15,959 matches
-
referi la două contexte de folosire a verbului bake 'a găti; a face': (4) John baked the potatoes. 'Ion a copt cartofii.' (5) Mary baked a cake 'Maria a făcut o prăjitură.' (apud Pustejovsky 1995: 47) În cele două exemple, verbul bake 'a coace' are două citiri: în primul exemplu, exprimă o schimbare de stare, în timp ce în al doilea exemplu acțiunea exprimată este de tip producere. Diferența este dată de tipul referentului din poziția de argument intern al verbului. Aceeași situație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
două exemple, verbul bake 'a coace' are două citiri: în primul exemplu, exprimă o schimbare de stare, în timp ce în al doilea exemplu acțiunea exprimată este de tip producere. Diferența este dată de tipul referentului din poziția de argument intern al verbului. Aceeași situație este ilustrată în exemple cu verbul cook 'a găti' ca: (6) Mary cooked the carrots. 'Maria a gătit morcovii' (7) Mary cooked a meal. 'Maria a (pre)gătit ceva de mâncare' (apud Pustejovsky 1995: 47) În exemplele (4
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
citiri: în primul exemplu, exprimă o schimbare de stare, în timp ce în al doilea exemplu acțiunea exprimată este de tip producere. Diferența este dată de tipul referentului din poziția de argument intern al verbului. Aceeași situație este ilustrată în exemple cu verbul cook 'a găti' ca: (6) Mary cooked the carrots. 'Maria a gătit morcovii' (7) Mary cooked a meal. 'Maria a (pre)gătit ceva de mâncare' (apud Pustejovsky 1995: 47) În exemplele (4) și (6), entitatea din poziția argumentului intern există
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
the carrots. 'Maria a gătit morcovii' (7) Mary cooked a meal. 'Maria a (pre)gătit ceva de mâncare' (apud Pustejovsky 1995: 47) În exemplele (4) și (6), entitatea din poziția argumentului intern există ca atare înainte ca procesul exprimat de verb (coptul, gătitul) să aibă loc, în timp ce în exemplele de la (5) și (7) entitatea este "creată" în timpul procesului. În situații de acest tip, sensurile verbului nu sunt distincte, ci interferente, prin faptul că se includ unul pe celălalt (producerea unei entități
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
4) și (6), entitatea din poziția argumentului intern există ca atare înainte ca procesul exprimat de verb (coptul, gătitul) să aibă loc, în timp ce în exemplele de la (5) și (7) entitatea este "creată" în timpul procesului. În situații de acest tip, sensurile verbului nu sunt distincte, ci interferente, prin faptul că se includ unul pe celălalt (producerea unei entități survine ca rezultat al unei schimbări de stare). Pentru explicarea celui de-al treilea argument ne vom referi la verbul forget 'a uita', care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de acest tip, sensurile verbului nu sunt distincte, ci interferente, prin faptul că se includ unul pe celălalt (producerea unei entități survine ca rezultat al unei schimbări de stare). Pentru explicarea celui de-al treilea argument ne vom referi la verbul forget 'a uita', care poate selecta următoarele tipuri de complemente: (8) He forgot that he had been there two weeks before. ' A uitat că fusese acolo în urmă cu două săptămâni.' (9) He forgot to water the flowers. ' A uitat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
9) He forgot to water the flowers. ' A uitat să ude florile.' În primul exemplu, structura subordonată, propoziția finită, primește o interpretare factivă, în timp ce în al doilea exemplu propoziția non-finită infinitivală are lectură non-factivă. Deși semantica construcțiilor la care participă verbul diferă, sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat independent, ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat independent, ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este exemplul verbului build 'a construi' (Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică o prezentăm mai jos55. În structura argumentală a verbului sunt specificate trei argumente. Primele două argumente corespund subiectului (un argument cu trăsătura [+Animat]) și obiectului direct (o entitate cu referință concretă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este exemplul verbului build 'a construi' (Pustejovsky 1995), a cărui analiză semantico-sintactică o prezentăm mai jos55. În structura argumentală a verbului sunt specificate trei argumente. Primele două argumente corespund subiectului (un argument cu trăsătura [+Animat]) și obiectului direct (o entitate cu referință concretă) și sunt obligatoriu lexicalizate. Al treilea argument (engl. default argument), presupus în semantică, dar care poate rămâne nelexicalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și obiectului direct (o entitate cu referință concretă) și sunt obligatoriu lexicalizate. Al treilea argument (engl. default argument), presupus în semantică, dar care poate rămâne nelexicalizat, se referă la materialul din care un obiect este alcătuit/construit. Structura evenimențială a verbului specifică existența a două subevenimente succesive în cadrul evenimentului desemnat de verb - un proces (al construirii) și un rezultat (construcția). Aplicând modelul propus de Pustejovsky la analiza verbului din engleză touch 'a atinge', Ibarretxe-Antuñano (1999: 125) arată că există contexte ambigue
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexicalizate. Al treilea argument (engl. default argument), presupus în semantică, dar care poate rămâne nelexicalizat, se referă la materialul din care un obiect este alcătuit/construit. Structura evenimențială a verbului specifică existența a două subevenimente succesive în cadrul evenimentului desemnat de verb - un proces (al construirii) și un rezultat (construcția). Aplicând modelul propus de Pustejovsky la analiza verbului din engleză touch 'a atinge', Ibarretxe-Antuñano (1999: 125) arată că există contexte ambigue semantic pe care analiza discutată nu are puterea să le explice
