11,293 matches
-
acestei arii de cercetare, e cât se poate de clar că autorii respectivelor studii nu au fost influențați defel și nici nu au încercat să-și contureze cercetarea în funcție de coordonatele noastre. Încercând să oferim exemple cât mai potrivite, ne-am străduit să ne referim la studii care ar putea fi considerate drept tipice pentru fiecare dintre cele patru strategii presupuse de modelul nostru. În orice caz, majoritatea studiilor narative analizează materialele din mai multe perspective, combinând diverse module ale modelului nostru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Nu eram un elev prea grozav. Eram un pic peste mediocru, dar îmi plăcea destul de mult școala. Eram foarte ascultător, un copil bun, îmi făceam tema, dar nu depuneam prea mult efort. Comentariile profesorilor erau întotdeauna: „Dacă s-ar fi străduit mai mult, ar fi luat o notă mai bună”. Dar nu prea făceam eforturi, nu m-au convins niciodată să fac. Eram de mijloc, asta-i tot. Clasa noastră era foarte unită și aveam o învățătoare care punea accentul pe
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
debutul frazei): și până la urmă cei mai mulți dintre noi au progresat, aveam succes, fiecare a întemeiat o familie și are o carieră. Poți vedea, știi, toți au trei copii, patru copii, toți au familie și meserii respectabile. Ca învățătoare, Sara se străduiește să le ofere micilor ei elevi aceeași atenție individuală pe care ea însăși a primit-o de la propriii săi profesori. Ea spune că a decis foarte devreme în viață să devină învățătoare și că vedea această profesie ca pe o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
iar cei care citesc/ascultă interpretează textele în același fel (Ochs, 1989). Cercetătorii din domeniul psihologiei au pus, la rândul lor, etichete psihologice pornind de la factorii lingvistici. În cazul lor, ipoteza este aceea că evenimentele evocă emoții, ființele omenești se străduiesc să manevreze aceste emoții, iar strategiile lor de adaptare sunt reflectate în trăsăturile lingvistice ale discursurilor produse. Spence (1983), de exemplu, încearcă să definească trăsăturile lingvistice specifice situațiilor de negare a stresului. Capps și Ochs (1995) au studiat trăsăturile lingvistice
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
conducere a întregului colectiv de elevi (satisfacție personală pentru elevi, dar și mulțumire pentru părinți). 5.3. Lipsa de motivare a claseitc "5.3. Lipsa de motivare a clasei" Atunci când s-a afirmat că elevii învață mai mult când se străduiesc mai tare, truismul părea foarte clar stipulat. Faptul că motivația este o componentă crucială a procesului de învățământ este luat atât de normal, încât devine o evidență. Thorndike a îndeplinit sarcina de a enunța legea efectului, stabilind că învățarea este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
utilizabile despre un autor sunt acelea pe care el însuși le oferă. Textele lor teoretice, la fel de bine ca și celelalte (distincția între ele este, practic, prea puțin relevantă), ne înlesnesc accesul la acea imagine (construct identitar) pe care ei se străduiesc să o impună. Sinele - imagine literară, poetică, fictivă, autoportretul, de cele mai multe ori idealizat, constituie, în fapt, referința lor ultimă. Iată ce nota, în acest sens, Gh. Crăciun: În spațiul scrisului nu cred că e cu putință, orice ai face, să
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
totodată la o neutralizare a diferențelor dintre limbajul poetic și cel de fiecare zi. Din acest punct de vedere, se poate vorbi, într-adevăr, de „întoarcerea realului”, chiar dacă esențial în poezia lui Mircea Cărtărescu nu este totuși - așa cum autorul se străduiește să ne convingă prin textele sale teoretice - procesul de (re)familiarizare cu lumea reală, de (re)reglare a simțurilor 407. Până și în pasajele în care interesul este acaparat în mod evident de universul obiectelor mărunte, iar discursul capătă aspectul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fiind „inteligent”, atunci educatorul Îi acceptă mai ușor dificultatea, oferindu-i ajutor și consiliere; dacă elevul a fost clasificat ca fiind „prost” sau „leneș”, atunci este posibil ca educatorul să interpreteze același comportament ca un indiciu că elevul „nu se străduiește suficient” sau că „sigur nu a fost atent” atunci când i-a fost explicată sarcina de lucru). Nu În ultimul rând, elevii (În special elevii din clasele mici) interiorizează elementele referitoare la imaginea despre sine, primite de la persoane importante pentru ei
