6,210 matches
-
până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. Dovadă este și străvechea denumire Gherdap, adică "Gardul Apei", cuvântul gard aparținând cu siguranță substratului traco-dacic. În terminologia legată de ape se mai poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din indoeuropeanul pora = râu, care s-a materializat pe un plan superior în hidronime ca Pyretos, Porata; și pentru izvor s-a găsit o rădăcină indoeuropeană în gheu = a vărsa. Tot din acest substrat trebuie să
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
poate atribui substratului traco-dacic cuvântul pârâu, provenind din indoeuropeanul pora = râu, care s-a materializat pe un plan superior în hidronime ca Pyretos, Porata; și pentru izvor s-a găsit o rădăcină indoeuropeană în gheu = a vărsa. Tot din acest substrat trebuie să ne vină și cuvântul tău, desemnând cel mai adesea un lac de munte, foarte răspândit în Carpații Transilvaniei, de unde trebuie să fi luat și ungurii cuvântul lor tó. Mal este tot un cuvânt de substrat (în albaneza cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Tot din acest substrat trebuie să ne vină și cuvântul tău, desemnând cel mai adesea un lac de munte, foarte răspândit în Carpații Transilvaniei, de unde trebuie să fi luat și ungurii cuvântul lor tó. Mal este tot un cuvânt de substrat (în albaneza cu multe vestigii lingvistice tracice - mali); în Muscel și cu sensul de deal - Malu cu Flori. A intrat în toponimul antic Malva, capitală a Daciei Malvensis, tradusă în limba latină prin Dacia Ripensis. În sudul Dunării, adică în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fost reciproce. Cu rezonanță onomatopeică avem ciuroi (lat. cibrum) pentru un izvor ce țâșnește (vezi comuna Ciuroiu din județul Dolj, Aquae în antichitatea romană) și șipot (slav. șipotŭ), cu același înțeles. În colinele subcarpatice ale Buzăului, cu multe toponime din substratul traco-dacic, pârâul Fisici are o vale cu izvoare ce piștesc din maluri. Repartiția teritorială și clasificarea apelor României. Pentru necesitățile cadastrării apelor României s-au distins 15 bazine hidrografice principale 12. Le prezentăm în continuare, împreună cu principalii afluenți ai colectorului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cu o excepție în ceea ce privește Dobrogea, care este însă teritoriul cel mai sărac în ape interioare. Este util însă, înainte de a intra mai adânc în dificilele probleme ale originii numelui râurilor interioare și al Dunării chiar, să vedem ce poate furniza substratul lingvistic autohton traco-dacic, din păcate și acesta destul de slab cunoscut. Înțelegând prin substrat geto-dacii din spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, ce reprezintă ramura nordică a numerosului popor al tracilor, cel mai numeros după cel al inzilor - ne spune Herodot; numim aici limba lor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ape interioare. Este util însă, înainte de a intra mai adânc în dificilele probleme ale originii numelui râurilor interioare și al Dunării chiar, să vedem ce poate furniza substratul lingvistic autohton traco-dacic, din păcate și acesta destul de slab cunoscut. Înțelegând prin substrat geto-dacii din spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, ce reprezintă ramura nordică a numerosului popor al tracilor, cel mai numeros după cel al inzilor - ne spune Herodot; numim aici limba lor traco-dacă. Ne-am mai referit la substratul traco-dacic al limbii române când am
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
acesta destul de slab cunoscut. Înțelegând prin substrat geto-dacii din spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, ce reprezintă ramura nordică a numerosului popor al tracilor, cel mai numeros după cel al inzilor - ne spune Herodot; numim aici limba lor traco-dacă. Ne-am mai referit la substratul traco-dacic al limbii române când am căutat originea unor cuvinte fundamentale. Acum vom căuta rădăcinile numelor unora din cursurile de apă, ce nu pot să nu fie legate de acest substrat, mai ales cele mari. Ne vom baza, desigur, pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
