66,018 matches
-
să-i disculpe pe evrei. Acest ritual s-ar putea explica și prin influențele diverse ale religiilor din Palestina acelui timp. Iudaismul - „să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus...” (Ieșirea 20, 4). Islamul se revendică de la același Dumnezeu al lui Moise. De aceea nu existau nici în sinagogi, nici în moschei imagini ale DIVinității. Ideea Dumnezeului care s-a făcut Om a fost considerată drept dogmă în secolul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
spiritelor rele și a fi, în cele din urmă, posedat; b) psihopomp. Șamanul conduce sufletul mortului în infern. Este deci un personaj psihopomp. Din comunitate este singurul care cunoaște regiunile din afara acestei lumi. Doar șamanul poate călători în infern, în cer, deși riscurile de a se rătăci sau de a se pierde nu sunt deloc excluse. Nu de puține ori, scrie Mircea Eliade, menirea unui șaman este de a călăuzi sufletul celui decedat în lumea de dincolo. Aceasta este concepută cu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
înfigea furca și caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
se lasă perdeluind zările. Păsările se rotesc în înalt, se deșiră, iar se strâng și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele; noiane de frunze desprinse pare
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
una din acele dulci seri de vară în care simți o adevărată fericire să te lași în voia visurilor. Valurile cu vâjâitul lor legănat țin ison orchestrei de pe mal, a cărei fanfară se-mprăștie lin în largul mării. Pe cer s-aprind candelabre de stele”. (Alexandru Vlahuță, Constanța) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un enunț în care următoarele cuvinte să aibă alte sensuri decât în textul dat: umbrele, dulci, vară, lași. 2. Găsește cuvinte
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
substantivul mal să aibă de fiecare dată altă funcție în propoziție. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care sărealizezi descrierea unui colț din natură și al cărei început să fie ultimul enunț din fragmentul dat:Pe cer s-aprind candelabre de stele. În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice; - vei introduce două expresii frumoase selectate din textul dat la subiectul I; - vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
se lasă perdeluind zările. Paserile se rotesc în înalt, se deșiră, iar se strâng, și iar se răresc, apoi își aleg călăuzele, le pun în frunte, și-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, și lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se șterg din zarea plaiurilor noastre. Se duc! Încotro? În nopțile reci de toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Înțelegerea textului 1. Scrie două cuvinte cu înțeles opus pentru cuvintele: se sting, ciudată. 2. Alcătuiește o propoziție în care să folosești cuvântul a (se)șterge cu un alt înțeles decât în text. 3. Explică înțelesul secvenței „apa albastră a cerului”. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie un substantiv, un verb, un adjectiv și un pronume alcătuite din două silabe. 5. Selectează din text două substantive diferite care numesc anotimpuri și precizează funcția lor sintactică. 6. Alcătuiește o propoziție în care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
un roșu-trandafiriu, fragedă, după somn, împrumuta ceva din răvășeala pașnică a lucrurilor din odaie. Înjură vesel greierul care cânta tihnit după sobă, se îmbrăcă și ieși din cerdac. Vântul se oprise, aerul pocnea de ger și sta să ningă. În cerul atârnând la două palme deasupra salcâmilor, croncăneau nevăzute cârduri de stăncuțe. ̋ (Fănuș Neagu, Tutunul) *stăncuță - pasăre de culoare neagră-cenușie, cu ciocul și cu picioarele negre, mai mică decât cioara. Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: (60puncte) „Hai să vorbim Despre țara din care venim. Eu vin din vară, E o patrie fragilă Pe care orice frunză, Căzând, o poate stinge, Dar cerul e atât de greu de stele C-atârnă uneori pân' la pământ Și dacă te apropii-auzi cum iarba Gâdilă stelele râzând, Și florile-s atât de multe Că te dor Orbitele uscate ca de soare, Și sori rotunzi atârnă Din
