6,861 matches
-
o schiță pe tema unei reîntâlniri târzii, o descriere a Ceahlăului. Astfel, este firească apariția în 1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează atenția asupra suitei de tablouri, unele de un exotism original, „întors” - tărâmul explorat neavând nimic din farmecul obișnuit al „primitivității” -, altele de un adânc umanitarism, dezvăluind un infern concentraționar, dar toate de un realism halucinant. În profunzime, însă, proza posedă robusta armătură a unui subiect unitar. Coborârea pe fluviul siberian este un
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
diverse soiuri, siberieni get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat poem în proză -, în mânuirea dialogului, în folosirea altor registre, precum jurnalul intim, scrisoarea, documentul „oficial”. Valoarea panoului e minată, totuși, de o serie de episoade cvasiidentice sau nesemnificative, cu personaje neindividualizate
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de luptă civilizată - prin grai și scris - fiind convinși că sunt singurele arme bune pentru a se putea lămuri și ajunge la scopul propus: carte și biserică românească”. Publicația intenționează să facă vizibilă, în același timp, „interdependența popoarelor balcanice pe tărâmul cultural și național” și să fie atât „tribuna celor peste 600 000 de români din Valea Timocului și dreapta Dunării”, cât și „un organ al tuturor românilor de peste hotare”. Rubrici: „Cărți-Reviste-Ziare”, „Informațiuni”. Având un caracter național și militând constant pentru
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
Va colabora la „Revista Cercului Literar”, „Veac nou”, „Tribuna”, „Steaua”, „Gazeta literară” ș.a. Lirica lui Ț. păstrează ecouri evidente din Lucian Blaga în poemele erotice de început, în care îndrăgostiții, departe de oraș, rătăcesc într-o natură edenică: „Trăim pe tărâmul unor poetice magii, / Ne clătinăm printre plante, printre stânci, / aici gesturile au înțelesuri adânci / și lucrurile ne-mpresoară și sunt vii. / Și toate făpturile nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
înțelesuri adânci / și lucrurile ne-mpresoară și sunt vii. / Și toate făpturile nopții se află pe aproape; / vin să-și ascundă teama de moarte în ape, / se culcă apoi la picioarele noastre/ la fel cu apa și cerul; tăcute, albastre...” (Tărâmul magic). Aventura echivalează cu o „intrare în junglă”, ca în textul omonim, poetul exultă, dominat de sentimentul plenitudinii vieții și al bucuriei de a trăi, în care se infiltrează o undă de reverie, elegiacă și meditativă, dar echilibrată, calmă. În
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
năzdrăvan, pleacă în urmărirea dușmanului. Unele variante, culese din nordul Moldovei sau din Banat, se încheie odată cu înfăptuirea actului justițiar - omorârea lui Manea. Altele cuprind un tablou final care se armonizează cu tonalitatea baladei, momentul morții haiducului fiind transferat pe tărâm de legendă. Prieten credincios, calul îi va împlini ultima dorință, purtându-i trupul „Colo-n zarea celor culmi / La gropana cu cinci ulmi”. Procedeele stilistice conferă baladei nuanțare, muzicalitate și putere de sugestie. Fraza amplă, bogată în imagini poetice, cuprinde
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean - aflat sub influența unuia dintre fruntașii „fracțiunii libere și independente“, Gh. Mârzescu - se adresa confraților bucureșteni precum și publicațiilor din întreaga țară în vederea convocării unui „congres“ al presei române „pe tărâmul naționalității“, precizând: „Situațiunea este prea gravă pentru ca să poată fi salvată prin guerillas și franctirori, fără o organizare sistematică și o disciplină înțeleaptă care să utilizeze toate energiile și toate bunele voinți de care dispunem“. „Congresul“ urma să se țină la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dacă turcii ar fi învingători, este învederat că ar năvăli cu toții asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea. În această pozițiune, ca să scăpăm țara de sălbătăciile năvălitorilor, este de datoria noastră a merge să-i combatem pe chiar tărâmul lor. Ostași români! Voi știți cât de mult a suferit patria voastră în timp de peste 200 de ani în care vi se răpiseră mijloacele de a mai apăra bărbătește, pe câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
