6,992 matches
-
lîna ei de aur... De ce nu? Doar de aceea mergeam în Georgia de cîte ori puteam. Să o vedem, să ne întîlnim prietenii, să ne facem alții, să străbatem pămîntul Sfîntului nostru martir Antim Ivireanul care a îmbogățit cultura și spiritualitatea Țării Românești ca nimeni unul altul în Istoria ei. Iar Imeretia, fosta Colchida, cu țărmul ei de legendă nu era decît la 220 km distanță de Tbilisi, unde ne aflam. De ce să n-o cunoaștem? Zis și făcut. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
aceste călătorii și popasuri ne îmbogățesc viața, nu numai muzeele, palatele și monumentele diverselor popoare. Fără fărîmele acestea de Dumnezeire în care sufletul își găsește clipele de împrospătare, călătoriile ar fi searbede și fără interes. Or, în timp ce noi ne regăsim spiritualitatea în lăcașurile noastre de rugăciune, o altă îmbogățire este și faptul că putem vedea cum se îndreaptă spre Cer rugăciunile altor oameni care altfel se roagă, dar rugăciunile lor tot Celui Puternic i se adresează. Totul este să respectăm obiceiurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
prieten apropiat. Animator de discuții În orice domeniu, informat până la detalii tehnice surprinzătoare. Hermeneut În esență, o enciclopedie emblematica a bibliotecilor fără margini. Fluent În enunțuri, concis În replică la obiect, cu talent pentru metaforă invocată la timp. Păstrător de spiritualitate moldoveneasca În gusturi culinare și În vorbire, lucru foarte rar Întâlnit la o personalitate ce și-a petrecut jumătate din existența În caleidoscopica lume a Occidentului american. Se impunea că spirituș rector provocator de conștiințe, sugerând, sever onoarea academică, punctualitatea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
îngrijit de elaborarea și tipărirea de manuale școlare, de a fi militat pentru accesul egal al tuturor copiilor la educație, fără îndoială o latură esențială a curentului umanist. NOI OPȚIUNI PEDAGOGICE ÎN PERIOADA RENAȘTERII ȘI REFORMEI Odată cu debutul secolului XVI, spiritualitatea apuseană se concentrează tot mai mult asupra redescoperirii omului și a naturii umane, proces care atrăgea după sine reafirmarea omului ca subiect al libertății, ca entitate demiurgică mereu perfectibilă. Fondarea și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
asupra redescoperirii omului și a naturii umane, proces care atrăgea după sine reafirmarea omului ca subiect al libertății, ca entitate demiurgică mereu perfectibilă. Fondarea și cristalizarea unui nou ideal de umanitate impunea, într-o primă etapă, reîntoarcerea la cultura și spiritualitatea greco-romană, cea care cu multe secole înainte ilustrase tipologia omului universal. Secolele XIV-XVI au rămas în istoria culturii și civilizației europene sub simbolul Umanismului, perioada Renașterii și a Reformei. Stilul de viață renascentist a generat schimbări majore în toate planurile
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Niemayer, Felbiger și Salmann. Între pedagogii români care s-au inspirat din operele acestor discipoli îi amintim pe Simion Bărnuțiu, Anton Velini, Gheorghe Costaforu, Vasile Alexandrescu-Urechia etc. Simion Bărnuțiu (1808-1864), revoluționar pașoptist, specialist în filosofia dreptului, a rămas în istoria spiritualității naționale și ca un ilustru pedagog român. Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
strict spirituală, a doua cu o dimensiune largă de masă, au creat cadrul favorabil apariției unor idei cu totul novatoare cu privire la viața socială. Autorii lor sunt astăzi cunoscuți ca personaje importante ale vremii, renascentiști înscriși în cartea de aur a spiritualității europene. Viața. S-a născut în Florența la 3 mai 1469, fiind cel de-al doilea fiu al avocatului Bernardo di Niccolò Machiavelli și al soției sale, Bartolommea di Stefano Nelli. Ambii părinți erau descendenți ai unor vechi familii nobiliare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
logica lui Aristotel și în logica stoică), sînt direct legate de sugestiile venite din structurile limbii grecești, opinie admisibilă într-o anumită măsură din perspectiva faptului că atît filozofia sau logica, cît și structurile sau conținuturile limbii sînt produsul aceleiași spiritualități. Grecii vechi au indicat pentru prima dată în Europa cum se realizează o limbă de cultură și cum se realizează cultivarea limbii: pe de o parte, o bogată creație literară (epopei, opere dramatice, creație lirică etc.) a exersat plenar posibilitățile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
