65,481 matches
-
R.: Au fost trei frați și trei surori. Cei trei băieți care au plecat în Primul Război Mondial pe front. Cel mai mic a avut grad de sublocotenent și a murit la Mărășești în încleștările acelea cu nemții. Am avut acasă tunica lui, prima soldă de sublocotenent și portmoneul lui în care luase solda. Era un portmoneu din piele de căprioară plin de sânge, cu picături de sânge! Mâna i-a fost tăiată. Cu plutonul lui a ținut frontul la Mărășești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai trecut pe acolo. Au venit brancardierii să-l ridice pe Emil Ralea, că așa se numea unchiul meu, dar nemții nu le-au dat voie să-l ia. Sângele i s-a scurs prin rană și a murit. Și acasă i-au adus lui tata tunica și șapca de sublocotenent. Pe acestea le-am avut la Lupești până am plecat de acolo. Le avea tata puse așa pentru istoria familiei și de multe ori ne arăta portmoneul. Surorile tatei, toate
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de grâu pe când producția noastră a fost, să zicem, de 10.000 de kg. Am rămas fără niciun bob de grâu. Asta s-a întâmplat cu vreo lună, două înainte de momentul arestării, prin ianuarie-februarie 1948. M-am dus cu mama acasă la primarul ăla, și când am ajuns acasă la el încă nu se sculase, avea un copil pe care-l ținea legat de o buturugă, parcă-l văd și acum. A vorbit mama: "măi, Cuțâcă, de unde să vă mai dau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
zicem, de 10.000 de kg. Am rămas fără niciun bob de grâu. Asta s-a întâmplat cu vreo lună, două înainte de momentul arestării, prin ianuarie-februarie 1948. M-am dus cu mama acasă la primarul ăla, și când am ajuns acasă la el încă nu se sculase, avea un copil pe care-l ținea legat de o buturugă, parcă-l văd și acum. A vorbit mama: "măi, Cuțâcă, de unde să vă mai dau, măi, restul de cotă, că nu mai am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Avea până în 30 de hectare. Dar a fost presat cu cote, cu amenințări, cu bătăi administrate nevesti-sii. După aceea, în scurt timp a fost băgat la pușcărie, dar nu pentru faptul că ar fi refuzat să dea cotele. A rămas acasă soția lui, adică sora mea, cu 4 copii, și a fost persecutată, bătută, schingiuită. Cum mai putea lucra pământul? Cota de carne era așa de mare că trebuia să dea o pereche de boi pentru cota de carne. Că nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Nu a fost cumva la mijloc și faptul că bunicul și tatăl dumneavostră au făcut politică în perioada interbelică? R. R.: Nu, nicidecum! Nu s-a vorbit despre aceasta atunci când au venit la noi să ne ridice de acasă, în miezul nopții. Pentru că în 4 martie 1949, la ora două noaptea a venit o comisie alcătuită din vreo 4 sau 5 inși, necunoscuți mie, că nu erau din comuna Lupești, ci erau veniți de la Galați. Nu ne-au spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai erau și pe afară vreo câțiva care păzeau casa ca nu cumva să fugim. Cei care erau pe afară erau comuniștii de prin sat, de la partid. Că securiștii au venit la autorități și aceștia i-au condus la noi acasă. În fine, niște nenorociți. C. I.: Mai țineți minte numele comuniștilor din sat care stăteau atunci pe afară? Vă rog să-mi spuneți numele lor. R. R.: Îi știu. Erau unul Ștefan Rusu, care a și murit în perioada în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de bani, foarte puțini pe care i-o fi luat mama. Pământ era, dar bani nu erau. Or fi luat și surorile vreun așternut și vreo pătură, că fiecare avea în brațe câte o bocceluță. În rest, a rămas tot acasă: veselă, bunuri, mobilă, haine... tot. Animale, păsări, oi, vreo 50 - eram în perioada când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
da. Ni s-au luat datele, ni s-au luat actele. C. I.: V-a informat cineva ce anume se petrece? R. R.: Nu, nu ne-a spus nimeni nimic. Doar cei care au venit și ne-au ridicat de acasă ne-au spus doar că vom merge să mai dăm niște declarații. Când a ajuns mama și cu surorile mele la ghișeu, acolo în fundul holului, o persoană pe care eu n-am văzut-o la față le-a spus: "Aveți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a primit și avea o oală de fasole fierte și ne-a dat să mâncăm. Bărbatul ei a fost militar și a fost epurat din armată. Acum era proiectant și pleca mai mereu pe șantier. În noaptea aceea era venit acasă, iar a doua zi a plecat la serviciu spre Focșani. C. I.: Cât ați stat la doamna Lucica? R. R.: Am stat la ea vreo doi, trei ani. C. I.: În ce condiții? R. R.: Ne-a oferit o cameră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mere ionatane. Ăsta a fost cadoul meu. Le-am mâncat cu lacrimi pe cele două bomboane. Toți ceilalți copii primeau cadouri, se duceau cu plugușorul, eu nu m-am dus nicăieri. N-am vrut să mă duc. Drept că nici acasă la Lupești tata nu ne lăsa să mergem cu plugușorul. C. I.: Dar ați cunoscut alte familii de deportați politici la Râmnicu Sărat? R. R.: Mai venea pe la noi o femeie care lucra la unitatea militară, spălătoreasă. Se împrietenise cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o complet pe dos, au confiscat toată lâna, până și furca de tors
