6,807 matches
-
și de depărtarea schitului Agafton își găsește corespondentul în suprema înflorire în sufletul copilului 9 a tot ceea ce semnifică misterul adânc al ruralului: a trăi la sat înseamnă a trăi în zariște cosmică și în conștiința unui destin emanat din veșnicie 10. Dacă fiecare sat se simte, în conștiința colectivă a fiilor săi, un fel de centru al lumii, cum optic fiecare om se plasează pe sine deasemeni în centrul lumii 11, dacă fiecare sat vrea să rămână el însuși 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
zărit de frumoasa zână, care, cu o singură săgeată slobozită din arcul ei, l-a ucis. Tatăl tânărului, fiind vrăjitor, a prefăcut-o pe Sitna într-o pasăre aurie cu ochii verzi. Mama fetei, înțelegând că și-a pierdut pentru veșnicie fiica, a împietrit la malul gârlei și, din ochi, au început să-i curgă fără contenire lacrimi de durere și jale amară. Într-o zi, auzindu-i trilul fermecător și văzând-o atât de frumoasă, [...] un flăcău pe nume Ipatie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a te situa în prezența zeilor și a trăi în fața apropierii esenței lucrurilor 38. Or, Eminescu s-a bucurat din plin de amândouă. Această dublă și simultană apartenență se luminează grație unui vers esențializator al lui Blaga: Eu cred că veșnicia s-a născut la sat39... De atfel, filosoful adâncirii misterului sprijină exemplar întregul demers de a clarifica relațiile biunivoce copilărie-sat, pe de o parte, și vis-creație, pe de altă parte. Făcând Elogiul satului românesc, Lucian Blaga, în discursul rostit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de-a dreptul în mitologie și metafizică 45, sigur că poetul și-a trăit vârsta sensibilității metafizice [...] cu ochii atârnați de cer, căci a trăi la sat înseamnă a trăi în zariște cosmică și în conștiința unui destin emanat din veșnicie 46. Surprinzând imaginea satului în creație, poetul contopește în această imagine ca în procedeul cinematografic al supraimpresiunii toate elementele lui constitutive, dar și pe acelea care i-au marcat esențial devenirea. Mai exact, a aglutinat Ipoteștii în imaginea visului propriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Și osteniți oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,/ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara14. Când Lucian Blaga spune că satul e atemporal 15 și că veșnicia s-a născut la sat16, el se revendică din Eminescu. La Blaga satul trăiește [...] într-un fel mai palpitant, ca experiență vie17, vizune identică celei eminesciene. Văzându-l de la distanță și de sus, satul apare în imagine panoramică: Ah! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
naționalist în măsura în care îți aperi Limba, Credința, Istoria și Neamul. Ar fi o rușine, dacă nu chiar o crimă, să fii altceva", fiindcă "Patriotismul ne păstrează ca oameni, ne înalță ca sfinți și ne curăță de rugină numele imprimat în metalul veșniciei." Grigore a fost unul dintre marii apărători ai limbii române, cronic agresată dincoace de Prut, dar mai ales dincolo, unde i se contestă până și numele. Formulările sale aforistice sunt întrutotul memorabile: Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de partid de pildă, Ilya Ehrenburg, așa că... Ceea ce, într-un fel, era adevărat, câtă vreme, deși exclus din partid, Mihai Beniuc a ajuns președintele Uniunii Scriitorilor, iar Ion Jalea, la fel de exclus, președinte la Uniunea Artiștilor Plastici, ambii funcționând apoi o veșnicie în respectivele posturi. După 12 ani, Dej izbutise să schimbe substanțial garnitura de conducere a PMR, schimbase și numele organului de conducere, din Secretariat, în Birou Politic și a socotit că-i momentul să readucă în discuție evident, în altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Cartea aceasta, ca și cele referitoare la tot ce s-a scris despre cimitirul de la Săpânța de exemplu, nu plânge bătrânețea sau mai ales moartea, ci este o joacă, o trecere, uneori pamfletară prin ceea ce este viața, ca parcurgând-o veșnicia care urmează să devină liniște, pace, dar și un fel de răspundere în fața Divinului pe care îl vede ca un toate iertător. Cartea aceasta nu-i doar povestea Ioanei din Legături de sânge, scrisă de Aurora Liiceanu și Mihai Ioan
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
