6,328 matches
-
de puțin aur încât devine albă. Dar de data aceasta, este vorba de o devalorizare impusă de un context dificil: o mare parte din Asia Mică este pierdută, jafurile turcilor și normanzilor i-au incitat pe bizantini să-și îngroape tezaurele, în timp ce statul trebuia să găsească cu ce să plătească mercenarii și tributurile. După cum mărturisesc cronicarii bizantini Nicefor Bryennius și Anna Comnena, casieriile statului bizantin erau goale, de unde necesitatea de a reduce procentajul de aur din monede, pentru a se putea
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
În jurul ruinelor s-a construit un zid din piatră. În perioada 1998-1999 s-au efectuat aici noi săpături arheologice. Pe o secțiune lungă de 35 m pe direcția N-S, pornind din zidul sudic al curții, a fost descoperit un tezaur monetar format din peste 300 de piese, marea majoritate a acestora fiind sferturi de dinar (quarting) emiși de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1437), în perioada 1430-1437, alte trei piese fiind jumătăți de groși emiși de Alexandru cel Bun după
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
perioadă, monetăriile au bătut quarting-i în cantități mari pentru a finanța campaniile antiotomane, mărind inflația din acea perioadă; moneda a pierdut astfel din valoare atât din punct de vedere al titlului (conținutul de argint), cât și al greutății. Prin urmare, tezaurul monetar descoperit nu avea o valoare intrinsecă mare, fiind unul de conjunctură și nu de acumulare. Arheologul Monica Gogu presupune că tezaurul monetar descoperit aparținea unui lucrător care a participat la executarea construcțiilor din piatră din ultimii ani de domnie
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
din valoare atât din punct de vedere al titlului (conținutul de argint), cât și al greutății. Prin urmare, tezaurul monetar descoperit nu avea o valoare intrinsecă mare, fiind unul de conjunctură și nu de acumulare. Arheologul Monica Gogu presupune că tezaurul monetar descoperit aparținea unui lucrător care a participat la executarea construcțiilor din piatră din ultimii ani de domnie a lui Alexandru cel Bun. Începând din anul 2000 s-a deschis aici un șantier național de restaurare. În timpul lucrărilor, zona ruinelor
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
excepție a avut menirea să transmită timpului său și posterității puterea Imperiului Roman de Răsărit și a împăratului său preacredincios. Biserica a devenit un prim simbol al măreției creștinismului în acea parte de lume unde el s-a născut, un tezaur neprețuit pentru strălucitorul Constantinopol. Numele bisericii este "Sfânta Înțelepciune" și mai este numit în versiune greacă-bizantină Αγια Σοφια / Hagia Sophia. Considerată de unii autori drept cea de a opta minune a lumii antice târzii, Sfânta Sofia este oricum o glorie
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
Li s-a adăugat câte un capac și câte un robinet, pentru a servi la spălarea rituală islamică, pe timpul când locașul a servit ca moschee. Cu trecerea timpului, în preajma bisericii s-au adăugat alte trei construcții de interes: cea a Tezaurului ("Skevophilakion"), Baptisteriul ("Baptiserion") și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a devenit mausoleu pentru doi sultani turci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
timpului, în preajma bisericii s-au adăugat alte trei construcții de interes: cea a Tezaurului ("Skevophilakion"), Baptisteriul ("Baptiserion") și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a devenit mausoleu pentru doi sultani turci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
de nord al pronaosului s-a aflat mormântul domnitorului Radu Mihnea, dar rămășițele sale pământești au fost mutate ulterior la Mănăstirea Radu Vodă din București. Pe locul unde a fost mormântul voievodal s-a descoperit într-o tainiță un adevărat tezaur format din monede și alte podoabe. În biserică s-a aflat și mormântul zugravului Gheorghe din Tricala. Lespedea sa funerară se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României de la București. Pe piatră se află următoarea inscripție în
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
-o la fugă, porțile au fost deschise și orașul cucerit. O ultimă rezistență a împăratului în dreptul porților Blacherne a fost și ea înfrântă. Cu francezii mereu pe urmele lui, uzurpatorul nu a mai avut decât timpul necesar să ia din tezaur o parte din bijuterii și, însoțit de câțiva oameni, să fugă din cetate. Isaac al II-lea a fost reînscăunat cu toată pompa, dar când i s-a pus în față tratatul încheiat de fiul său cu cruciații a refuzat
