6,209 matches
-
a pregătit tehnicieni agronomi, funcționând cu 8 clase. Dinn 1950, pe lângă Școala Tehnică Agricolă Tg. Mureș a început să funcționeze și un nou profil, cel de școală tehnică zootehnică. În 1952 devine "Grup Școlar Agricol", pregătind elevi în profilurile: agricol, zootehnic și veterinar. În 1955 s-a transformat în "Centrul Școlar Agricol Tg. Mureș" care includea și "Școala Profesională" cu diferite profile, precum și "Școala Tehnică de Maiștri Zootehniști și Veterinari". În 1956 s-a transferat la Tg. Mureș și "Școala Profesională
Colegiul Agricol din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/307044_a_308373]
-
o bursă pentru specializare în Germania, la Berlin, în domeniul zootehniei. A obținut, în 1926, titlul de „doctor în zootehnie“ la „"Hochschule für Bodenkultur"“ de la Viena. La întoarcerea de la studii a primit un post în Uniunea Camerelor Agricole ca „specialist zootehnic“, iar în anul următor (1928), C. Băicoianu a fost acceptat conferențiar onorific de avicultură, la Academia de Agricultură din București. El este cel care a fondat atât acest curs cât și cercetările în această ramură a zootehniei. În perioada următoare
Constantin Băicoianu (inginer) () [Corola-website/Science/308531_a_309860]
-
Oficial. 1933 - La Salonul Oficial primește premiu pentru reliefurile portalului Ministerului de Justiție. În același an se căsătorește cu "Anisia Dumitru" născută la 30 aprilie 1911 la Dobridor, Dolj. Între 1931 - 1941 este angajat ca sculptor animalier la Institutul Național Zootehnic. În 1934 este primit ca membru asociat, iar în 1935 ca membru definitiv al „Tinerimii artistice”. În 1945 se stabilește definitiv la Oradea, unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale. "„Un bloc de piatră se înalță în fața
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
a fost Agricola Cardaș. Prin grija profesorului Agricola Cardaș, după înființarea Facultății de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova. În 1920, Agricola Cardaș a înființat publicația de popularizare "Foaia Plugarilor", care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940. Ca o recunoaștere oficială a
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
de Științe Agricole din Chișinău, au fost create 4 laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova. În 1920, Agricola Cardaș a înființat publicația de popularizare "Foaia Plugarilor", care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940. Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în anul 1940 a fost ales membru al "Academiei
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
a revenit în 1952 ca profesor la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic ieșean. Pentru activitatea sa în domeniul agricol a fost distins cu titlulrile: Principalele sale lucrări sunt: Profesorul Agricola Cardaș a elaborat peste 70 de lucrări privind materialul zootehnic autohton și influența mediului asupra organismului animalelor domestice.
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
de cinci hectare de pământ. După redeschiderea mănăstirii s-au construit mai multe clădiri printre care o biserică nouă cu hramul "Acoperământul maicii Domnului", un arhondaric de dimensiuni mari, o stăreție, un agheasmatar, un magazin bisericesc, un muzeu, o fermă zootehnică, un bazin de apă, trei fântâni șu un zid de incintă; de asemenea, s-au împodobit cu pictură și mobilier ambele biserici. Toate acestea au fost realizate cu cheltuiala exclusivă a credincioșilor (donații și sponsorizări), printre care și a unor
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
disponibile pentru cultura vitei de vie, în condițiile dotării cu tehnologii moderne de cultivare, întreținere, recoltare, prelucrare și valorificare a fructelor; Se pretează reliefului, solului și climei din comuna culturile de meri, peri, pruni și caiși; - Creșterea competitivității în sectorul zootehnic urmărește alinierea domeniului la standardele europene, ameliorarea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea de tehnologii noi care îmbunătățesc calitatea produselor și stimularea competitivității pe piața locală și pe piețe externe. În acest sens, se va sprijini consolidarea de noi ferme
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
cunoscutei scriitoare și ziariste ruse Kapitolina Kojevnicova în publicația Vestnik, Ivan Bodiul s-a remarcat la Moscova prin raportarea eronată de victorii inexistente în muncă și majorare permanentă a indicilor economici. El a imprimat economiei un caracter unilateral, agrar și zootehnic, distrugând structura solului și periclitând echilibrul ecologic, starea sănătății și fondul ecologic al populației, prin cultivarea excesivă a tutunului și crearea unor complexe zootehnice gigantice. Ivan Bodiul a primit numeroase distincții pentru activitatea sa desfășurată în perioada comunistă din Republica Moldova