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nu avem acces; prin urmare, este mai realist și mai eficient să ne canalizăm interesul pe „intrări” și pe „ieșiri” decât pe procesele În sine. În contextul acestui model, Învățarea este rezultatul unei suite de condiționări În care educatorul se străduiește să definească cunoștințele de dobândit nu Într-o manieră „mentalistă” (utilizând termeni ca spirit de analiză sau de sinteză, Înțelegere, capacitate de generalizare și abstractizare etc., care se referă la ce se Întâmplă În interiorul acelei cutii negre), ci În termeni
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
evenimente. (Este ceea ce, în mod obișnuit, numim interpretare.) 3. Indiferent dacă teoria a fost elaborată reflexiv (doar pe baza unor minime date factuale) și anterior cercetării propriu-zise, cvasisimultan cu cercetarea (emergență) sau în urma efectuării acesteia, sociologii de orientare nomotetică se străduiesc să descopere legi și regularități generale, încercând extrapolări. Un exemplu elocvent de elaborare nomotetică este inferența de la eșantion la populație. Cei de orientare idiografică mizează pe unicitatea și irepetabilitatea faptelor, fenomenelor și evenimentelor social-istorice. (Nu întâmplător istoriografia este invocată mereu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a desemna restructurările cognitive ce derivă din discrepanța atitudine-comportament. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oameniiconstată o discrepanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una dintre căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Dacă, de pildă, eu aflu că o persoană față de care am o atitudine negativă a spus ceva bun despre o altă persoană pe care o apreciez
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de răspuns, în ancheta orală, cel care transcrie (de regulă, rezumând, concentrând, stilizând etc.) răspunsurile subiectului este operatorul, care, din neatenție sau dintr-o neînțelegere a sensului acordat de subiect întrebării, poate deforma conținutul răspunsului. În scris, omul se va strădui să-și rezume cât mai fidel ceea ce crede că e necesar să răspundă. Prin urmare, se înlătură greșelile de înregistrare și interpretare datorate operatorului, adică se înlătură o verigă perturbatoare în procesul de comunicare. 4. Al patrulea argument este cel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se întemeiază pe supoziția că în procesul de cunoaștere încercăm să evaluăm, să măsurăm etc. o stare a unui fenomen, ce se caracterizează printr-o formă de manifestare obiectivă, independentă de subiectul cunoscător, și pe care acesta din urmă se străduiește să o surprindă cu ajutorul percepției directe sau al uneia mediate de către un set de aparate și instrumente. Cel mai clar, noțiunea de eroare se poate defini în procesul de măsurare, când se pornește de la premisa că există o valoare (o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
motive. Mai întâi, la ora respectivă numai anumite categorii de oameni au șansa de a se afla pe stradă, în centrul orașului, fapt care exclude complet (sau aproape) chestionarea unei serii întregi de tipuri de persoane. Apoi, oricât ne-am strădui să-i alegem la întâmplare, subiectivitatea își va pune amprenta pe aceste selecții: conștient sau inconștient, vom prefera anumiți indivizi care ne sunt mai apropiați ca status social, care ni se pare că sunt mai „potriviți” pentru scopulanchetei, ba chiar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
liberă, lentă, avizată. Scepticul Paul Zarifopol, care prețuia versurile lui Dosoftei pentru savoarea arhaismului, contestă actualitatea estetică a poeziei lui Conachi, CÎrlova, Heliade Rădulescu, prea lăutărească, cu un prea puternic aer de semicultură, după gustul lui. Cartea de față se străduiește să arate contrariul, fără a fi propriu zis o demonstrație estetică. Demonstrația a fost făcută de alții Înaintea mea. Eu Încerc, repet, o lectură nouă, pornind din altă direcție a spiritului critic, alta decît aceea folosită de istoricul literar care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
s-o facă mai bine Nu stau cu el În pricină Slobod este de la mine”, urmată de un cuvînt către cititori și de o prefață. Tema primului este umilința, mai exact: afectarea unei modestii fals umilitoare. El, Pann, s-a străduit să prefacă Într-un stil frumos cartea ce vine din limba latinească, dar este sigur că stilul său nu va mulțumi pe toți, căci: „Căci știu că nu-i om să facă Vrun lucru la toți să placă. Fiecăruia Îi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu au posibilități materiale (elevul simte că face parte din colectivul clasei și al școlii). pe plan psihologic: acordarea atenției, de către Învățător/profesor, În timpul orelor, În mod egal tuturor elevilor (elevul simte În acest fel că merită atenție și se străduiește mai mult În sarcinile școlare); Învățătorul/profesorul valorizează fiecare elev În parte elevii sunt mai degrabă lăudați decât criticați (ei se vor strădui să mai fie lăudați și altă dată); Învățătorul/profesorul dă elevilor responsabilități În cadrul clasei (astfel aceștia vor
