65,481 matches
-
cu părinții. în primele 18 luni de viață a copiilor s-au efectuat opt evaluări. Evaluările realizate de-a lungul vieții subiecților au acoperit toate domeniile dezvoltării: cogniția, limbajul, domeniul socioemoțional. Datele s-au colectat în diferitele medii de viață: acasă, la grădiniță sau școală, în laborator, în grupurile de copii de aceeași vârstă. Părinții copiilor au fost evaluați sub aspectul capacității lor de a oferi o bază de securitate copiilor în procesul de construire a atașamentului, capacitatea de a structura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Postnatal, internarea copilului la spital, în primele luni de viață, fără mamă, are puține consecințe negative reactive, în vreme ce spitalizarea copilului cu vârsta peste 7 luni produce reacții intense ale copilului de respingere a personalului, precum și dificultăți de readaptare la întoarcerea acasă. Din perspectiva dezvoltării atașamentului, adopțiile copiilor cu vârsta până la 4-6 luni s-au demonstrat a fi o reușită deplină, în ciuda experiențelor de intensă instabilitate a celor care i-au îngrijit până la 4 luni. Putem conchide că, deși experiența timpurie adversă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descurcau cu cei patru copii. Tatăl începuse să consume alcool și astfel au început și scandalurile în familie. Copiii nu erau atacați de tată, dar erau tot mai frecvent martorii violențelor dintre părinți. într-o seară când tata a venit acasă cherchelit și cu o sticlă de alcool, Aurelia, care avea 7 ani, temându-se de un nou scandal, a luat sticla de pe masă și a turnat în chiuvetă alcoolul. Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându-i înăuntru pe cei trei copii, dintre care Aurelia era cea mai mare. Ceilalți doi copii aveau atunci doi și trei ani. Din fericire, fratele mai mare a ajuns acasă în timp util pentru a-i scoate pe cei doi frați mai mici și pe Aurelia din casă. Familia a rămas pe drumuri. Astfel, părinții au decis să ceară plasamentul copiilor mai mici în centru până vor reuși să și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul vârstei de un an, când copilul învață mersul, dacă familia pleacă într-un concediu de două săptămâni lăsând copilul în îngrijirea bunicilor, acasă la aceștia, într-un mediu necunoscut copilului, mersul va stagna sau chiar va regresa. 2. în jurul vârstei de 8 luni, copilul are o reacție de respingere a persoanelor străine familiei. în această perioadă, viața socială a familiei (prietenii care vizitează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
altele și numai intersecția lor cu traseul banal al unei biografii le conferă caracterul excepțional al întâmplării. Și în acest sens, ocazia e expresia nevoii de a mobiliza orice aspect al lumii în producția de literatură. A fi la tine acasă sau a fi în exil, a trăi un eveniment interior precum iubirea sau a participa la un eveniment public precum inaugurarea unei școli - toate par să favorizeze în mod egal producția poetică. Heliade Rădulescu, care încă nu știe cine sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o bibliotecă privată vreo o sută sau două de tomuri cuprinzătoare. Cele mai multe cărți ce văzusem într-o grămadă era la tatăl meu, aruncate câteva lătinești mai mult tot teologice, afară de câțiva clasici. Grija ce dintâi mi-au fost ca, mergând acasă pe vacanția următoare, să scutur de praf toate cărticelele noastre și să caut de voi afla vreuna de care pomenește istoricul 8. A face inventarul e unul din cele mai frecvente gesturi de la începuturile culturii române moderne, afirmând implicit că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei asemenea schimbări de atitudine față de produsele culturale ale unei națiuni, trebuie subliniat faptul că astfel sursa monumentelor se localizează. În locul siturilor egiptene sau romane, țara întreagă devine un imens teren de investigații și anchete patrimoniale: știința inventarului a adus acasă șantierele arheologice. Monumentalul nu mai presupune doar vehicularea unei colecții de obiecte frumoase, ci și ancorarea lor în capacitatea creatoare a unui teritoriu. E o diferență importantă față de celelalte uzaje ale monumentalului pe care le-a cunoscut secolul al XVIII