viața de familie, pe care o narează pe toate planurile. Admirabil și de respectat este patriotismul care pigmentează lucrarea tocmai în părțile esențiale, viața satului românesc, justificându-se încă odată părerea lui Lucian Blaga că la sate este și rămîne veșnicia, lucru de care rămânem convinși citind și paginile semnate de una dintre personajele cărții, doamna Marcela Badea, fiică de mare om gospodar și nu numai, care referindu-se la satul natal, parcă preluând dar și aprofundând spusele autoarei portretului său
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
parcă preluând dar și aprofundând spusele autoarei portretului său, subliniază : « Familiile comunei Călugăreni Prahova au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar cu prețul vieții participând la războaiele neamului ». Legată de veșnicia satului, cum îi sunt și predecesorii, glorificând-o, ca și cea care o admiră - Doamna Adriana - Doamna Marcela continuă ideea crezului său de loc pur sentimental : « Deși am plecat în lume, legătura cu locul de baștină s-a păstrat, așa
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ea, și nu se-atingea de puișorii ei. Afla Grivei spațiu larg în toată ograda. Avea unde zburda și unde se juca, fiind și trăind ca un împărat neproclamat al curții. Dar, cum bucuriile și zburdălniciile copilăriei nu țin o veșnicie, într-o sâmbătă seara, tata l-a prins, i-a vorbit, l-a muștruluit, că prea și-a luat nasul la purtare, că s-a cam terminat cu joaca și l-a legat cu o curelușă la gât, i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Copenhaga? Când va putea egala și concura cu modernitatea, abundența, aglomerația, agitația, omnipotența de pe uriașul aeroport de la Copenhaga? Timpul de așteptare s-a târât, încărcat de întrebări, uimiri, curiozități, mirări, babilonie! Două ore! Ni s-au părut minute dintr-o veșnicie! Două polițiste drăguțe, tinere, zâmbitoare, ștrengărițe, intolerabile însă, ne-au supus unor aparate manuale de control, la sânge, din creștet până-n tălpi, obligându-ne să scoatem de prin buzunare tot ce-aveam cu puțin metal, chei, stilouri, ochelari etc., apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
subjugat, într-o așa măsură încât, ulterior, reîntorcându-se la școala unde-a învățat și care l-a chemat să-l sărbătorească peste ani el s-a simțit îndemnat din prea plinul inimii și a declarat: Aici am băut apa veșniciei...!" Într-o etapă de început a creației și afirmării sale, a stat la Fălticeni, după ce-a terminat școala, vreo două-trei decenii. A locuit pe Ulița Ion Creangă, încărcată de livezi și de amintiri. A stat cu chirie, apoi și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ales pentru ultima mea carte, Metamorfozele, mi-a ușurat, fără îndoială, sarcina. Augustus nu tolera nici o transformare: el se considera zeu pe pământ și se aștepta ca totul să rămână împietrit, exact așa cum dăduse el dispoziție. Titlul meu submina, evident, veșnicia domniei lui și sfârșea prin a-l face fragil și trecător. Am vorbit cu mulți prieteni, explicitându-le semnificația cărții. Totul se schimbă, se metamorfozează, se transformă. Nici zeii nu pot să se sustragă. Mulți m-au ajutat din invidie. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
siguranță că spațiul zânelor trebuie să fie un loc pustiu, dat fiind că nimeni nu reușește să ajungă acolo: un loc în care, chiar neputând să mori prin condiția dată, poți „muri” de plictiseală. Nu e ușor să „trăiești” în veșnicia goală, unde totul e absolut neschimbat. Cucerirea nemuririi - a condiției arhetipale - nu generează, prin urmare, altceva decât dorința de a recupera limita condiției efemere. Eroul alege să trăiască în ciclul Marii Reîntoarceri și refuză nemurirea - iată un hybris surprinzător! Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe ceramică dacica. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - furca de tors lâna ne amintește una din îndeletnicirile de bază ale locuitorilor; - cromatică înfățișând argint și albastru simbolizează seninătate, veșnicie, durata în timp. Anexă 2 STEMA ORAȘULUI BĂILEȘTI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului BĂILEȘTI, județul DOLJ Descrierea stemei: Stema orașului Băilești, potrivit
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
