7,897 matches
-
determinant (modificator) pe care o îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care o îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte limbi au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte limbi au însă distribuție adjectivală, deci pot fi împrumutate ca orice adjectiv care se substantivează în urma condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte limbi au însă distribuție adjectivală, deci pot fi împrumutate ca orice adjectiv care se substantivează în urma condensării grupurilor nominale. În toate situațiile, numeralul detașat din termenul complex cu sensul deplin al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi au însă distribuție adjectivală, deci pot fi împrumutate ca orice adjectiv care se substantivează în urma condensării grupurilor nominale. În toate situațiile, numeralul detașat din termenul complex cu sensul deplin al acestuia îndeplinea rolul de determinant, iar elementul omis este substantivul determinat (denumire a materialului, obiectului, unității de măsură etc.). Și condensările de acest tip au loc fie într-o anumită limbă, fie în cursul împrumutului dintr-un alt idiom; mai ales în această din urmă situație, identificarea etimoanelor sintagmatice exacte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de ocazie, la mâna a doua" (second "al doilea, a doua", hand "mână") a fost preluat în română, în forma second-hand, păstrând valoarea adjectivală (mărfuri second-hand), dar dobândind, prin condensarea unor sintagme ca magazin second-hand, comerț second-hand, și valoare de substantiv și funcție de complement, cu sensul "magazin sau comerț în care se vând și se cumpără mărfuri la mâna a doua" (am cumpărat de la second-hand). La rândul său, rom. second-hand a fost condensat la second, cu valoare atât de adjectiv, "de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. second-hand a fost condensat la second, cu valoare atât de adjectiv, "de ocazie, la mâna a doua; în care se vând mărfuri de ocazie" (în sintagme ca o haină second, o mașină second, un magazin second), cât și de substantiv: "magazin sau comerț în care se vând și se cumpără mărfuri la mâna a doua" (se îmbracă de la second). La limita dintre elipsa lexicală și condensare se află formulele în care numeralul ordinal își asumă, în anumite contexte, și sensul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
magazin sau comerț în care se vând și se cumpără mărfuri la mâna a doua" (se îmbracă de la second). La limita dintre elipsa lexicală și condensare se află formulele în care numeralul ordinal își asumă, în anumite contexte, și sensul substantivului pe care îl determină și care este omis: fr. (entrer en) cinquième < [classe de] cinquième; it. (frequentare) la terza < la terza [classe]; rom. (a călători cu) a doua < [clasa] a doua; (e într-)a patra < [clasa] a patra; (a reuși
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
determinant substantival În cazuri rare, regentul din diferite tipuri de sintagme verbale își poate asuma conținutul semantic pe care îl exprima întreaga sintagmă supusă condensării, iar secvența omisă poate fi complementul substantival sau grupul nominal determinant având ca centru un substantiv. Uneori, pentru evitarea ambiguității, omiterea unui complement este însoțită de păstrarea unui alt complement sau a unui determinant al substantivului omis. Dacă este un împrumut prin condensare, verbul reținut se integrează în structurile paradigmatice ale morfologiei limbii receptoare. Iată câteva
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exprima întreaga sintagmă supusă condensării, iar secvența omisă poate fi complementul substantival sau grupul nominal determinant având ca centru un substantiv. Uneori, pentru evitarea ambiguității, omiterea unui complement este însoțită de păstrarea unui alt complement sau a unui determinant al substantivului omis. Dacă este un împrumut prin condensare, verbul reținut se integrează în structurile paradigmatice ale morfologiei limbii receptoare. Iată câteva exemple: rom. a cauza "a face rău, a provoca o boală" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; rom. a da (la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