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referă la materialul din care un obiect este alcătuit/construit. Structura evenimențială a verbului specifică existența a două subevenimente succesive în cadrul evenimentului desemnat de verb - un proces (al construirii) și un rezultat (construcția). Aplicând modelul propus de Pustejovsky la analiza verbului din engleză touch 'a atinge', Ibarretxe-Antuñano (1999: 125) arată că există contexte ambigue semantic pe care analiza discutată nu are puterea să le explice. Autoarea arată că un exemplu ca John touched Mary este ambiguu între două interpretări, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Autoarea arată că un exemplu ca John touched Mary este ambiguu între două interpretări, care nu se pot dezambiguiza prin analiza propusă de Pustejovski: (a) "Ion stătea lângă Maria și a atins-o fără să vrea" (sensul de percepție al verbului); (b) "Ion a atins-o pe Maria cu discursul lui" (sensul metaforic-afectiv). 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție În ansamblul lucrării, vom valorifica cele două modele prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de Pustejovski: (a) "Ion stătea lângă Maria și a atins-o fără să vrea" (sensul de percepție al verbului); (b) "Ion a atins-o pe Maria cu discursul lui" (sensul metaforic-afectiv). 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție În ansamblul lucrării, vom valorifica cele două modele prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va servi la explicarea transferurilor semantice care se produc în interiorul sau între câmpurile lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție În ansamblul lucrării, vom valorifica cele două modele prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va servi la explicarea transferurilor semantice care se produc în interiorul sau între câmpurile lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va servi la explicarea transferurilor semantice care se produc în interiorul sau între câmpurile lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află printre unitățile limbii cu o polisemie foarte dezvoltată. Evseev (1977: 146-148) precizează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află printre unitățile limbii cu o polisemie foarte dezvoltată. Evseev (1977: 146-148) precizează că dispoziția acestei clase pentru polisemie este o consecință a statutului său semantic și ontologic. Semantica verbului este "mai labilă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află printre unitățile limbii cu o polisemie foarte dezvoltată. Evseev (1977: 146-148) precizează că dispoziția acestei clase pentru polisemie este o consecință a statutului său semantic și ontologic. Semantica verbului este "mai labilă, mai difuză", procesele, stările, acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află printre unitățile limbii cu o polisemie foarte dezvoltată. Evseev (1977: 146-148) precizează că dispoziția acestei clase pentru polisemie este o consecință a statutului său semantic și ontologic. Semantica verbului este "mai labilă, mai difuză", procesele, stările, acțiunile au
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se află printre unitățile limbii cu o polisemie foarte dezvoltată. Evseev (1977: 146-148) precizează că dispoziția acestei clase pentru polisemie este o consecință a statutului său semantic și ontologic. Semantica verbului este "mai labilă, mai difuză", procesele, stările, acțiunile au un grad de delimitare mai greu de stabilit decât entitățile și nu se poate preciza cu exactitate dacă în anumite contexte lexemele își păstrează sau își modifică ușor sensul. Autorul face
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poate preciza cu exactitate dacă în anumite contexte lexemele își păstrează sau își modifică ușor sensul. Autorul face referire la două contexte - a coase un costum și a coase un nasture -, situație în care nu se poate decide clar dacă verbul are același sens sau sensuri diferite, fiindcă acțiunile exprimate prin verbul a coase în fiecare dintre cele două contexte se disting atât prin modul de efectuare, cât și prin rezultat. În analiza polisemiei verbale, Evseev aduce în discuție importanța contextului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau își modifică ușor sensul. Autorul face referire la două contexte - a coase un costum și a coase un nasture -, situație în care nu se poate decide clar dacă verbul are același sens sau sensuri diferite, fiindcă acțiunile exprimate prin verbul a coase în fiecare dintre cele două contexte se disting atât prin modul de efectuare, cât și prin rezultat. În analiza polisemiei verbale, Evseev aduce în discuție importanța contextului pentru detașarea sensului cuvintelor, susținând că, între unitățile limbii, verbul este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin verbul a coase în fiecare dintre cele două contexte se disting atât prin modul de efectuare, cât și prin rezultat. În analiza polisemiei verbale, Evseev aduce în discuție importanța contextului pentru detașarea sensului cuvintelor, susținând că, între unitățile limbii, verbul este cel mai dependent contextual, fiindcă semantica sa depinde în mare măsură de tipurile de constituenți selectați, dar și de determinările circumstanțiale. Referindu-se la importanța contextului pentru determinarea sensului, autorul împarte sensurile verbelor în: (i) sensuri indepedente de context
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cuvintelor, susținând că, între unitățile limbii, verbul este cel mai dependent contextual, fiindcă semantica sa depinde în mare măsură de tipurile de constituenți selectați, dar și de determinările circumstanțiale. Referindu-se la importanța contextului pentru determinarea sensului, autorul împarte sensurile verbelor în: (i) sensuri indepedente de context; (ii) sensuri contextual-determinate56. Sensurile indepedente de context sunt cele care "domină" structura semantică a cuvântului. Simpla lor enunțare, fără a adăuga indicații suplimentare de natură lexicografică, "activează" în mintea vorbitorilor o serie de asocieri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ii) sensuri contextual-determinate56. Sensurile indepedente de context sunt cele care "domină" structura semantică a cuvântului. Simpla lor enunțare, fără a adăuga indicații suplimentare de natură lexicografică, "activează" în mintea vorbitorilor o serie de asocieri semantice comune, nonambigue. Pornind de la definiția verbului a vedea din DLRM, unde se inventariază 12 sensuri ale acestuia, Evseev identifică ca sens indepedent de context "a percepe cu ajutorul văzului", prezent în structuri "primare" precum a vedea o pasăre, a vedea bine, nu se vede nimic, când verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]