65,481 matches
-
Journal of Social Theory. 9, 4, 485-500. Stråth Bo. (2002). A European Identity. To the Historical Limits of a Concept, European Journal of Social Theory, 5, 387-401. Toth Georgiana, Toth Alexandru, Voicu Ovidiu, Ștefănescu Mihaela. (2007). Efectele migrației: copiii rămași acasă, București: Fundația Soros România. Primit la redacție: octombrie, 2007 Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată Adrian Hatos Krisztina Bernáth Universitatea din Oradea Universitatea Creștină Partium Oradea During the transition period the topic of Hungarian university-level higher
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
hainele neîmbrăcate le are doar pe jumătate. (29) Haina-n cui ținută o ai vreme multă. (30) Sănătatea-i cea mai mare avere. (30) Sănătatea goală e jumătate boală. (31) Nu pleca la târg fără nici o socoteală. (31) Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. (32) Duci necazul mai ușor dacă-l spui la un prieten. (32) Oful din suflet nu-l poți împărți cu nimeni. (33) Mânia de seară las-o pentru dimineață. (33) Focul varsă-l
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este mult mai complexă. Timpul poate avea o semnificație prezentă sau altundeva o semnificație așteptată. Finalizarea proiectului de migrație marchează diferența dintre migrația temporară și migrația definitivă. Migrația este temporară dacă o persoană renunță la statutul de migrant, se reîntoarce acasă și își redobândește statutul anterior. Pe de altă parte, migrația definitivă este atunci când statutul de migrant în țara-gazdă încetează să mai fie temporar și devine permanent. Există două tipuri de permanență: primul tip este atunci când persoana dobândește cetățenia țării-gazdă; al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Regets au introdus noi specificații cu privire la conceptul brain drain, respectiv au introdus conceptul de brain circulation (circulația persoanelor înalt calificate). Acesta se referă la ciclul mișcărilor în exterior pentru studiu, apoi găsirea unui job în străinătate și mai târziu întoarcerea acasă, luând în considerare avantajul unei bune oportunități (Johnson, Regets, 1998). Brain circulation presupune o formă pozitivă a mobilității implicând oamenii de știință și cercetătorii (precum și alți profesioniști cu calificare înaltă) care se deplasează în interiorul sau în afara diferitelor regiuni geografice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
transmiterea propriilor cunoștințe, interacțiunii cu omologi recunoscuți la nivel internațional și continuării unei cariere de succes. Acest set de factori poate fi considerat de atracție. Factorii de respingere care determină oamenii de știință și academicienii să emigreze sunt salariile scăzute acasă, recunoașterea profesională limitată, viitorul limitat în carieră și absența masivă a omologilor acestora în țara de origine. O modalitate prin intermediul căreia viitorii academicieni și oameni de știință vin în țările străine ca absolvenți de universitate pentru a absolvi o formă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
țara de origine. O modalitate prin intermediul căreia viitorii academicieni și oameni de știință vin în țările străine ca absolvenți de universitate pentru a absolvi o formă de învățământ postuniversitară, un doctorat sau postdoctorat. Câțiva dintre acești studenți străini se reîntorc acasă după absolvirea formei respective de învățământ în străinătate, în timp ce alții rămân în țara-gazdă pentru a munci în universități, centre de cercetare și industrie. Statistica empirică privind studenții străini care studiază și lucrează după absolvire în SUA, furnizată de Fundația Națională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o trăsătură rară pentru țările în curs de dezvoltare și, de asemenea, după toate probabilitățile pentru țările dezvoltate, astfel plecarea lor permanentă pare să aibă un efect întârziat asupra dezvoltării naționale. Cu toate că, dacă condițiile sunt favorabile și antreprenorii se reîntorc acasă aduc capital nou, tehnologii și contacte dezvoltate în străinătate împreună cu un efect pozitiv asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cultural worker-ilor (lucrătorilor din domeniul artistic/cultural), precum muzicienii, cântăreții, scriitorii, pictorii, designerii și alții. Motivația lor pentru migrație și circulația internațională este similară, probabil, cu a altor tipuri de talent: așteptarea privind posibilitățile economice mai bune în străinătate decât acasă, accesul pe o piață mai largă, interacțiunea cu alți producători de cultură și atracția recunoașterii internaționale. Procesele creative sunt rareori izolate și interacționează cu alți artiști care pot intensifica calitatea culturală a muncii. În același timp, semnalizarea și reputația sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