prin aglomerație, blocarea circulației, zgomot și slujbe. E un memento mori ce străbate, odată cu fiecare moarte, comunitatea. Mi-ar place să cred este principalul motiv al ineficienței noastre. Însă nu văd despărțirea de superficialitate nici măcar în acest context grav. * În raport cu veșnicia, superficialitatea este modul de a fi al existenței. * O carte bună este cea ale cărei rânduri se pierd în noianul de gânduri pe care ți le stârnește, contopindu-se până la indistincție cu ceea ce ai personal. Cu atât mai mult dacă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și face loc spiței, adică felului 124 colectiv de conduită. El s-ar defini de aceea și mai curând prin încrederea în rânduieli eterne. Nu este vorba de viața de apoi, deși există și aceasta ca formă a ideii de veșnicie în folclorul nostru și ar fi necritic să se ignore; e vorba de încadrarea individului în societate și în neam, care îi apar drept forme ale eternității; e vorba de înrudirea lui cu valorile eterne, de mișcarea sufletească lentă și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul său întreg în globul orb al adâncurilor, toate se pot. Sufletul meu singur nu e în stare să audă și să priceapă scârțâitul fantasmagoric cu care timpul întoarce, din fundul veșniciei, cheia colosală și ruginită a făpturii... Cred că fiecare în lumea aceasta este împins înainte de soarta sa și că fiecare joacă un rol oarecare, fără să o știe, în marea comedie a veșniciei... Societatea are oferte generoase, însă de multe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fantasmagoric cu care timpul întoarce, din fundul veșniciei, cheia colosală și ruginită a făpturii... Cred că fiecare în lumea aceasta este împins înainte de soarta sa și că fiecare joacă un rol oarecare, fără să o știe, în marea comedie a veșniciei... Societatea are oferte generoase, însă de multe ori legate doar de ceea ce este necesar nouă ca să devenim ceea ce-i trebuie ei. Este un soi de convenție paradoxală, la care participăm, care ne folosește în mare măsură, dar care introduce și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În ceruri...” Dar, Doamne! Și noi suntem acum În cerurile mărginașe care deschid calea spre Împărăția ta!!! Sentimentul ne copleșește, simțim o căldură benefică prin tot corpul, gândurile zboară spre nemărginirea văzduhului, sus, tot mai sus, spre lumina pură a veșniciei..., spre mirifica Nirvăna Închipuită de Buddha Săkya-muni. În curând, În mica „insulă zburătoare” se lasă liniștea binecuvântată. Peste câteva ceasuri, cu ochii Încă cârpiți de somn, privesc pe geamul aeronavei. Mijesc zorii purpurii și soarele molatic se grăbește să-și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o 226 săgeată neagră și iute, spinteca văzduhurile largi cu croncănitul ascuțit și flămând... Pe alocurea, arbori uriași, a căror bătrânețe șubredă nu se putuse Împotrivi vijeliei, zăceau răsturnați la pământ În toată nemăsurata lor lungime și cu trunchiuri pentru veșnicie adormite și cu crengi hrentuite În prăpăstioasa lor cădere, iezeau scoborâșurile Încă umede și lunecoase ale colinei... S-a Întunecat și jocul de lumini al firmelor multicolore devine irezistibil. Vaporașe rapide fac legătura Între cele două maluri sau manevrează În susul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a-i respecta, a lupta pentru drepturile lor și pentru educația lor este nu numai o îndatorire adânc umană, ci și o îndatorire sfântă. Nașterea de prunci înseamnă continuarea vieții în ordinea firii, dar înseamnă mai ales deschiderea drumului spre veșnicie. În fața unei noi vieți ne aflăm în fața tainei vieții, ne aflăm în fața unei lucrări dumnezeiești, adică la izvorul vieții. Prin nașterea oricărui copil ni e descoperă o taină a vieții, ni se arată viața nouă venită pe lume nu numai
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
bănești și materiale pentru sprijinirea celor mai săraci și cu familii numeroase. În tot ceea ce se face, important este să ne aducem aminte că undeva, în fiecare minut, se naște un copil, minunea supremă a creației și singura garanție a veșniciei noastre. Și așa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Prima rațiune a căsătoriei este de a ordona sexualitatea, mai ales acum, când omenirea a umplut pământul.” I.5.4. Rolul Bisericii în asigurarea asistenței sociale a copilului abandonat Biserica Ortodoxă
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Și nu mai puțin important este faptul că vorbind despre suflet pomenim în primul rând despre moarte. Prin moarte sufletul nu se stinge, el este doar acoperit pentru un anumit timp și această înecare vremelnică nu-i răpește dreptul la veșnicie. În afara corpului el revine la lumina vieții veșnice, cum spunea Empedokles, de unde ritualurile de inițiere spre lumină prin moarte ale lui Osiris, Dionysos, Zalmoxis, Marduk, Tamuz, Cristos, Mani, Mithra, Hiram. Mitul lui Hiram asemănător cu cel al lui Adonis, ucis
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]