9,918 matches
-
față ne-am propus să prezentăm mediul individual ca un factor ecologic. Mediul este un factor ecologic care are o semnificație importantă ca strategie evolutivă atât pentru specie cât și pentru individ. Individul trăiește într-un anumit mediu spațial și temporal. Totdeauna s-a considerat că mediul în care trăiesc indivizi aparținând uneia sau mai multor specii are aceeași valoare pentru toți. Într-un bazin acvatic toți indivizii ar valorifica factorii de mediu în aceeași măsură cantitativ și calitativ. Tot așa
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de atunci înainte va sufla cu moderație. Or, ceața, care se interpune între cer și pămînt, este ceea ce putem numi un mediator spațial, în timp ce vîntul, care se angajează să devină periodic și să se supună ritmului anotimpurilor, este un mediator temporal. Miturile referitoare la aceste două feno mene meteorologice țin toate de un vast sistem în care revin aceleași incidente și aceiași actori. Aceste mituri sînt cuprinse unele într-altele asemenea unor păpuși rusești. Cele despre prinderea vîntului, care au intriga
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
că, deși a ajutat la nașterea filozofiei Luminilor, protestantismul a încremenit-o pe aceasta în stadiul gîndirii metafizice. În plus, la nivel politic, protestantismul, incapabil prin însăși esența lui să genereze o putere spirituală, a pus religia sub dominația puterii temporale, cum s-a întîmplat în Anglia cu Biserica anglicană și în Germania în statele protestante. Or, pentru Comte, separarea celor două puteri, spirituală și temporală, a fost reușita majoră a catolicismului medieval, iar prima sarcină a religiei Umanității va fi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prin însăși esența lui să genereze o putere spirituală, a pus religia sub dominația puterii temporale, cum s-a întîmplat în Anglia cu Biserica anglicană și în Germania în statele protestante. Or, pentru Comte, separarea celor două puteri, spirituală și temporală, a fost reușita majoră a catolicismului medieval, iar prima sarcină a religiei Umanității va fi să o restabilească. În această pri vință, popoarele occidentale rămase la adăpost de protestantism - și care au păstrat cel mai bine „fericita cultură morală a
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
În această pri vință, popoarele occidentale rămase la adăpost de protestantism - și care au păstrat cel mai bine „fericita cultură morală a Evului Mediu” - vor fi și cele mai în măsură să reconstituie idealul națiunilor independente din punct de vedere temporal, „dar legate spiritual printr-o agregare liber consimțită”. în evoluția istorică a Occidentului, etapa negativismului protestant, unde s-au oprit Germania și Anglia, sau cea a deismului voltairian care l-a înlocuit în Franța nu erau deloc inevitabile. Italia și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
tulpinii... Căci niciodată o frunză nu odrăslește În vârful ei o alta, ea Însăși fiind o specializare a unei câtimi a tulpinii... Și așa, arborele nostru devine un fel de crăciunică, care se Înalță nu spre cer, spațial deci, ci temporal, spre anii care vin, Înălțimea devenind timp. Și, acest arbore filogenetic, pe care curiosul Îl poate admira În orice carte de zoologie ori de biologie generală, mai rar În cele de botanică - deși arbore se cheamă - apare cu “frunze” moarte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ea; ca mine. Un alt flux de energie, dar mai slab, Îi izvorăște din ceafă, de acolo unde ar trebui să fie vestitul ochi de soacră... De unde energie? Căci Natura nu cunoaște perpetuum-mobile. Păi din jur căci, prin zonele temporale, hârca se „hrănește“. Aș putea afla dacă cineva ar vrea să mă deoache? Adică să-mi ghicesc viitorul? Cum să aflu ceva despre ceva ce nu există, ci doar construim, pas cu pas, prin acțiunile noastre? Iată de ce aș fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce-mi conferă o ușoară mulțumire pasageră. Și atunci spun: „- Săru’mâna tăticu, m-am întors acasă și mulțumesc bunului Dumnezeu pentru acest lucru.” Este primul dialog pe care-l înjgheb cu sinele meu și primele cuvinte ce sparg bariera temporală, dar care mă liniștesc și care-mi șterg umezeala din privire. Uneori, ce-i drept mai rar, alegem și varianta de a intra în Brăila dinspre Galați-Șendreni, tocmai pentru a putea vizualiza și percepe acele elemente inedite ce nu se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