aici limba lor traco-dacă. Ne-am mai referit la substratul traco-dacic al limbii române când am căutat originea unor cuvinte fundamentale. Acum vom căuta rădăcinile numelor unora din cursurile de apă, ce nu pot să nu fie legate de acest substrat, mai ales cele mari. Ne vom baza, desigur, pe cercetările unor specialiști în materie 23. Putem porni de la constatarea lui Ariton Vraciu, după care, de obicei, în denumirea râurilor se ascunde un apelativ cu sensul de "apă", "rîu = curs" etc.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o temă ce merită adâncită. Argeșul apare mai întîi între afluenții Istrului indicați de Herodot ca Ordessos; în surse medievale evoluează ca Argesis, apropiat de forma modernă. Ca pentru toate hidronimele date de Herodot în secolul V î.e.n., apartenența la substratul traco-dacic este evidentă. Pentru că, până la cucerirea Daciei de către romani trebuia să treacă șase secole, iar până la invazia slavă XI secole, latina și slava veche fiind sursele celor două influențe majore suprapuse la formarea vocabularului limbii române. Tot de la Herodot, specialiștii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
De observat legătura cu toponimele antice de pe brațul sudic al Deltei, Salsovia, la Mahmudia, și Halmyris, la Murighiol. Este evidentă deci conservarea și transmiterea până în zilele noastre a străvechii hidronimii traco-dacice, pentru corpurile mari de apă. Jiul - o victorie a substratului autohton. După cum se va vedea mai departe, analiza documentelor privind râul Jiu, și numele său, ne poate informa asupra felului cum era privit cursul său în trecut, asupra punctelor de traversare și podurilor sale în contextul vechilor drumuri de comerț
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
întîlnit aci pe daci înaintea romanilor, care numeau fluviul Donaris; o formă tracă după Ioannes Iydos (490-565 e.n., în "De Magistratibus", III.32), însemnînd "cel ce dă nori". Și într-adevăr, do = dă și nebh = nori sunt două cuvinte din substratul indoeuropean, care se regăsesc mai clar în Danubius (lat. do = a da și nubes = nor) și apoi chiar în românescul Dunăre (rom. vechi nuăr). Este sensul pe care îl admite și Hasdeu 53 precum și A. Papadopol-Calimach, în 188454 într-o
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
decât în timpurile moderne, mai puțin erodată de curgerea apelor. Pentru că în Defileul Porților de Fier se pot semnala două vechi toponime populare legate de acesta. Unul este desemnarea cataractelor prin cuvântul Gherdap, un nume compus din două cuvinte de substrat: gherd = gard și ap = apă; iar al doilea, denumirea însăși a defileului, cu cele două cataracte de la intrare și ieșire, prin Clisură, venind din limba latină clausura, plural desemnând cele două zăvoare, de sus și de jos, ale unei uși
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
major, prin care "Apa care Dă Nori" s-a unit cu "Apa care Curge"57. V Botezate în Vulgata*, numele unor ape mici s-au tradus în limba noilor conlocuitori Dar și unele ape mici și-au păstrat numele din substrat. S-ar putea pune întrebarea: ce valoare și ce semnificație are încercarea de a separa cuvintele traco-dacice de cele suprapuse ulterior, din latina vulgară, sau din slavă, când fondul lingvistic este același, fondul originar fiind cel indo-european? Se pare că
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pune întrebarea: ce valoare și ce semnificație are încercarea de a separa cuvintele traco-dacice de cele suprapuse ulterior, din latina vulgară, sau din slavă, când fondul lingvistic este același, fondul originar fiind cel indo-european? Se pare că cele provenite din substratul traco-dacic s-au păstrat de multe ori în forme mult mai apropiate de forma originară. Fiecare din aceste cuvinte au specificul lor, care ține de caracterul propriu și de condițiile în care s-au format și au evoluat de-a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
s-au format și au evoluat de-a lungul timpului. Fie și numai ca sonoritate. Constatăm, nu fără oarecare surprindere, că și în microhidronimie, un prim inventar arată de la început o prezență numeroasă și variată a denumirilor cu origine în substratul traco-dacic. Regăsim astfel cuvântul ap-apă, ca rădăcină a numelui unui râu din Dacia, cartografiat în Tabula Peutingeriană ca râul Apus (identificat de M. Popescu-Spineni în Carașul de azi), și semnalat de geograful Ravenat, în secolul VII p. Cr., sub numele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Horothesia), de la trecerea din secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de substratul traco-dacic, celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de substratul traco-dacic, celelalte având rezonanță latină, așa cum se va vedea mai departe. Hidronimul de substrat este Gabranus, din rădăcina indoeuropeană guebh, cu sensul de "a cufunda". În nord-vestul fostului teritoriu histrian, în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume slave: Jijila și Sorniac. Ținând seama de toponimul atât de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