amintim în acest context numai pe G. Coșbuc). În ceea ce privește acuzația adusă de Bacalbașa lui Lazăr Șăineanu, Iată de ce spun că alți istorii, în alt viitor, vor trebui să judece pe Vasile Alecsandri. Clipa de la 1877 a fost redeșteptătoare pe toate tărâmurile. Superioară zilelor pe care le trăim, a făcut ca războiul de la 1877 să fie urmat de o perioadă de optimism obștesc. Toate rănile războiului din Bulgaria au fost îndurate cu stoicism și voioșie. Bucureștii aveau înfățișarea unui oraș pur românesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
devenea foarte calm. Prima rugăciune (mulă) a fost ținută în ebraică. Același preot a oficiat și în românește, rugînd pe Dumnezeu să-l așeze pe Mișu al nostru în rîndurile drepților, să i trimită îngerii spre a-l conduce spre tărîmuri mai liniștite. Deși cîntarea era stranie, cînd pronunța numele „Mișu Sachtera”, simțeam că se produce, involuntar, o ironie, că acele două cuvinte nu se potrivesc într-o astfel de rugăciune. Și totuși... L-aud, alături, pe Sp. rememorînd ce făcea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
profesorului Dan Simonescu, ar fi putut deveni cel mai bun bibliolog din țară. A revenit totuși, surprinzător, la Bacău, în două rînduri: o dată acum patru ani, însoțit de (zicea) cumnatu-su, cînd, la solicitarea mea (Canada fiind încă, pentru noi, un tărîm exotic), a conferențiat în holul teatrului, a doua oară în iarna lui 1984. Ani susține că în timpul celei de-a doua vizite arăta speriat: „Nu mai era Corneliu de altădată!” O neliniște vecină cu teama am observat și eu, cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o știe orice poet care participă la „întîlniri cu cititorii”. Invitat la Cambridge, T.S. Eliot a fost întrebat de un student ce înseamnă versul: „Doamnă, trei leoparzi albi stau sub o tufă de ienupăr”. După un moment de reflecție, autorul Tărîmului pustiu a răspuns: înseamnă „Doamnă, trei leoparzi albi stau sub o tufă de ienupăr”. Astfel, ar putea renunța la efortul, nu o dată penibil, de a și justifica obscuritățile din propriile texte. Și criticii (mai ales cei deprinși să lungească „pelteaua
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
știm că o desfășurați pe acele meleaguri. Oricând veștile de la Dvs. au fost pentru noi prilejuri de a evada din monotonia preocupărilor zilnice. Eu În această privință nu mă pot lăuda cu prea multe lucruri, deși am atâtea „intenții” pe tărâmul preocupărilor extraprofesionale; dar pe care - cel puțin pentru o perioadă am fost obligat să le neglijez. O singură colaborare cu televiziunea m-a sustras În ultimele luni micilor necazuri. A fost o emisiune făcută de Buhoiu și transmisă pe 29
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
interesați de soarta lui, și să mi-l aduceți sau trimite. Eu aș prefera să mi-l aduceți personal! Cu această ocazie vă voi invita la Cenaclul EDGAR ISTRATTY, să vorbiți, să prezentați din activitatea Dv. atât de interesantă pe tărâm artistic și cultural la Rotopănești. Acest cenaclu este de muzicologie, primul de acest fel din țară și este foarte apreciat. Vă tentează? Eu cred că da. Avem ședințe o dată pe lună, În ultima marți din lună. Acum va fi la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru vânzare, ne vom bucura să poată ceti toată lumea, o așa de prețioasă scriere, atât de exemplificatoare! Observând spații goale, cari cer o complectare de fotografii, am Îndrăznit să ocup locul meu cu 2 fotografii: una ca tânără muncitoare pe tărâm obștesc și alta În situația anilor obosiți ai bătrâneții. Mai anexez Încă 2; una a mea la 78 ani și (...) a profesorului Roman, la etatea de 61 ani când a murit, În anul 1939 În București. Distribuția vă privește pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru dvs. și familie, Gabriela Omăt 735 15 București, 16 febr. 2003 Stimate domnule Eugen Dimitriu, M-a impresionat În mod deosebit scrisoarea dvs., nu doar prin bogăția informațiilor, prin vivacitatea angajării În actualitățile culturale, prin nescăzuta convingere că, pe tărâmul muncii pasionate, nu există abandon, iar legea e ... eterna reîncepere. Ci prin dârza hotărâre de a „ne bucura de darurile acestei vieți”, fără a ceda melancoliei care ne amintește perpetuu de eternitatea de „dincolo”. Am citit aceste pagini ca pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de recunoașterea acestor calități rare și... nu În ultimul rând, de primăvara care ne va Încălzi pe toți În curând, laolaltă cu „toate creaturile Divinului”. Cu tot respectul și urările de sănătate doamnei, cu toată recunoștința pentru Întâlnirea noastră pe tărâmul „spiritualității moldave”, vă las cu bine și, sper a ne regăsi În curând, Gabriela Omăt 737 ONOFREI, Tiberiu 1 (Bacău), 