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în care învăță întâia rutină a procedurii; după aceea fu chemat de către capul unei despărțiture din despărțământul administrativ și așezat la stat cu leafă. El însă avea dorință nestinsă de învățătură: de aceea, îndată ce-și găta datoria cancelariei, alerga acasă și se ocupa necurmat cu prourmăciunea studielor: cărțile, ce și le putu procura din păstrăciunea neînsemnatei sale lefe erau desfătăciunea lui și petrecerea cea mai plăcută 71. Portretul e al lui Gheorghe Sion, care a prins regimul Regulamentului Organic în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din țară / 113 Semnarea scrisorii lui Paul Goma / 113 În numele tatălui / 116 Tovarăș cu securistul / 118 În valurile Dunării / 121 Pe drumul Vienei / 123 La München, la Max Bănuș / 128 În lumea liberă / 131 Din nou în țară / 140 Întoarcerea acasă / 140 Semne / 145 Tâlhăria de stat. Micro-istoria unei familii de boieri liberali în România comunistă (Radu RALEA) / 149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Apoi, privitor la eliberare, am vrut să cunosc condițiile în care s-a petrecut aceasta, dacă cei care urmau să fie eliberați au fost obligați să semneze, drept condiție pentru eliberare, un angajament de colaborare cu Securitatea, cum au ajuns acasă, dacă soțiile i-au așteptat sau au fost presate de către activiștii comuniști să divorțeze și în general cum au fost primiți și priviți de către familii și cunoscuți. Arestarea și condamnarea unui om nu-l afecta exclusiv pe acesta, ci stupoarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fi bine măcar o clipă să ne transpunem și să gândim ce însemna, de exemplu, pentru un individ abia eliberat din pușcăria comunistă faptul că era respins peste tot și nu era primit pe niciunde să lucreze, și mai avea acasă și un copil, doi de întreținut. Sau la presiunile pe care le făceau cei din partid și securitate asupra soțiilor de deținuți politici pentru a divorța, fiind amenințate cu pierderea locului de muncă dacă nu divorțau. Iar pierderea locului de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
da, am fost la Murgeni, dar după seceta din 1946 am mers în Banat. S-a dus tata înainte, a găsit casă, tot. Păi, la Murgeni alergam pe câmp și când găseam câte o plantă cu frunzulițe mici, o aduceam acasă, o fierbeam și o mâncam. A fost ceva de groază seceta de atunci. Din universitate în penitenciar Motivele arestării: gelozia și Planul Valev C. I.: În fond, arestarea dumneavoastră s-a produs din cauza scrisorii trimise imediat după abdicarea Regelui? Sau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aspru criticat de Bârlădeanu, care făcea parte din Biroul central de partid, iar Ceaușescu a luat atitudine fermă împotriva acestui plan. Și asta a fost toată discuția cu colegii, pentru că le-am spus la mica petrecere, mi se trimisese de acasă o gâscă și o damigeană de vin: Băi, băieți, astăzi ne simțim bine, e frumos, mâine nu se știe, poate suntem în Siberia și ne rămân oasele pe acolo iar uzbecii de acolo ne vor bea vinul și se vor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pagini trebuie să înțeleagă că răul nu a fost vreo calamitate naturală inevitabilă, ci a provenit de la oameni în carne și oase, cu exces de zel, care după ce rupeau în bătaie oasele deținuților sau a celor arestați la anchetă, mergeau acasă și cu aceleași mâini își mângâiau copiii pe creștet sau nevestele pe sâni. S. Ț.: Nu, dar ce, ei spuneau cum îi cheamă? Și apoi, acolo ei nu mergeau cu numele lor, aveau nume conspirative, își spunea George Văsii când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unde lucrez eu și fiecare dintre noi avem o doză de nebunie care e manifestată în ceva. La mine e manifestată în mustăți!" Eu am crezut că, atunci când l-au scos din celulă pe nea Mitică, îi vor da drumul acasă. Dar când s-a întors în celulă l-am întrebat unde a fost. Și mi-a povestit că a fost dus cu mașina, cu niște ochelari la ochi de n-a văzut nimic, într-o cameră, unde a apărut unul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la un moment dat i-a venit lui în minte: "Bă, dacă spuneți cum ați făcut, eu vă aduc macaroane cu brânză, de la hoți - adică de la