urmă a fost identificat de unii cercetători cu Casimcea, un pârâu destul de puternic și care - spre vărsare în Lacul Tașaul, are o luncă mlăștinoasă. S-a arătat mai înainte că al cincilea, Gabranus, a fost considerat ca un hidronim din substrat; s-a făcut și o legătură între acest hidronim și toponimul modern Garvăn. În nord-vestul Dobrogei, în apropierea vestigiilor cetății romane și apoi romano-bizantine Beroe, de pe limesul dunărean dintre Carsium (Hîrșova) și Troesmis (Turcoaia), vechiul curs al Dunării se numește
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
constatarea că și în cazul acestui spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic se verifică faptul că marile cursuri de apă nu-și schimbă numele, cel mult și-l traduc cu păstrarea sensului originar, peste milenii. Dar în cazul acestui spațiu, și în cadrul hidronimiei minore, substratul traco-dacic a supraviețuit, o dată cu altoiul latin aplicat și în hidronimie, vechi de două milenii, în această zonă a Europei aflată în calea atâtor migrații și influențe. Datorită, desigur, structurii deosebite și privilegiate a unui cadru natural propice perenității. Anexa 1
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
spun și astăzi Jiului - Ji. 35 Iliescu O., Cu privire la o hartă a sud-estului Europei datând din preajma bătăliei de la Nicopole, Stud. mater. ist. medie, IX, 1978 (104-105). 36 În antichitatea romană Ad Malum; se observă că mal este un cuvânt de substrat traco-dacic și sensul ar fi "Pe Malul Dunării". 37 Urechia V. A., Chartografia română, An. Acad. Rom., 1880. 38 Bogdan I., Documente și regeste, București, 1902. 39 Popescu-Spineni M., op. cit., 1978 (p. 93). 40 Id., (p. 102 și harta nr.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii abdominali realizează expirul). Aceasta poate fi o cauză a morții subite la copil. 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii Mecanismele reflexe având substratul morfo funcțional reflex descris mai sus sunt utilizate în primul rând în procese complexe de adaptare a ratei de ventilație alveolară la necesitățile organismului privind aportul de O2 și eliminarea de CO2, dar pot fi integrate într-o multitudine de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Inaniția de stress este caracterizată în primul rând de o creștere a cheltuielilor energetice de repaus , cu până la 100% în cazurile grave (arsuri întinse, șoc septic). De asemeni în cursul inaniției de stress organismul utilizează ca sursă de energie un substrat mixt, format din hidrocarbonate, proteine și lipide. Pe toate liniile metabolice apar modificări importante. Astfel metabolismul glucidic este caracterizat printr-o hiperglicemie persistentă, datorată în primul rând unei neoglucogeneze excesive, dificil de supresat, dar și apariției rezistenței la insulină. Metabolismul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
crescut, mai mult decât normalul, dar mai puțin decât în faza catabolică. Gravitatea perturbărilor metabolice de stress depinde de severitatea injuriei. Persistența factorilor activatori, între care se numără durerea, sepsisul, hipovolemia, modificările gazelor sangvine și ale pH ului, scăderea nivelelor substraturilor nutritive (mai ale a glucozei),anxietatea, modificările temperaturii corporale, precum și apariția de noi factori activatori (complicații) pot determina menținerea fazei catabolice și apariția sindromului de disfuncție pluriviscerală. 3.2. EVALUAREA STĂRII NUTRIȚIONALE Anamneza: apetit, toleranță digestivă (greață, vărsături), tranzit intestinal
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
etc. Imunocompetența: perturbările metabolice severe induc modificări ale funcției imune care pot fi evaluate prin teste cutanate(utilizând baterii standardizate de antigene) sau determinarea numărului absolut de limfocite(normal 1 500/mm cub). Determinarea coeficientului respirator (QR): Dă informații despre substratul nutrițional utilizat de organism pentru obținerea de energie; QR = bioxid de carbon produs / oxigen consumat; în caz de utilizare preferențială a glucozei se produc volume egale de bioxid de carbon pentru oxigenul consumat (QR = 1), beta-oxidarea lipidelor produce atât bioxid
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]