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
În timpul orelor, În mod egal tuturor elevilor (elevul simte În acest fel că merită atenție și se străduiește mai mult În sarcinile școlare); Învățătorul/profesorul valorizează fiecare elev În parte elevii sunt mai degrabă lăudați decât criticați (ei se vor strădui să mai fie lăudați și altă dată); Învățătorul/profesorul dă elevilor responsabilități În cadrul clasei (astfel aceștia vor avea sarcini care le oferă un rol important În cadrul grupului); Învățătorul/profesorul are Încredere În rezultatele bune ce pot fi obținute de elevi
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
rezultatele pozitive, să comunice asertiv și nu pasiv, agresiv); elevii Își cunosc calitățile și știu să le/se pună În valoare și știu că fiecare dintre ei este valoros și că fiecare poate face ceva cât mai bine dacă se străduiește și este ajutat (ei se vor strădui să-și amplifice calitățile și să dobândească și altele). pe plan pedagogic: elevul beneficiază de programă adaptată dacă este vorba de un elev cu cerințe educative speciale sau de activități diferențiate potrivite nivelului
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
pasiv, agresiv); elevii Își cunosc calitățile și știu să le/se pună În valoare și știu că fiecare dintre ei este valoros și că fiecare poate face ceva cât mai bine dacă se străduiește și este ajutat (ei se vor strădui să-și amplifice calitățile și să dobândească și altele). pe plan pedagogic: elevul beneficiază de programă adaptată dacă este vorba de un elev cu cerințe educative speciale sau de activități diferențiate potrivite nivelului său de Învățare (astfel elevul poate Înțelege
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
ca un arici și Își scoate țepii ca să Împungă. Mai există o condiție pentru arici: nu are voie să stea strâns mai mult de 5 minute. Cel care trebuie să Îl facă pe arici să se deschidă trebuie să se străduiască și să facă tot ce poate pentru a reuși acest lucru, dar nu are voie să folosească violența bătaia sau jignirile. Noi, ceilalți, vom observa cu atenție, ce face cel care este strâns ca un arici și ce face cel
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
incapabile de oarece istețime sau sentiment. Doamne iartă-mă, voi n-ar trebui decât să cântați și iar să cântați, iar nu să vă băgați în treburi omenești sau spirituale. Vai, vai, te-mpovărează gândurile și ești abătut, nu te străduiești să-ți închipui cum se va sfârși toată tevatura și stai pe pietroiul ăla ca un huhurez, așteptând să-ți vină o idee cu care să-l înfrunți pe Stareț. Te simți cumva vinovat? Cine, eu? Departe de mine așa ceva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Tommaso încerca să-i zugrăvească, fără să omită unele considerații amabile și simpatice. Mai curând el devenise obiectul curiozității și pretext de a petrece o seară cu totul ieșită din comun. Tommaso cu siguranță știa acest lucru și totuși se străduia să găsească un mod de a sensibiliza acele conștiințe ațipite. Zvonul talentului fără perche de a vorbi al lui Tommaso se răspândi în tot orașul. Oameni pe care cei din familia Tufo nu-i mai văzuse, și cu care nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
încercau să afle, să priceapă câte ceva, parcă începea să se profileze un proiect ambițios. Ocazia prielnică veni pe neașteptate din partea unui bogat proprietar ce-i ura de moarte pe spanioli; drept care își puse la dispoziție locuința pentru adunări și se strădui să-l facă pe Tommaso să înțeleagă cum stăteau lucrurile cu adevărat: -Spaniolilor nu le pasă nici cât negru sub unghie de viața și bunăstarea noastră; fie că plouă sau ninge, fie că arșița crapă stâncile, ei așteaptă grâul și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fiind eu ținut patru ani în șir sub pământ cu lanțuri mereu la picioare, dormind pe o saltea leoarcă de apă, cu pâine și apă, fără să văd nici lumină nici față de om". Monseniorul Querengo a intervenit pe lângă autorități, se strădui să-i aline regimul acela de tortură ce doborâse un om al cărui creier era de admirat, scăpat de la moarte doar datorită autorității și prestigiului său. Dar, în loc să-i îmblânzească patimile lui Tommaso, Paolo V porunci să-i fie percheziționată
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]