părinți, pe perioade ce pot varia între câteva luni și câțiva ani. În această situație, copiii rămân în grija bunicilor, a altor rude, a fraților/surorilor mai mari (dar poate tot minori) sau chiar a vecinilor. În funcție de vârsta copiilor rămași acasă, de perioada de absența a părinților sau a unuia din ei, la prima vedere, efectele sunt apreciate de copii ca fiind benefice. Se bucură de avantaje materiale (au posibilități să-și procure ceea ce-și doresc), lipsa datoriilor și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ilisei, Horia Zilieru, Eugenia Coleman, Ana Vâlcu și Jack Mathyas. Almanahul a reapărut în 2002, redactor-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby almanah”, „Aventuri... aventuri”, „Film”, „Umor”, „Acasă la...” „Eutherpe”, „Plastica”, „Enigmistica”, „Din lumea științei”, „Ochiul călătorului”, „Reportaje”, „De prin literaturi adunate”, „Memorii și memorialiști”. Semnează versuri Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Haralambie
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
-șef fiind Cassian Maria Spiridon și redactor-șef adjunct Dan Mănucă. Rubrici: „Pagini de istorie”, „Istorii literare”, „Semne bune anul are”, „Țara la ea acasă”, „Priveliști românești”, „Meridiane”, „Literatura de pretutindeni”, „Poezie”, „Literatura SF”, „Hobby almanah”, „Aventuri... aventuri”, „Film”, „Umor”, „Acasă la...” „Eutherpe”, „Plastica”, „Enigmistica”, „Din lumea științei”, „Ochiul călătorului”, „Reportaje”, „De prin literaturi adunate”, „Memorii și memorialiști”. Semnează versuri Emil Brumaru, Ovidiu Genaru, Haralambie Țugui, Horia Zilieru, Liviu Antonesei, Nichita Danilov, Ioanid Romanescu, Cezar Ivănescu, Lucian Valea, Mihai Ursachi, Nicolae
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
al lui Stalin. O „cohortă” de condeie este mobilizată spre aducerea unui ultim omagiu: Aurel Rău (cu două poeme), Ion Horea, Ion Brad, Victor Tulbure, Ion Oarcăsu ș.a. „Cronica” este printre puținele rubrici în care literatura se află la ea acasă: Miron Radu Paraschivescu scrie despre actualitatea lui Maiakovski, Iosif Pervain discută ediția Opere alese din Bolliac și Soarta unei cărți rusești din 1767, în Moldova și Țara Românească, Ion Breazu intervine cu prilejul reeditării lui Nicolae Filimon, iar Dumitru Micu
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
ALIMĂNEȘTIANU, Pia (23.VI.1872, Florica, azi Ștefănești, j. Argeș - 14.X.1962, București), prozatoare. Este fiica lui Ion C. Brătianu și soră cu Ion I. C. Brătianu. Mezina „marelui partid” de acasă al lui Ion C. Brătianu, A. moștenește numele mamei, Pia (de la Caliopia, în acte însă Caterina, n. Pleșoianu). Instrucția tinde a fi solidă și completă. Asemenea fraților săi mai mari, învață în particular, cu dascăli renumiți din Bucureștii de odinioară
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
Despre moravurile Moldovenilor, autorul dă în vileag o dilemă care ține de deontologia scrisului său. El are de ales între o situare "afectivă" față de țara natală, față de un spațiu care continuă să însemne chiar și în timpul exilului său în Rusia "acasă" și una obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dimitrie Cantemir"2. Demonstrând caracterul de manifest politic al acestei scrieri, Virgil Cândea nu uită nici contextul cultural în care opera tânărului principe trebuia să se încadreze fără stridențe vizibile: Prima sa carte trebuia deci să se adreseze cititorilor de-acasă, pentru a atesta în română și greacă însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un nume te mira, căci mai pre urmă și aceasta taină vii înțelege), a căruia vrednicie, macar că lumii știută ieste, însă într-acesta chip numele, slava și puterea adăogând, până într-atâta au crescut."9 Superlativul este la el acasă și cu aceste premise înfipte trainic în memorie va trebui urmărită întreaga saga a transformării unui miel într-un leu care cumulează calitățile mai multor viețuitoare. De altfel, într-un cu totul alt registru decât cel alegoric, un portret similar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu se arată niciodată impacientat, știind bine că a câștigat un sclav mai devotat decât orice binevoitor. Crocodilul este un animal mai curând pasiv, legat de teritoriul său, căruia îi lipsește cu totul gustul pentru nomadism. El este amenințător doar acasă la el, unde Hameleonul