tocmai de la acele documente (inedite, în majoritatea lor). Purtând titluri semnificative extrase din textul eminescian, capitolele primei părți (Fețele realității) focalizează și urmăresc traiectul unei istorii pline de meandre, al cărei grad de dificultate s-a datorat mai mult sincopelor temporale în descoperirea unor noi documente de arhivă; cercetările efectuate de predecesorii noștri se resimt de pe urma acestor lacune documentare. Prin urmare, aceste capitole recompun, folosind date reale, atmosfera copilăriei poetului la Ipotești, scriu și descriu istoricul casei, al celor două biserici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se văd realmente curgând în ritmul curentului. Numai că norii de pe cerul real al Ipoteștilor sunt și norii din textul eminescian, cei care străbat văile eterne ale Cosmosului. Ecoul spațiului real se resimte cu precădere însă printr-un subtil indiciu temporal, prezent în versul al treilea: Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară. Orice poet, oricât de talentat, dar fără geniu, ar fi fost mulțumit, cu repetiția unuia dintre cele două verbe, indiferent dacă ar fi fost primul sau al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminescu nu a depus eforturi spre a părăsi incinta casei, cu toate misterele ei domestice, pentru a pătrunde în misterul adânc al codrului, acest cosmos verticalizat 113, căci nimic nu e mai frățesc și mai măgulitor pentru destinul spiritual sau temporal al omului decât să se compare cu un arbore secular, împotriva căruia timpul n-are putere, cu care devenirea e complice cu maiestatea frunzișului și cu frumusețea înfloririi 114. Și asta cu atât mai mult cu cât, la vremea aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiind în relație cu ideea de generație. Astfel, generația dinaintea lui Eminescu, surprinsă ca o lume ce gândea în basme și vorbea în poezii, făcea parte Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alți zei205. Nu sensul temporal predomină însă aici, ci natura și adâncimea credinței. În general, substanța cerului este ideatic-religioasă; asemenea îngerilor, reprezentarea stelelor își trage sevele din folclor: Iar doi îngeri cântă-n plângeri,/ Plâng în noapte dureros,/ Și se sting ca două stele,/ Care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dă drumul bolovanului la vale, cine și cum să-l mai oprească? Această amărâtă prepoziție, care se trage, nu s-ar zice, din latinescul "contra", are ca primă funcțiune localizarea (spre, înspre, la), apoi, devenind locuțiune, primește și ceva atribuțiuni temporale. Când spui, cum l-am auzit pe un distins candidat la Senat, că va fi votat "de către" alegători, exprimarea nu poate fi decât tâmpă: acela ce pune ștampila pe buletinul de vot nu-i o "locație" și nici (eventual) reper
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Când spui, cum l-am auzit pe un distins candidat la Senat, că va fi votat "de către" alegători, exprimarea nu poate fi decât tâmpă: acela ce pune ștampila pe buletinul de vot nu-i o "locație" și nici (eventual) reper temporal. Din pricina radioului care, cum spuneam și cu alt prilej, are capacitate de normare lingvistică net superioară tuturor academiilor din lume pecinginea se extinde. Amicii noștri nu mai sunt sunați, la telefon, de Vasile, ci "de către" Vasile, faultul nu-i făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
posibil la acea cutremurător de grea întrebare: "a fi sau a nu fi", pentru care autorul propune varianta: "a visa, a crea, a făuri ceva, a adăuga" cât de puțin la valorile care există, a urca astfel de la efemer și temporal, la atemporal sau supratemporal, la ceea ce sfidează moartea și ființează de-a pururi peste și după moarte. E, însă, tot atât de adevărat că clevetitorii, cârcotașii, cei ce cată nod în papură, ar putea lesne zice: autorul procedează neorganizat. În loc să fi grupat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în istoria unui timp îndepărtat, el nu-și pierde nicidecum substanța de contemporaneitate, deoarece și aici, ca și în precedentul Jurnal al lui Dracula, omul dintotdeauna este cel ce e căutat și găsit în adevărul său existențial, dincolo de orice contingență temporală, dincolo de orice orizont istoric limitat. Și aceasta e tocmai ceea ce distinge cartea lui Mincu de altele care au găsit în exilatul Ovidiu doar un imbold inventiv, de la Lumea ultimă a austriacului Cristoph Ransmayr, la Dumnezeu s-a născut în exil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se realizeze într-o marja pe care auditorul o considera rezonabilă; 4. eficientă operațiunilor, activităților sau a acțiunilor: - reprezintă o corelare între economicitate și eficacitate, în sensul unei optimizări a celor două caracteristici, în condițiile realizării obiectului auditat; 5. oportunitatea temporală a realizării obiectului auditat: - se analizează dacă momentul în care obiectul auditat s-a realizat a fost cel mai propice sub aspectul asigurării atingerii obiectivului stabilit; 6. oportunitatea structurală a realizării obiectului auditat: - se analizează dacă obiectul auditat s-a
NORME METODOLOGICE GENERALE din 25 februarie 2000 pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127296_a_128625]
-