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
a lui, specială (vezi jurnalul lui Maiorescu, procesul verbal încă de la internarea din 1883) și că scria încontinuu în această perioadă. Se știe că în halatul său de spital s-au găsit, după moarte, două poezii: „Viața” și „ Stelele ’n cer” (Stelele ’n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremură largile / Vase de lemn: // Niște cetăți / Veghind întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și ’ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, / Pleacă-te
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vezi jurnalul lui Maiorescu, procesul verbal încă de la internarea din 1883) și că scria încontinuu în această perioadă. Se știe că în halatul său de spital s-au găsit, după moarte, două poezii: „Viața” și „ Stelele ’n cer” (Stelele ’n cer / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor / Până ce pier.// După un semn / Clătind catargele, / Tremură largile / Vase de lemn: // Niște cetăți / Veghind întinsele / Și necuprinsele / Singurătăți.// Orice noroc / Și ’ntinde-aripele / Gonit de clipele / Stării pe loc.// Până ce mor, / Pleacă-te îngere / La trista
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
strofă din poemul „Viața” despre care spune iarăși: „Poezia fără titlu găsită în notesul său, după moarte-i”. Fusese publicată în Fântâna Blandusiei, 1 august 1889, după ce, în numărul din 23 iulie 1889, revista publicase, pe prima pagină, „Stelele-n cer” cu această notă: „Din notesul, despre care am făcut mențiune în numărul trecut, am mai putut scoate următoarele strofe, pe care le punem sub ochii cititorilor, întocmai cum se găsesc”. (Numărul anterior al revistei lipsește din colecții; în numărul din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
risipit întâmplarea. Se gândește cineva să le adune? Și îndeosebi editorii săi, d-nii Maiorescu și Socec, s-arată ei preocupați de aceasta ...?” Și el redă câteva fragmente eminesciene. Impresia generală a fost că cele două poezii, „Viața” și „Stelele-n cer”, sunt preluate din „notesul” lui Eminescu. Variante ale poemelor se găsesc, însă, și în manuscrisele mai vechi ale poetului pe care el nu și le mai vede din 1883; asta îl face pe Perpessicius, în 1958, când editează notele sale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nostru și ar sta să dea oricât să-l vadă viu. Aceasta este a treia situațiune comică în suirea lui Eminescu pe scara geniilor. Același public, sedus pentru aceleași scrieri, l-a și ignorat și l-a și ridicat până la cer, ca și cum ar fi femeie nervoasă care acum plânge și-și blestemă bărbatul, acum râde și-l netezește. Ce urmează de aici? Sau noi fără reclam nu ne știm prețui pe bărbații noștri, când îi avem, sau Eminescu n-a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
l-a interzis, a prilejuit deschiderea unui dosar pe numele poetului dar nu poate înființa un consiliu de familie. Tatăl poetului nu aduce nimic nou la rezolvarea „cazului” prin venirea la București. Prin urmare, Eminescu este liber, liber ca pasărea cerului cum se spune. Poate chiar să iasă din casa de sănătate. Iată de ce, din punctul de vedere al „conjurației”, era nevoie de o măsură de prevedere și se configurează acest al doilea cerc din jurul persoanei poetului, cercul mediatic. Liber dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, îndurătoare-aspra mea coboară. Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a nemerniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n am tărie. Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința Și reapari din cerul tău de stele; Ca să te-ador de acum pe veci, Marie! Pe noi ne domină acest „eu” liric în spatele căruia îngrămădim suferința și trăirile biografice ale poetului. Luat în sine, ca „eu generic”, ca avatar al lui Iov de pildă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pot afirma liber ca atare, sau SĂ MOR. Șocantă alternativă! dar mă tulbură cînd mă gîndesc la ea! Mă voi strădui să învăț smerenia, dar asta nu poate să se întîmple aici. Ce mă va costa la judecată știe numai Cerul. Al dumneavoastră servitor nefericit, smerit și foarte îndatorat, Joi seara. T. C. (apud Masson 1874: 82-83) În aceste circumstanțe, John Lambert a decis că băiatul nu mai putea fi ucenicul său. Să ne amintim și de faptul că Chatterton trimisese