10.VI.1983 Stimate Domnule Dimitriu, Conform Înțelegerii ce am avut-o la Dragomirna Îți trimit un memoriu de titluri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și, sper a ne regăsi În curând, Gabriela Omăt 737 ONOFREI, Tiberiu 1 (Bacău), 10.VI.1983 Stimate Domnule Dimitriu, Conform Înțelegerii ce am avut-o la Dragomirna Îți trimit un memoriu de titluri și lucrări a activității mele pe tărâm didactic universitar și sanitar. Ultima parte nu am mai putut o bate la mașina de scris, căci se face foarte greu. Îți trimit tot În scris și alte date: M-am născut În satul Manolea, Com. Forăști, Jud. Suceava la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Suceava. Dl. Tempeanu a aflat de moartea lui Ciurea. Al Dv. V.G. Popa 4 (Fălticeni, 24) decembrie 1973 Calde urări de bine și de sănătate pentru Dl. Dimitriu Eugen și pentru familia sa. Noi succese În anul 1974 pe tărâmul Culturii. Fălticenii vă datorează deja mult! Fam. V.G. Popa 313 Vezi Eugen Dimitriu, Contribuții la biografia unui mare actor: JULES CAZABAN, „Familia”, revistă de cultură, seria a V-a, anul 6(106); 7(59), iulie 1970, Oradea. 806 5 (Fălticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de cultură. El nu va mai avea interesul să fie gelos pe trecutul cultural al orașului, ci, dimpotrivă, va sprijini oricare inițiativă În această privință. La centenarul liceului „N. Gane” n-am fost poftit să vorbesc, deși am activat pe tărâm școlar și extrașcolar două decenii; la Pitești am vorbit - și am fost primit cu multă căldură - la toate prilejurile sărbătorești. Când voi veni la Flt., am să caut să-l cunosc și eu pe tov. Dobrescu. D-rul Tudor Diaconescu e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zi primesc o voluminoasă scrisoare recomandată de la el, care conținea vreo 3 scrisori de la tov. Miu Dobrescu 623 pe un ton Întradevăr prietenesc, mulțumindu-i pentru unele sugestii În legătură cu viața culturală din Flt., așteptând de la el și altele pe acest tărâm 624. Cum știu că tov. Miu Dobrescu e intelectual de marcă, prim secretar al Jud. Suceava, membru În Comitetul Central al P.C. (menținut și actualmente) și mai ales că a fost o vreme primarul Iașilor, m-am gândit să-i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de discuție de la Bonn și de la Hanovra, toți, fără excepție, păreau convinși că Nicolae Ceaușescu e alături de poporul german. De la stabilirea relațiilor diplomatice între Bonn și București și până la recenta vizită de stat a lui Ceaușescu, nicio acțiune românească pe tărâmul politicii externe și nicio luare de poziție nu au lăsat în Germania Federală o impresie mai pozitivă și mai durabilă. Imperativul reunificării Germaniei prin autodeterminare liberă nu stă în gol. În Constituția RFG și în legislația vest-germană se recunoaște, ca
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sugestii asupra prozei (dar și asupra existenței) sale se dovedește distincția Între tirania timpului, cu temerile și apăsătoarea sa captivitate, comparativ cu „reveria” spațiului, ca șansă de evadare compensatoare. Într-adevăr: clipa este, la Sorin Titel, „repede”, iar țara, ca tărâm de situare afectivă, ideală și onirică, este „Îndepărtată”. Călătoria face din neliniștitul ei protagonist un prizonier, dar harta peisajelor ei potențiale este „lungă” nostalgie. Zăpada este efemerul dureros și irevocabil, dar și albul utopiei și basmul din vis... Reînvățăm de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu umor, de nefericita clipă deveniseră caraghioase și triviale, aidoma Întâmplării Însăși. A doua zi, luni 26 iunie 1976, Cella avea să primească un uriaș buchet de trandafiri roz, legat cu o superbă fundă de mătase roz, venind, parcă, de pe tărâmul unde se născuse și unde se Întorsese, recent, dezolat, vasul de Bacara. O lume a fragilității eterate și a grației atemporale și anacronice, căreia și Radu Îi aparținea. Împreună cu buchetul sosise și darul cărturăresc, ale cărui file trebuiau să „mântuie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a chemat un taxi, greu de găsit, de altfel. Gata să se facă țăndări, ființa nu mai suporta atingeri. Se desprindea, cu mișcări abrupte și stinghere, de scena domestică, se abandona golului. A pornit, singur, pe jos, spre spital. Spre tărâmul de cristal de dincolo. Un fel de sinucidere. Când Adela Petrescu s-a dus să-l vadă, a doua zi dimineața, doctorii i-au comunicat că soțul ei decedase. New York, 1 martie 2000 (Apostrof, nr. 5/2000) Radu Petrescu către
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]