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
muncă și majorare permanentă a indicilor economici. El a imprimat economiei un caracter unilateral, agrar și zootehnic, distrugând structura solului și periclitând echilibrul ecologic, starea sănătății și fondul ecologic al populației, prin cultivarea excesivă a tutunului și crearea unor complexe zootehnice gigantice. Ivan Bodiul a primit numeroase distincții pentru activitatea sa desfășurată în perioada comunistă din Republica Moldova. Menționăm următoarele: La data de 3 ianuarie 2003, Ivan Bodiul a fost decorat de președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu cea mai înaltă distincție a
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
partid. Semnificativ în acest sens este articolul gazetarului I.Nistor, intitulat „Moș Gheorghe (Rășinariu) s-a înscris în colectivă” care, la vremea lui, a iscat multe discuții în sat. "Colectivul" era organizat în trei unități: o fermă hoticolă, o fermă zootehnică și o brigadă vegetală, aceasta din urmă în Sebeșu de Sus. Ferma zootehnică a fost amenajată în clădirile fostei „Școli inferioare de arte și meserii” din capul satului. Succese remarcabile ale Cooperativei Agricole de Producție (C.A.P.) au fost în
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Rășinariu) s-a înscris în colectivă” care, la vremea lui, a iscat multe discuții în sat. "Colectivul" era organizat în trei unități: o fermă hoticolă, o fermă zootehnică și o brigadă vegetală, aceasta din urmă în Sebeșu de Sus. Ferma zootehnică a fost amenajată în clădirile fostei „Școli inferioare de arte și meserii” din capul satului. Succese remarcabile ale Cooperativei Agricole de Producție (C.A.P.) au fost în anul 1961 sub conducerea lui Nicolae Balea când "Colectivul" a fost vizitat de
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
situată într-o zonă cu risc de poluare atmosferică. Deasemeni nu există factori care să determine poluări semnificative la nivelul solului. Utilizarea neraționala a îngrășămintelor pe terenurile agricole, precum și deversările de ape uzate neepurate sau depozitarea deșeurilor menajere și activătățile zootehnice reprezintă surse potențiale de poluare a apelor subterane și de suprafață cu substanțe organice, compuși ai azotului, precum și surse de încărcare biologică. Bisericile parohiale: Mănăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfântă Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
al râului Mureș, la o altitudine de 650 - 700 m, înconjurată de Munții Giurgelului și Gurghiului, localitatea Gălăuțaș a fost atestată documentar în anul 1768. Iernile sunt deosebit de geroase; pășunile și fânețele întinse îi permit dezvoltarea din punct de vedere zootehnic, potențial important în cultura agrară a comunei. Dezvoltarea industrială cândva foarte accentuată se frânează prin disparitia fabricii de cherestea iar agricultura nu este favorizată din pricina terenurilor în pantă. Dezvoltarea localității se datorează așadar în general exploatării pădurilor înconjurătoare. Monumentul Eroilor
Comuna Gălăuțaș, Harghita () [Corola-website/Science/310543_a_311872]
-
așezarea de la sud de satul Baba Ana (pe drumul spre Boldești-Gradiștea), datând din secolul al IV-lea e.n.; așezarea de la Cireșanu (punctul Eforie), datând din secolele al IV-lea-al V-lea e.n.; și situl de „la Grajduri” de lângă ferma zootehnică de la Cireșanu, cuprinzând o așezare din secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și o necropolă medievală. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate în satul Baba Ana: (începutul secolului al XX-lea); (sfârșitul secolului al
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
așezări de la Dunărea de Jos. Ea este temperată-continentala cu vânturi de la Nord, Nord-Est și Nord-Vest. În general, condițiile naturale de sol, climă și relief care au fost și sunt favorabile dezvoltării agriculturii cu cele de bază, cel vegetal și cel zootehnic. Populația actuală se prezintă astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jijila se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,89%). Pentru 2,05% din populație
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
din secolului al XVIII-lea în Nisporeni erau 73 de case și bordeie. Ocupația de bază a localnicilor era agricultură și vităritul. O ramură aparte era cultivarea vitei de vie și pomicultura. Tradițional se cultivă grâu, porumb și cartofi. Ramură zootehnica era reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, căilor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. În noiembrie 1819, în satul țarist pe atunci, este sfințită nouă biserică a localității