verb. VII. 2.7. Regent verbal + determinant substantival Unele exemple românești de condensare a unor grupuri verbale de tip locuțiune din care a fost omis verbul central și a fost reținut complementul substantival (eventual cu prepoziție, sau un substituent al substantivului ori un adverb compus dintr-o prepoziție și un substantiv) care a preluat sensul locuțiunii verbale, devenind verb nu s-au putut realiza decât cu concursul derivării, eventual parasintetice (când prefixul era conținut, ca prepoziție, de sintagma originară). Este vorba
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
românești de condensare a unor grupuri verbale de tip locuțiune din care a fost omis verbul central și a fost reținut complementul substantival (eventual cu prepoziție, sau un substituent al substantivului ori un adverb compus dintr-o prepoziție și un substantiv) care a preluat sensul locuțiunii verbale, devenind verb nu s-au putut realiza decât cu concursul derivării, eventual parasintetice (când prefixul era conținut, ca prepoziție, de sintagma originară). Este vorba deci de un procedeu mixt de formare a unor noi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
încrucișat (cu ocazia unei logodne)" (cu o evoluție semantică situațională). Un soi de condensare incompletă deoarece complementul reținut nu a preluat întregul înțeles al sintagmei și valoarea lexico-gramaticală a centrului verbal omis, dar redă semnificația figurată dobândită în locuțiune de substantiv este reprezentat de cuvântul it. (> fr., rom.) fiasco "eșec total", detașat din locuțiunea verbală it. [far] fiasco "a eșua complet", literal "a face sticlă" (far "a face", fiasco "sticlă, butelie"). VII. 2.8. Regent adjectival + determinant substantival Grupurile adjectivale stabile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
far "a face", fiasco "sticlă, butelie"). VII. 2.8. Regent adjectival + determinant substantival Grupurile adjectivale stabile se condensează cu dificultate, deoarece procedeul poate conduce la ambiguități, adjectivele propriu-zise având, în general, un conținut semantic mai strâmt și mai exact decât substantivele și verbele; în plus, modificatorii lor aduc precizări care restrâng drastic sfera noțională și creează o dependență intrasintagmatică a cărei eliminare este greu de suportat. De aceea, exemplele rezultate prin condensare provin mai ales din adjective cu sens verbal (participial
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a fost însoțită și de conversiune, de vreme ce albastru din compus avea valoare adverbială și, odată detașat, și-a recăpătat valoarea adjectivală, preluată de la compus. Ieșită din comun este și condensarea la *aboculis (determinant format prin aglutinație din prepoziția ab și substantivul oculus "ochi") a sintagmei adjectivale lat. [orbus] ab oculis "orb", literal "lipsit de ochi" (> fr. aveugle, it. avocolo, prov. avugle etc.), cu reținerea și a prepoziției și cu trecerea noii formații în clasa adjectivelor, din care făcea parte centrul (omis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
astfel de cazuri, și atunci când adverbul din etimonul sintagmatic adjectival este împrumutat prin condensare. În următorul exemplu, determinantul adverbial a pierdut nu numai valoarea sa intrinsecă, ci și pe aceea a compusului de bază: rezultatul din limba receptoare este un substantiv, iar conversiunea dovedește că sensurile reale ale constituenților sintagmei au fost ignorate: rom. ghionghionea ~ ghiunghiunea "fandoseală, sclifoseală" < tc. gün güne [uymaz] "schimbător, variabil", literal "care nu se potrivește, care se schimbă de la o zi la alta" (gün güne "de la o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vedere al limbii române, în părți de vorbire", ele au un conținut semantic "caracteristic pentru partea de vorbire căreia i-au aparținut (...) în limba de origine" (adică mai ales în greacă sau în latină): "majoritatea țin de adjectiv (...) și de substantiv (...), mai puține de verb (...) și de numeral (...) și foarte puține de alte părți de vorbire: pronume (...), adverbe (...), conjuncții" (FCLR I, pp. 25-26). Detașarea lor cu înțelesul întregului compus le plasează însă instantaneu într-o clasă lexico-gramaticală sau alta, dar nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu neapărat în aceea căreia îi aparține compusul de bază: rom. auto, foto, hipo, moto, de pildă, au valoare adjectivală (în atelier auto, transport auto, aparat foto, tracțiune hipo, secție moto etc.), deși bazele lor, automobil, fotografie, hipodrom, motocicletă, sunt substantive. În privința unor astfel de exemple se poate obiecta faptul că ele pot proveni nu numai din substantiv, ci uneori și din adjectivul corespunzător (automobil este la origine adjectiv, iar foto ar putea avea la bază adjectivul fotografic) sau că sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