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
medicale ale acestuia l-au făcut pe Keats să rezoneze într-atît, încît cel din urmă a dedicat memoriei sale poemele Endymion (1818) și Sonnet to Chatterton, în acesta din urmă proclamînd că Chatterton se află "printre stelele celui mai înalt Cer", cîntînd dulce "sferelor ce se rostogolesc", și fiind deasupra "lumii cei ingrate și-a fricilor omenești" (Keats 1994: 285; Keats 2001: 8; vezi și comentariile lui Coote 1995: 22). Simțindu-se cumva pedepsit de soartă, Chatterton a ajuns să declare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fricilor omenești" (Keats 1994: 285; Keats 2001: 8; vezi și comentariile lui Coote 1995: 22). Simțindu-se cumva pedepsit de soartă, Chatterton a ajuns să declare în sus-menționata scrisoare adresată lui Catcott (datată 12 august 1770) că nu era creștin: Cerul să îți trimită ție mîngîierile creștinismului! Eu nu le cer; căci eu nu sînt creștin. . . . (apud Masson 1874: 233) Masson rezumă excelent situația generală, incluzînd posibile cauze medicale, ce a condus la gestul disperat al lui Chatterton, suicidul - redăm aici
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și imperfecțiunea omului, care nu poate decît să fie îngenuncheat de forța propriilor greșeli și nedreptăți.] Kenrick, translated from the Saxon / Kenrick, tradus din saxonă - "valuri negre" încălecînd "vînturile ce vuiesc", "nori bruni întunecați" ascunzînd "fața soarelui"; "urletul lupului" înfricoșînd cerul; "muntele ucișilor"; "vînturi tăioase și asurzitoare" vuiesc "peste întinsa cîmpie"; distrugerea șade pe sabia omului; omul "plin de sînge". Cerdick, translated from the Saxon / Cerdick, tradus din saxonă - "săgeata zburătoare-a morții"; "fluviul vuitor"; "lacul morții"; "furtuna cea vuind"; "fiul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
preotul morții" fiind brațul omului; "nori sumbri negri"; "brațul nimicirii"; "tărîmurile morții"; "umbre ale morții". Sly Dick / Dick cel șiret - "un spirit infernal întunecat"; "Noaptea cea mai neagră"; "Mansarda". A hymn for Christmas Day / Imn pentru Crăciun - "Umbră de nepătruns"; "Cer sumbru"; Chinurile-acestei Văi a lacrimilor". The Death of Nicou / Moartea lui Nicou - "Moartea ședea surîzînd peste grămezile de uciși". Elegy, to the memory of Mr. Thomas Philips, of Fairford / Elegie, în memoria dlui Thomas Philips, din Fairford - "o beznă îndesîndu-se
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mai ales în Endymion (1818), poemul dedicat de acesta lui Chatterton.] Dar poate Muza ca să tacă, Phillips de moarte înșfăcat fiind! Au sînt eu încă viu? Sufletul meu, înalță-te! În straiul nemuririi-înveșmîntează-te, Și cu-al tău Phillips întîlnește-te în cerurile lui natale". Elegy, on W. Beckford, Esq. / Elegie, pentru Stimabilul W. Beckford - "sărmană lampa vieții mereu mai slabă, tot mai slabă"*; "săgeata morții"; a învăța "epoci una după alta din mormîntul său"; "ci dimineața luminoasă și nemuritoare-a cerului / Soarbe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în cerurile lui natale". Elegy, on W. Beckford, Esq. / Elegie, pentru Stimabilul W. Beckford - "sărmană lampa vieții mereu mai slabă, tot mai slabă"*; "săgeata morții"; a învăța "epoci una după alta din mormîntul său"; "ci dimineața luminoasă și nemuritoare-a cerului / Soarbe mărunta noastră particulă de timp"**; "mantii negre"; Anotimpurile schimbătoare durerea mea n-o schimbă"; "stînca stearpă"; "bărăganul brun-întunecat lovit"; "noapte sumbră". [*life's poor lamp more faint and fainter - metaforă de la care este posibil ca M. H. Abrams să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile". Voi rîușoare lin lucind, încetați să curgeți, Ori lunecați, umflate cu o moarte certă și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada, un poem
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]