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
casă de cultură, bibliotecă, club, apeduct și alte instituții și obiecte socio-culturale, care au pus baza noii localități. În apropierea fabricii de zahăr a apărut mai întâi un punct de îngrășare a vitelor, apoi unul din cele mai mari complexe zootehnice de îngrășare a bovinelor. Astfel se formează baza economiei locale. La 13 august 1956 localității formate în jurul fabricii de zahăr i se conferă statutul de orășel, cu denumirea de Leninsk. Acest an este considerat anul fondării localității. Majoritatea blocurilor locative
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
persoane. Economia în sat o alcătuiesc agenții economici, exportul mărfurilor agricole și industriale, importul materiei prime, legăturile cu satele vecine, comerțul intern și extern realizat între cetățeni. În sat se dezvoltă proprietatea privată în ramurile: viticultura, pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară, precum și vândute agenților intermediari, ce le exportă în Belarus. Satul se mândrește cu meșterițele populare Budișteanu Galina și
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
noiembrie 1949). Patru decenii locuitorii satului Bilicenii Vechi au muncit în kolhozul „Biruința”, gospodărie colectivă cu multe ramuri, se cultivau cereale, sfeclă de zahăr, tutun, floarea soarelui, fructe și struguri. Între anii "50-"90 s-a dezvoltat intens și sectorul zootehnic. În sat au fost construite: școala medie, casa de cultură, ambulatoriul, gradinița-creșă, cîteva magazine și ateliere pentru prestarea serviciilor, s-a deschis un muzeu etnografic. În memoria eroilor căzuți în al II-a război mondial, a fost înălțat un monument
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
au fost construite 3 oloinițe care prelucrează materia primă locală. Ca materie primă este folosită floarea soarelui și se obțin următoarele produse: ulei vegetal, srotul, care este folosit în gospodăriile localnicilor sau este exportat. Industria cărnii este reprezentată de complexul zootehnic din satul vecin Văratic. Acest complex a fost construit în 1992 de către un proprietar individual în apropiere de fostul complex zootehnic care ulterior a fost distrus. În acest complex se cresc bovine. În complex se prelucrează materia primă locală cât
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
produse: ulei vegetal, srotul, care este folosit în gospodăriile localnicilor sau este exportat. Industria cărnii este reprezentată de complexul zootehnic din satul vecin Văratic. Acest complex a fost construit în 1992 de către un proprietar individual în apropiere de fostul complex zootehnic care ulterior a fost distrus. În acest complex se cresc bovine. În complex se prelucrează materia primă locală cât și cea importată din satele din apropiere. Complexul “Valul lui Traian” produce o gamă largă de mezeluri, conserve din carne și
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
acordat localității statut de orășel (așezare de tip orășenesc) cu numele Biruința. În orășel, a cărui populație în timp de cinci ani depășise 2.400 de locuitori, s-au mai construit o fabrică de prelucrare primară a strugurilor, două complexe zootehnice, o coloană mecanizată de construcții, o fabrică de malț, etc. Datorită dezvoltării intensive a diverselor întreprinderi, orașul s-a dezvoltat ca mic centru industrial. Nu rămânea în urmă nici infrastructura. Către anul 1969 aici au fost zidite o școală medie
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
prin Decretul semnat de Regele Ferdinand I, întemeindu-se Universitatea Școala Politehnică. În 11 - 13 noiembrie 1923 timișorenii fac o primire sărbătorească Regelui Ferdinand I, Reginei Maria, primului ministru I.C.Brătianu. În octombrie 1925 Timișoara găzduiește cea mai mare Expoziție zootehnică organizată până atunci de Regatul României. Prezentă la eveniment, familia Regală pune acum și piatra de fundament a Bisericii Ortodoxe Române din Mehala. Populația orașului se manifestă plenar pentru apărarea integrității statului național român, a valorilor și instituțiilor democratice. Au
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
suprafața terenului agricol de 45,9 % (1934 ha). În cadrul acesteia, principala resursă o constituie pășunile (436 ha) și fânețele (758 ha), care împreună reprezintă peste 61,7 % fiind amplasate pe terenuri cu fertilitate bună. Această situație influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic. Livezile de pomi fructiferi ocupă de asemenea o suprafață importantă : 26,2 %, din suprafața terenului agricol. Terenul arabil (223 ha), care deține aproximativ 11,5 % din terenul agricol, nu este foarte fertil, împiedicând cultura plantelor cerealiere. Totuși, pe areale restrânse
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]