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
Țara Bâtlanilor”. Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia "Ardeidae", reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), Stârc de noapte ("Hycticorex nycticarax") și Egreta mică ("Egretta garzeta"). Rezervația științifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur național, care urmează să fie îmbogățit, valorificat și extins în tot arealul Prutului de Mijloc. În anul 2005, în baza unui acord interstatal dintre conducerea Republicii Moldova și cea a Republicii Polone, s-a convenit de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
prin dispozițiile testamentare ale unor colecționari amatori, precum a fost contele de "Caylus", care a urmărit cu pasiune primele descoperiri arheologice de la Herculaneum și de la Pompeii, la începutul secolului al XVIII-lea. Descoperirile din cursul secolului al XX-lea, cu tezaure monetare, uneori spectaculoase, cum a fost cea din 1929, cu tezaurul de la Marcianopolis (un lot de peste 80.000 de monede de argint a fost descoperit la Devnea, în Bulgaria), și lucrările britanice, au completat lucrările lui Cohen și au dus
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de "Caylus", care a urmărit cu pasiune primele descoperiri arheologice de la Herculaneum și de la Pompeii, la începutul secolului al XVIII-lea. Descoperirile din cursul secolului al XX-lea, cu tezaure monetare, uneori spectaculoase, cum a fost cea din 1929, cu tezaurul de la Marcianopolis (un lot de peste 80.000 de monede de argint a fost descoperit la Devnea, în Bulgaria), și lucrările britanice, au completat lucrările lui Cohen și au dus la crearea celebrului catalog în zece volume, "Roman Imperial Coinage", încheiat
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
acum în Israel, în posesia unui beduin israelian, Hassan Saeda, care pretinde că bunicul său a găsit colecția și că aceste cărți sunt în posesia familiei sale de 100 de ani. Guvernul iordanian face demersuri pentru repatrierea colecției, conform statutului tezaurelor din legea iordaniană. Aceste două relatări privind istoria manuscriselor par a fi contradictorii, fiind necesare mai multe informații pentru a reconstrui traseul exact al manuscriselor. Impresiile inițiale ale experților au arătat mai multe opinii diferite referitoare la conținutul manuscriselor. Unii
Manuscrisele de plumb din Iordania () [Corola-website/Science/322467_a_323796]
-
limbii sale materne, catalana; puțin câte puțin, a descoperit comoara imensă a vocabularului și a formelor idiomatice, ascunsă în spiritul sătenilor, care izvora din gura poporului umil și analfabet. Antoni M. Alcover a fost uluit și profund mișcat de descoperirea tezaurului pe care îl constituie „rondalles”, basmele mallorquine, cântecele și sutele de cuvinte și expresii. De atunci, a început să culeagă o cantitate enormă de basme, semnate cu pseudonimul Jordi des Racó, publicate de numeroase ori, de la scurtă vreme după scriere
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
privesc din vârful piramidei”). În ultimii ani s-au mai descoperit încă trei sau patru camere, în apropiere de camera funerară, într-una fiind corabia regală, iar celelalte sunt în curs de explorare, dezvăluind poate ultimele secrete ale Marii Piramide: tezaurul și mumia faraonului. Astăzi, Marea Piramidă este inclusă, împreună cu celelalte piramide și cu Sfinxul, în regiunea turistică a Platoului Gizeh. De asemenea, în zona aceasta se află muzeul ce găzduiește misterioasa Barcă Solară, descoperită abia în 1954, lângă partea de
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
moartea ei din 874. Berengar era la acea vreme binefăcător al bisericii din Monza și de asemenea oferise catedralei Sfântului Ioan din acel oraș o cruce realizată în același stil cu Coroana de fier, care este de asemenea conservată în tezaurul bisericii. Pe de altă parte, "Encyclopædia Britannica" consideră că prima mențiune credibilă asupra utilizării coroanei de fier este cea făcută în legătură cu încoronarea imperială a lui Henric al VII-lea din 1312. Istoricul italian Bartolomeo Zucchi numără 37 de încoronări realizate
Coroana de fier a regilor longobarzi () [Corola-website/Science/324867_a_326196]
-