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-mii. Milițianul acela care-l cunoștea pe soțul gazdei noastre a zis: "Domnu Slujitoru, nu iese fum fără foc". "Bine domnule, dar mi-ați întors casa pe dos, iar amărâtele astea n-au nicio treabă cu furtul". Eu am rămas acasă, dar milițienii le-au luat pe mama și pe surori care duceau în brațe toată lâna pe care o mai aveau. Au fost ținute pentru interogatoriu și să dea declarații, dar le-au dat drumul, pentru că au văzut că n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo, la ăla, iar bănișorii ni-i aducea nouă. Și cu 200 de lei o hârâiam, ne târâiam câte o săptămână, două. Ne mai duceam la muncă în comuna Jideni unde oamenii aveau vii nobile. M-am dus la unul acasă și am rămas uimit: avea un bazin de beton în care curgea vinul și cu o pompă scotea vinul, avea mii de litri de vin. C. I.: Dar după moartea lui Stalin, situația familiei dumneavostră s-a îmbunătățit în vreun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ni-l permiteam doar odată la câteva luni bune. În iarna aceea grea m-am dus odată cu Costel la un evreu care avea o prăvălie. Vindea de toate: gaz, făină, cartofi, fasole și totul mirosea a gaz. Când am ajuns acasă, cartofii erau cam înghețați, făina de porumb mirosea a gaz, dar așa le-am consumat. C. I.: Când ați plecat de la ruda dumneavoastră, care au fost condițiile în care ați trăit? R. R.: Când ne-am mutat la Ciupercă, nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
R.: Vai de mine, dar ce probleme! Mă numeau "bestie moșierească". C. I.: Cine a folosit această expresie? R. R.: Milițienii care veneau la școala de pe bulevardul Focșani. Și mă dădeau afară din clasă chiar din timpul orelor, de veneam acasă plângând. Profesorii mă reprimeau la clasă. Uite așa m-am hârâit. Era un țigan locotenent de miliție care a venit și m-a dat afară de la ore de vreo două ori. Apoi n-a mai venit. Dar atunci a venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nicio școală. Numai eu și cu Maria am încercat să facem școală. Mă refer doar la cei care am fost deportați. Maria s-a hârâit și ea vreun an de zile până a terminat clasa a IX-a și venea acasă plângând că o dădeau și pe ea afară de la orele de clasă. C. I.: Trebuie să spunem că frații dumneavoastră au scăpat de deportare pentru că nu erau acasă, erau la școală când ați fost ridicați, iar pe unul dintre ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
an de zile până a terminat clasa a IX-a și venea acasă plângând că o dădeau și pe ea afară de la orele de clasă. C. I.: Trebuie să spunem că frații dumneavoastră au scăpat de deportare pentru că nu erau acasă, erau la școală când ați fost ridicați, iar pe unul dintre ei, Traian, născut înainte de a se căsători mama dumneavoastră, îl chema Racoviță. Acest fapt l-a pus la adăpost de deportare. R. R.: Ceilalți doi frați ai mei n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o fată foarte frumoasă de aici, din Bârlad, care a venit odată la mine și a luat niște pastile de luminal. A dormit o săptămână și apoi a adormit definitiv. S-a sinucis. Într-una dintre vacanțe Ștefan a venit acasă la sora mea, care rămăsese la Lupești, cea căsătorită cu Vasile Dima. Fratele meu a fost trimis cu mâncare la oamenii care lucrau pământul lui Vasile Dima, pe Chetrosul mic. Și unul de la Gostat de acolo l-a recunoscut și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecat una câte una, au fugit din deportare, căci nu au mai venit să ne verifice și atunci noi ne-am prins cum stă situația, iar surorile mele au fugit una câte una. Nu se știa dacă este plecată de acasă de tot sau dacă este plecată pe undeva în apropiere să muncească, ca nu cumva vreun codoș, turnător sau informator, să se ducă la Securitate să denunțe că ar fi plecat vreo una. C. I.: Dar îi cunoașteați pe turnători
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
băut vodkă cu cana. Pe unul îl chema Grișa, iar pe altul care era mai înalt, Iașa. Iașa era tare cuminte. Mi-a povestit că fusese luat pe front de pe la 18 ani și abia după 7 ani s-a dus acasă. Și când a ajuns acasă, mama lui mătura prin curte, el i-a zis pe românește, ca să facă o glumă: "Bună ziua, mămică!", iar maică-sa nu l-a recunoscut. Abia după ce a vorbit în rusește și i-a spus că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unul îl chema Grișa, iar pe altul care era mai înalt, Iașa. Iașa era tare cuminte. Mi-a povestit că fusese luat pe front de pe la 18 ani și abia după 7 ani s-a dus acasă. Și când a ajuns acasă, mama lui mătura prin curte, el i-a zis pe românește, ca să facă o glumă: "Bună ziua, mămică!", iar maică-sa nu l-a recunoscut. Abia după ce a vorbit în rusește și i-a spus că el este Iașa maică-sa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ținut pe acel pui de rus mai mult timp până s-a făcut mai mărișor. Și ne spune într-o zi fata asta: Într-o zi când ne-am dus la popotă, șeful bucătar primise o scrisoare din Rusia, de acasă de la el, pe care erau desenate conturul mânilor copiilor lui". Avea doi copii șeful bucătar și cică ar fi cerut o permisie, dar comandantul lui n-a vrut să-i dea. "Și atunci a venit la noi și ne-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și prietenia tineretului român cu armata sovietică. Fuga din exil C. I.: Când și cum ați plecat din domiciliul forțat de la Râmnicu Sărat. R. R.: După 1953, mama se ducea în continuare, săptămânal, să facă prezența la Miliție, dar controalele acasă nu mai erau atât de dese, ba chiar se răriseră de tot. Altădată o mai invita milițianul acela țigănos să stea la căldură în sediul Miliției atunci când ea, alături de 400 de persoane, aștepta la rând să fie luată în evidență
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]