XVIII-lea, a fost fundamentat conceptul de "națiune" care l-a înlocuit, în gîndirea despre societate, pe cel anterior de "popor". Acest concept, "națiune", cu înțelesul de "individ colectiv", are o accentuată latură spirituală, fiindcă presupune delimitarea indivizilor cu aceeași spiritualitate (istorie, cultură, tradiții, limbă, religie) de cei cu alt tezaur spiritual, și astfel, prin acest concept, comunitatea capătă identitate și nu mai rămîne la nivelul unui conglomerat de indivizi. Fiind preluată apoi de gîndirea socială și politică, ideea de "națiune
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lui. Fenomenul este favorizat de faptul că arhitectura privește limba istorică, iar limba istorică este o însumare de aspecte ale aceluiași idiom: pe de o parte, un aspect popular și un aspect literar, din punctul de vedere al tipului de spiritualitate reprezentat și al tipului de cultură corespondent (minor sau major), și, pe de altă parte, un aspect dialectal sau general, din perspectiva repartiției geografice, ori un aspect familiar, un aspect cultivat, un aspect vulgar etc., din punct de vedere stilistic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
librărie. Impactul cel mai semnificativ al limbii latine asupra idiomurilor germanice l-a avut în cursul perioadei de creștinare și după creștinare prin biserica catolică, deoarece cultul religios se desfășura în latină și tot în această limbă se răspîn-deau valorile spiritualității europene. Termenii creștini de ori-gine latină din germană se diferențiază însă de împrumuturile mai vechi din aceeași sursă, atît prin domeniile de aplicare, cît și prin principiile de adaptare: Engel < lat. angelus, Frucht < lat. fructus, keusch "cast" < lat. conscius, Kloster
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asemenea, componenții acestor popoare și-au păstrat idealul comunitar și nu s-au sfiit să-și afirme originea atunci cînd reprezentau diaspora, iar cultul tradiției a fost și un cult al elitelor, al personalităților care s-au remarcat la nivelul spiritualității majore, iar nu un cult al creației populare. Românii însă nu au avut niciodată perioade de afirmare europeană și doar domnia lui Ștefan cel Mare a reprezentat o scurtă epocă de înălțare 113. Ceea ce s-a realizat în epoca veche
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturale și lingvistice preluate din lumea romană și romanică, deși au avut și atitudini care s-au opus influențelor străine. Important este faptul că atît romanii, cît și germanicii au adaptat și au dezvoltat ceea ce au primit de la alții. Receptarea spiritualității (cultură și limbă) caracterizate prin superioritate se produce în cîteva moduri determinante: a) prin presiune, deorece o civilizație superioară tinde să se extindă (să se dezvolte și extensiv nu numai intensiv), b) prin imitație, căci o civilizație superioară fascinează și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Gerul, Viscolul, La gura sobei și Sania. Când sfârșea vreo scriere mai amplă sau i se părea mai importantă, venea el însuși la Iași și avea o deosebită plăcere să și-o citească personal în fața junimiștilor. Junimea, această doamnă a spiritualității și culturii românești - ca orice doamnă - a avut anii săi de strălucire și glorie, dar și inevitabilul declin, intervenit datorită „mizerabilei politici”, cum a spus Eminescu. Primul semn a apărut în 1874, când Maiorescu s-a mutat la București. Din
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
două ființe ciudate reprezentând parcă o corcitură/ de monstru și zeiță, creaturi observate mai demult de Prometeu (I, p. 33). Titanul i-a învățat să râdă, să umble drept, cu fruntea sus și să vorbească tocmai pentru că le-a intuit spiritualitatea latentă (Eu am simțit că poartă un suflet ca și al meu !.../ Era un om, făptură între-animal și zeu !) și și-a propus să-i înalțe deasupra condiției animalice la care erau reduși inițial ( S-aprind lumina minții în ochii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
am știut ! (III). Se observă cu ușurință că elementele cosmice implicate în ritualul nunții sunt cele din Miorița, iar similitudinea pasajelor sugerează o dată în plus apropierea dintre o tragedie elină și o creație folclorică socotită dintotdeauna ca fiind definitorie pentru spiritualitatea românească. Această analogie evidentă ne permite să recurgem la studiul Mioara năzdrăvană (1962), inclus ulterior în volumul De la Zalmoxis la Genghis-Han, pentru a afla precizări suplimentare cu privire la semnificațiile morții anunțate în formă dramatică în Ifigenia. În interpretarea Mioriței, Eliade se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și Occident. Dacă Occidentul a abandonat modelul uman renascentist în favoarea fragmentării specializate a științelor, odată cu filosofia lui Descartes și cu revoluția newtoniană din fizică, Dimitrie Cantemir a salvat modelul Renașterii în concordanță cu o constantă specifică poporului român, moștenitor al spiritualității creștine bizantine, dar și al latinității occidentale. Această situație are avantajele și dezavantajele ei, iscând, în cultura noastră, o dispută interminabilă între „autohtoniști” și ceea ce E. Lovinescu a numit „sincroniști”, în sensul aculturației occidentale. Dezavantajul modelului cultural cantemirian a fost