deținuții de drept comun - că ăia le aruncă, nu le mănâncă, primesc pachete de acasă cu cârnați și cu șunci!" Au stat puțin în dilemă dacă să-i spună sau nu, dar în final i-au zis cum au făcut: "Dumneavoastră erați după ușă și spuneați 70, iar eu țineam minte doar 32, și am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sergent extraordinar de cumsecade, dar până la urmă nu avea ce face - ne-a și spus la un moment dat că dacă ar vorbi și ar spune că este nemulțumit vine și el imediat în rândurile noastre și are 4 copii acasă. Și când ne vedea că ne mai oprim, făcea: Haide mă, ce faceți, de ce stați?" La care șeful de brigadă, un oarecare Marinescu 17 din Ploiești: "Domnule sergent, este cald încă, trebuie să-l lăsăm să se mai răcească, nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aveau nicio treabă cu așa ceva. Prall era profesor de biologie, s-a spânzurat, Dumnezeu să-l ierte!, Herzog era inginer mecanic și Schmidt, la fel. C. I.: Prall s-a spânzurat în lagăr? S. Ț.: Nu, nu, când a ajuns acasă! Acasă s-au spânzurat ăștia doi. Că și Hoprich, care era profesor de limbă germană, s-a spânzurat. C. I.: O să vă rog să-mi vorbiți mai târziu despre acestea. Acum, ca să nu pierdem firul, eram la momentul în care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nicio treabă cu așa ceva. Prall era profesor de biologie, s-a spânzurat, Dumnezeu să-l ierte!, Herzog era inginer mecanic și Schmidt, la fel. C. I.: Prall s-a spânzurat în lagăr? S. Ț.: Nu, nu, când a ajuns acasă! Acasă s-au spânzurat ăștia doi. Că și Hoprich, care era profesor de limbă germană, s-a spânzurat. C. I.: O să vă rog să-mi vorbiți mai târziu despre acestea. Acum, ca să nu pierdem firul, eram la momentul în care pentru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
călca hainele și a pus fierul de călcat peste ea și a ieșit la iveală tot ce le mai scrisesem: să nu-și facă nici o grijă, că-s sănătos și sper să fiu sănătos, sper să mă întorc mai curând acasă, că în lagăr muncim toată ziua și mâncăm destul de prost și multe alte aspecte de acest gen. A fost singura dată când am avut dreptul la așa ceva pentru că "politicii" nu aveau voie să întrețină relații cu familia. Că dacă, așa cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
închisoare pentru deținuți politici. Mulți au murit iarna, de atac de cord, comoție cerebrală sau cine știe ce altă cauză, pentru că îl găseai pe câte unul mort în pat. Se putea muri și în urma unor gânduri, că puteau primi, de exemplu, de acasă hotărârea de divorț și au făcut un șoc cerebral. Moartea avea motivele ei. Ce era să facă cu ei?! Că nu i-a omorât nici Grecu și nici vreun alt sergent. Au murit! Erau minus 20-25 de grade, pe covertă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
facă de mâncare. Cum și prin ce mijloace nu știu, dar unul dintre deținuți a reușit să ajungă la bucătărie și a furat unul din peștii sergentului. Peștii nu puteau fi pentru comandantul lagărului pentru că el venea cu mâncarea de acasă. Au fost chemați brigadierii la raport, s-a cercetat și s-a ajuns la cel care a furat peștele pe care, de altfel, nici nu-l mâncase, îl avea întreg asupra lui. Vâlva a fost atât de mare încât acela
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lagăr Orășanu Petre 30, din Brașov. C. I.: Și n-a murit acel deținut? S. Ț.: Nu, n-a murit. Dar îmi-aduc aminte de un actor 31 de la Iași, numele lui nu-l mai țin minte, care avea patru copii acasă. Eram la cules porumb. Știți ce zgomot se auzea în tarlaua aia unde culegeam? Exact de parcă s-ar fi dat drumul la o hergelie de cai ce mâncau grăunțe. Un ronțăit general, cronț, cronț, cronț, cronț...! C. I.: Toată colonia
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oră de sudură și doar văzusem cum se face, dar fără să fi sudat efectiv. Iar ceilalți de au ieșit cu mine habar n-aveau! Eu, totuși, mai văzusem un aparat de sudură și nu doar la facultate, ci și acasă la cei care aveau ateliere mecanice, prin târgul Murgeniului la familia Rosi. Cei trei, cu mine patru, manipulam bornele alea așezându-le în gropi. Făcusem în facultate destulă chimie cât să nu uit ceea ce de fapt uitasem atunci: un generator
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]