au valoare adjectivală (în atelier auto, transport auto, aparat foto, tracțiune hipo, secție moto etc.), deși bazele lor, automobil, fotografie, hipodrom, motocicletă, sunt substantive. În privința unor astfel de exemple se poate obiecta faptul că ele pot proveni nu numai din substantiv, ci uneori și din adjectivul corespunzător (automobil este la origine adjectiv, iar foto ar putea avea la bază adjectivul fotografic) sau că sunt împrumuturi preluate ca atare, cu valoare adjectivală (auto, hipo etc.). Totuși, un cuvânt ca moto "motocicletă" se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
origine adjectiv, iar foto ar putea avea la bază adjectivul fotografic) sau că sunt împrumuturi preluate ca atare, cu valoare adjectivală (auto, hipo etc.). Totuși, un cuvânt ca moto "motocicletă" se întâlnește în diverse limbi (it., fr., sp., cat.) ca substantiv (feminin, deci păstrând genul compusului) condensat din it. motocicletta, fr. motocyclette, sp. motocicleta, cat. motocicle (v. Wictionnaire), de unde rezultă că întrebuințarea sa adjectivală (nu numai în română, ci și în alte limbi, cf. fr. rallye moto "raliu moto") nu se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Alte cuvinte condensate din compuse tematice păstrează însă valoarea lexico-gramaticală a compuselor din care provin (rom. kil(o) < kilogram, scopie < radioscopie, taxi < taximetru); unele sunt gramatical bivalente și pot fi polisemantice, atunci când provin din mai multe compuse: rom. radio este substantiv și adjectiv cu sensuri multiple, de regulă împrumutate din franceză (cf. radiodifuziune, radiocomunicație, radioreceptor, radiofonie, radiofonic, radioelectric etc.). Deducem din cele de mai sus că nu numai româna, ci și diverse alte limbi recurg la procedeul condensării compuselor tematice, iar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensarea sintagmelor și compuselor proprii unei limbi, tipologia procedeului, a bazelor complexe și a rezultatelor sale este identică. În toate cazurile avem aceleași tipuri de reducții: structurile complexe originare se încadrează, de cele mai multe ori, în formula regent + determinant; regentul este substantiv, adjectiv sau verb, iar determinantul substantiv, adjectiv, numeral sau adverb; poate fi omis fie determinantul, fie elementul determinat; conversiunile produse ca efect al condensării și reducerea compuselor tematice la unul dintre constituenți au loc după aceleași reguli. Ceea ce poate trezi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
limbi, tipologia procedeului, a bazelor complexe și a rezultatelor sale este identică. În toate cazurile avem aceleași tipuri de reducții: structurile complexe originare se încadrează, de cele mai multe ori, în formula regent + determinant; regentul este substantiv, adjectiv sau verb, iar determinantul substantiv, adjectiv, numeral sau adverb; poate fi omis fie determinantul, fie elementul determinat; conversiunile produse ca efect al condensării și reducerea compuselor tematice la unul dintre constituenți au loc după aceleași reguli. Ceea ce poate trezi dubii în privința apartenenței noilor cuvinte la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagmele primo carnal și primo hermano, în care hermano descinde din lat. germanus "veritabil, autentic, adevărat; consangvin; care ține de frați și de surori; din aceiași părinți", iar în port., primo carnal. De altfel, lat. germanus se regăsește și în substantivele sp. hermano, port. irmăo, cat. germà "frate" (< lat. [frater] germanus), în sd. ermanu ~ germanu "văr de-al doilea" și "văr (în general)", precum și în adj. it. germano (de pildă în sintagma fratello germano), fr. germain etc. "născut din aceiași părinți
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]