfășoare activitatea în satul amintit. În 1936, Dodeștii sunt gazda unei alte echipe. Corespondența pe care o publicăm atestă acest aspect
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
deosebite alcătuiri muzeistice, printre puținele din lume. În articolul memoriu „Patru ani în slujba capitalei” (rămas necunoscut), Victor Ion Popa dă relații referitoare la scopul, amploarea, originalitatea și realizarea Muzeului Satului, confirmate de o serie din scrisorile care urmează. Activitatea sociologică desfășurată de Victor Ion Popa urmărea nu numai un scop documentar, pur științific, cât și unul social cultural, acela de a sensibiliza oficialitățile vremii față de condițiile de viață din mediul rural. Ținta scriitorului era înfăptuirea unui program de ridicare a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte sau forme improprii, rămase în număr mare chiar și după intervenția „stilizatorilor”. Portretele Smaragdei și al
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
enormă. Un sentiment imens de straniu cuprinde pe cititorul european în fața unei societăți pierdute în solitudine, mimând însă viața occidentală, având bibiotecă și lachei. [...] Tot ce privește viața aglomerărilor primitive, cu enigmatica lor orânduială instinctuală este de o mare poezie sociologică. Când însă e vorba de a evoca priveliștea siberiană, C. Stere capătă un patos extraordinar. Fără ca paleta să-i fie bogată și vocabularul afară din comun, el are o înfricoșare religioasă de geologicul pur, care-i dă o percepție halucinatorie
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Nicolae Xenopol și a unui comitet de redacție format din Constantin Istrati, George Murnu, Al. Davila, Mihail Antonescu, Șerban Cantacuzino, Scarlat Lahovary, Nicolae Titulescu; pe prima pagină a fiecărui număr se precizează că A. D. Xenopol „are direcțiunea părții istorice și sociologice”, în timp ce Mihail Dragomirescu „are conducerea părții literare”. Fără a afișa un program și fără a promova direct, vizibil, vreo ideologie, revista contează pe colaboratori prestigioși și pe specialiști afirmați în diverse domenii. Contribuția cea mai consistentă o reprezintă eseurile pe
ŢARA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
Traian Blajovici ș.a.; notabile sunt articolele lui I. Negoițescu referitoare la antologia Poeți tineri ardeleni, alcătuită de Emil Giurgiuca, dar și Invitație la poezie de Grigore Popa, Răspuns gazetei „Ardealul” de Romeo Dăscălescu, privind „poezia refugiului”, ori O nouă explicație sociologică a vechii noastre literaturi de Aurel Vasiliu. Este de reținut faptul că în 1941 ziarul găzduiește polemica dintre Lucian Blaga și Dan Botta cu privire la paternitatea teoriei „spațiului mioritic”. L. D.
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]