a avut nesăbuința să calce. Altfel, nu pare o amenințare reală pentru cine este suficient de prevenitor. Cum se justifică, atunci, spaima Hameleonului? Ea pare a depăși proporțiile firești, explicabile prin amenințarea directă pe care Crocodilul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se referă la aspecte concrete cum sunt: costul medicamentelor (al farmacoterapiei), al serviciilor medicale prin internare și ambulatorii și al examinărilor paraclinice. Costurile directe au și o componentă "nemedicală", mai puțin evaluată până acum, care cuprinde, printre altele, costurile îngrijirii acasă a copiilor cu diabet zaharat, costul transportului pacienților la unitățile medicale pentru consulturi sau evaluările periodice. Costurile indirecte ("costuri de productivitate") sunt cele produse de absenteismul profesional, pensionarea precoce, îngrijirea persoanelor cu handicap, mortalitatea precoce. În evaluarea acestor costuri se
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
parțial și generând un sentiment de rușine și neputință în rândul oamenilor participanți și a simpatizanților (Friedman, 2007). Viața populației era controlată cotidian nu doar la locul de muncă, unde funcționau informatorii și securiștii, adesea identificați de colegi, dar și acasă, în familie, unde în mod frecvent, telefoanele cetățenilor obișnuiți erau ascultate. Controlul vieții populației mergea până la controlul îmbrăcămintei oamenilor, în special a tinerilor. în licee, uniformele elevilor erau strict controlate zilnic. Dar periodic, se făceau razii, pe străzi, în localuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familie, peste tot în lume, funcționează mituri explicative (Schechter, Hart, Richie, 1987), concretizate în prejudecăți din categoria următoarelor: Alcoolul și drogurile conduc la incidentele de violență. Tatăl lui era un om violent, își bătea soția și el a învățat deci acasă acest mod de comportare cu soția. Din cauza necazurilor pe care le au, a greutăților vieții, o bate. Ea s-a învățat să fie fără apărare în fața lui. Din cauza sărăciei o bate. îl cicălește întruna până îl scoate din minți și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fabrica, dar vă rog să lăsați niște defecte la noua mașină pentru a menține ceva din specificul prestigioasei industrii românești de autoturisme. Știți? Șoferul român tradițional se scoală duminică dimineața, bea ceva, se bărbierește, ia bilet la Loto, se întoarce acasă și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în abordarea cazurilor de violență împotriva copiilor, în particular, în școli. Datele prezentate de media sunt alarmante. Astfel, în 5 iunie 2007, TVR 1 anunța că 60% dintre copiii de vârsta școlară din România sunt agresați fizic și verbal atât acasă, cât și în școală. în aceeași emisiune se spune că doar 10% din populația țării cunoaște Legea 272/2005 care interzice pedepsele fizice și tratamentele umilitoare aplicate copiilor. Școala reprezintă pentru societate, împreună cu familia, creuzetul viitorului. Școala poate corecta ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu mașina) să stea singur în casă, șerpi și alte animale care îi sperie (copiii victime ale abuzului sunt, în general, speriați de animale), amenințarea că tata va pleca de acasă, că va fi abandonat (nevinovatul: „te dau la lupi și la omul cu sacul!” are un astfel de efect ignorat însă de părinți). Iată mărturia unei tinere care a absolvit studiile în psihologie. Toată copilăria mi-a fost terorizată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
făceam câte o boroboață mama îmi arăta casa de copii și îmi spunea că mă lasă acolo. Izolarea copilului: separarea copilului de ceilalți, de suportul său social. A nu lăsa copilul să se joace cu alți copii, a-l ține acasă cu jucăriile lui, a-i interzice (poate ca pedeapsă!) să-și viziteze persoanele semnificative lui (un prieten, bunici etc.), a-l închide într-o cameră, este o formă de abuz emoțional cu consecințe în dezvoltarea lui deoarece noi suntem ființe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
va mai fi deloc amuzant când copilul crește și va continua să mintă. Este comună situația în care dacă sună telefonul, tata sau mama să spună copilului să ridice receptorul „iar dacă e nea Georgică, spune-i că nu-s acasă!”. Copilul de regulă răspunde la telefonul zicând: „A spus tata că nu-i acasă!”. Urmarea este de la sine înțeleasă! Trădarea copilului: să nu te ții de cuvânt în promisiunile făcute copilului, să dezvălui „micile lui secrete”ce ți le încredințează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]