trebuie să urmărească o operațiune, o activitate sau o acțiune pe tot parcursul derulării acesteia, auditul intern are un caracter sui-generis de control concomitent-ulterior: concomitent din perspectiva anului financiar, ulterior din perspectiva operațiunii, activității sau acțiunii (ori a diferitelor faze temporale ale acesteia). 12. Delimitări de obiect între auditul intern și controlul de management Controlul intern, ca obiect al auditului intern, cuprinde și controlul de management pe care il efectuează conducătorul instituției publice în scopul asigurării stabilității și coerentei funcționale a
NORME METODOLOGICE GENERALE din 25 februarie 2000 pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127296_a_128625]
-
art. 8 alin. (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 încalcă prevederile Constituției, deoarece impun limite ale suprafeței de teren moștenite și condiții temporale ce vin în contradicție cu dreptul de proprietate recunoscut prin înscrierile din cartea funciară, care reprezintă sistemul de publicitate recunoscut oficial în Ardeal. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției, arătând că motivele invocate în susținerea acesteia privesc fondul cauzei. Arată
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
în care persoana fizică pe care o moștenesc avea peste 10 ha de teren în proprietate, si se impune termen pentru obținerea moștenirii, desi garantarea dreptului la moștenire prin Constituție este necondiționată. Se mai susține că textele atacate, impunând condiții temporale, sunt neconstituționale și în contradicție cu conținutul cărții funciare. Se încalcă astfel dreptul de proprietate recunoscut prin înscrierile privitoare la proprietate din cartea funciară, sistem de publicitate recunoscut oficial în Ardeal. Exprimându-și opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, instanța
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
evaluare: ---------------------- BINE - unitatea școlară este importantă și necesară, există concordanță între profilurile, specializările și filierele de formare ale școlii și nevoile locale de calificare a forței de muncă - 10 puncte; SATISFĂCĂTOR - unitatea școlară este necesară, există concordanță parțială sau decalata temporal între profilurile, specializările și filierele de formare ale școlii și nevoile locale de calificare a forței de muncă - 7 puncte; SLAB - unitatea școlară este mai puțin adaptată nevoilor locale de calificare a forței de muncă, profilurile, specializările și filierele sale
HOTĂRÂRE nr. 127 din 18 februarie 2000 privind aprobarea standardelor naţionale de evaluare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127132_a_128461]
-
modificată de factorii personali în diverse societăți. Configuraționismul își are originea în scrierile lui Sapir, care descria cultura în termeni de analogie cu "personalitatea individuală". Astfel, culturile devin psihologii individuale, văzute la modul general, avînd extensiuni considerabile și o durată temporală foarte întinsă. Ca și personalitățile, culturile sînt complexe, organizate și tipizate. La sfîrșitul anilor '30, pe parcursul mai multor seminarii ținute la Universitatea Columbia, psihanalistul Abraham Kardiner a dezvoltat ideea structurii bazale a personalității, ce constă în trăsături achiziționate pe baza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de fascinație în fața experimentării noului context cultural. Șocurile culturale sînt de mai multe tipuri, declanșîndu-se în registre diferite ale relațiilor cu "celălalt" (ibidem): șocuri legate de percepția diferită a spațiului și timpului (de exemplu, incapacitatea inițială de a integra ritmuri temporale mult mai accelerate decît în locul de origine, precum în cadrul procesului de muncă); șocuri datorate diferențelor de rol și relaționale din cadrul grupului familial (rolurile soților, sistemul parental, tipul de familie, modalitățile de comunicare și control, stilurile de atașament etc.); șocuri legate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt inconfortabil în fața incertitudinii și ambiguității, fapt ce îi conduce la căutarea siguranței și menținerea structurilor existente, protejînd conformismul. în ceea ce privește factorul individualism, acesta include în aria sa semantică disponibilitatea temporală acordată propriei persoane sau familiei, libertatea de a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru pregătire și condiții psihice bune de lucru. Rezumînd, G. Hofstede privește individualismul în termenii susținerii unei relaționări egocentrice în raport cu societatea, indivizii ocupîndu-se mai mult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în muncă, care exprimă ideea prevalenței stabilității, a ordinii sociale și simbolice a lumii și, în consecință, a ierarhiei în dauna schimbării și mobilității sociale. O asemenea reorientare conceptuală l-a determinat pe psihologul social olandez să preia dimensiunea angajării temporale într-un volum sintetic ulterior, Culture and Organizations: Software of the Mind, publicat în 1991, și să o integreze modelului propriu sub un nume diferit, care pune accentul pe înclinația subiectului de a adopta o perspectivă pe termen lung, spre deosebire de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]