noi locuri de rugăciune evreiești. Au existat două revolte samaritane în perioadă. Textele sacre iudaice scrise în Israel în perioadă sunt Gemara (400) și Talmudul din Ierusalim (500). Conform lui Procopius din Cezareea, în 533 generalul bizantin Belisarius a luat tezaurul din templul iudaic de la vandali care il luaseră din Roma. În 611, Persia a invadat Imperiul Bizantin și, după un lung asediu, Khosrau al II-lea a cucerit Ierusalimul (în 614) cu ajutor evreiesc. Evreii au fost lăsați să guverneze
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte domneasca din perioada înfloritoare a marelui domn. Apropierea de drumul vinului a determinat descoperirea unor tezaure numismatice în Scobinți(format, mai ales, din groși polonezi) și în cătunul Zvarici(aici, s-au descoperit ducați moldovenești, cu cap de zimbru, din timpul domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare). Aceeași preocupare spre comerț o întâlnim câteva
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
o nouă formă cu evoluția labialei "b" la "g" : Ghirăești, înregistrată atât de către trecătorii care tranzitează zona (sunt consemnate formele : "Girăești" la 1745 în „"Alcuni missionari”", pagina 188, "Girestro" la 1762, idem, pagina 209, "Gireești" la 1772 în recenzia rusă „"Tezaurul toponimic al României”," Moldova, vol.I, parteaI, pagina 463), cât și de către români în documentele oficiale din anii: 1774, 1816, 1830, 1834, 1835, 1841, 1845, 1846, 1848, 1849, 1856, 1857, 1858 și 1864 (catagrafii întocmite de către Episcopia Romanului și păstrate
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
tunurile pierdute, în timp ce o mare parte din mercenarii cazaci l-au părăsit. Înfrângerea a fost catastrofală, murind 4.000 dintre oamenii săi, iar domnul, pentru a se salva, trece Mureșul, pornind spre Alba Iulia. Cu ajutor muntean reușește să ia tezaurul din capitala Transilvaniei și, în contextul pătrunderii oștilor polone în Moldova și Țara Românească, a trecut munții pentru a respinge atacul polon din Țara Românească. Trecerea sașilor de partea Casei de Habsburg a fost cauzată de numeroasele jafuri comise de
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
al XVI-lea biserica a fost transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. După atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificată prin supraînălțarea și dotarea cu metereze a turnului central, supraînălțarea absidei și construirea deasupra portalurilor laterale a altor
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
ul, uneori, asignată (în ) era o monedă fiduciară în timpul Revoluției Franceze. La origine, era vorba despre un titlu de împrumut emis de Tezaurul public, în 1789, a cărui valoare era « "asignată" » pe bunurile naționale. ele devin monedă în 1791, a cărei valoare este cel mai adesea cuprinsă între 2 și 30 de soli, iar adunările revoluționare multiplică emisiunile, care conduc la o puternică
Asignat () [Corola-website/Science/323591_a_324920]
-
să se înscrie la aceste școli. Provinciile au fost reorganizate, iar guvernatorul local a început să fie sprijinit în munca sa de un consiliu consultativ. Reformele au vizat și modernizarea sistemului financiar, reglementat de deciziile băncii centrale, emiterea bonurilor de tezaur și de monedă divizionară. Nu în ultimul rând, reformele au ajutat la extinderea rețelelor de drumuri, canale și căi ferate și îmbunătățirea transportului. Modificarea hatișerifului „Camerei Trandafirului” a reprezentat o încercare de occidentalizare. Reformele erau inspirate de idealurile liberale ale
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]
-
Devina" ruinele vechiului oraș. Orașul este menționat în documente de la jumătatea secolului al VII-lea, dar referințele la acesta dispar rapid după cucerirea regiunii de către protobulgari și fondarea Primului Stat Bulgar. În anul 1929, la Devnea, a fost descoperit un tezaur cunoscut sub numele de "tezaurul de la Marcianopolis". Este vorba de un impresionant lot de peste 80.000 de monede romane de argint.
Marcianopolis () [Corola-website/Science/323076_a_324405]
-
este menționat în documente de la jumătatea secolului al VII-lea, dar referințele la acesta dispar rapid după cucerirea regiunii de către protobulgari și fondarea Primului Stat Bulgar. În anul 1929, la Devnea, a fost descoperit un tezaur cunoscut sub numele de "tezaurul de la Marcianopolis". Este vorba de un impresionant lot de peste 80.000 de monede romane de argint.
Marcianopolis () [Corola-website/Science/323076_a_324405]