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
profetic unde peregrinează toți credincioșii de pe pământ.” Georges Duhamel formulează metafora: „Cartea e urna întregii gândiri omenești, tabernacolul sacru al întregii cunoașteri, al întregii experiențe.” Multe asemenea prinosuri de iubire și glorificare a cărții s-ar putea culege din comoara spiritualității tuturor timpurilor. Este firesc să ridice imnuri cărții cei ce și-au ales misiunea scrisului ca menire a vieții lor, dar să nu uităm că sunt încă cu mult mai numeroși acei care, fără să creeze ei înșiși cartea, o
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
unui tablou celebru așezat în întuneric.” Ion Dodu Bălan 70. „Când cartea bună se întâlnește cu o critică bine intenționată, de autoritate și cu un public receptiv, se realizează un incontestabil act de cultură, un moment decisiv în evoluția unei spiritualități.” Ion Dodu Bălan 71. „Arta de a citi înseamnă spirit critic și discernământ, puterea de a corela diverse lecturi, capacitatea de a pătrunde în intimitatea universului unui scriitor și de a-i descoperi contradicțiile.” Ion Dodu Bălan 72. „Cărțile trebuie
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
poate mai mari decât el, cari nu scriu. Aceia sunt piatra scumpă în învelișul de egoism, pe care nu-l pot sau nu se îndură să-l lepede.” Nicolae Iorga 333. „Omul și-a făcut cartea în toată materialitatea și spiritualitatea ei; el o gândește, el o scrie, el îi dă hârtia, cerneala, tiparul, el îi adună foile, i le coase, i le leagă, el o citește. În conspirația intelectului față de natură, cartea solidarizează azi două miliarde de suflete împotriva unui
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
unui sistem de valori, împotriva a tot ce ar putea să-l întunece, să-l degradeze, să-l nimicească; și lupta aceasta se duce întotdeauna prin plantarea sârguincioasă și stăruitoare a valorilor voite pe o cât mai întinsă zonă a spiritualității omenești.” Eugeniu Speranția 803. „Știu o carte minunată, Glăsuind fără-ncetare, Din bătrânii munți, la Mare Despre româneasca vatră. E istoria cea vie, Cu viteji ce n-au mai fost: Leagăn, strajă și-adăpost Patriei pe veșnicie.” Haralambie Țugui 804
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.89. footnote> O prezentare în atât de multe cuvinte față de caracterizările monolexematice și monoadjectivale ale membrilor familiei, ne dă o idee despre cât de importantă era această catedrală ca centru nervos al spiritualității întregii familii, dar și a întregului oraș. Școala apare abia în al treilea rând în scenă, după biserică și casă părintească, și este interesant de remarcat, faptul că școala elementară este locul unde copilul Petru, împreună cu fratele mai mic Theodor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
liniștire” și „pace” apar într-un tipar repetitiv, în fiecare frază a acestui tablou descriptiv, fără a provoca totuși monotonia expresiei sau a sărăci paleta de culori a imaginii. Scopul repetiției este doar amplificator, creator de aură, în jurul centrului de spiritualitate al Kievului și al centrului lumii ortodoxe cunoscute până atunci de Paisie. Mai mult, plasarea acestei pauze descriptive între două episoade petrecute la schitul Kitaev, o scenă incomparabil mai mică de petrecere a vieții monahale, produce prin antiteză un efect
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
maturizări a tânărului de aproape nouăsprezece ani, maturizare care se petrece într-un spațiu în care istoria se întâlnește cu legenda, iar practica religioasă este ridicată pe culmile ascezei celei mai aspre. În acest spațiu de impresionante rezonanțe petru toată spiritualitatea slavă de răsărit, Petru/Platon își va consuma ultimul episod de viețuire pe pământul Ucrainei natale, aici va culege culorile ultimei amintiri despre această țară. Primul lucru pe care îl aflăm despre obștea de la Lavra Pecerska este faptul că monahii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o vechime de patru veacuri deja la acea dată, fiind un centru de viețuire isihastă, care își desfășura viața liturgică și de obște după rit athonit și în perfectă sincronie cu activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot sub înrâurirea spirituală a influenței athonite. Călugărul trăitor în deplină izolare, purtându-și singur de grijă și îndeletnicindu-se doar cu rugăciunea, citirea Cărților Sfinte și cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]