61,812 matches
-
ziarul apărea zilnic, în ediție de seară, în formatul 61x44 cm. Costul unui număr era de 5 bani iar abonamentul pe un an costa 30 de lei. A fost tipărit la tipografiile „Universala” „Anuarul General” „Dor. P. Cucu”, și „Comptuar Popular Român”. Ocazional a scos suplimente gratuite de câte o foaie, cu numerotație proprie. Acțiunea a fost organul de presă oficial al Partidului Conservator-Democrat între 31 ianuarie 1913, când a înlocuit ziarul „Ordinea” și 14 noiembrie 1916, când a fost înlocuit
Acțiunea () [Corola-website/Science/331860_a_333189]
-
Pictura populară „Dong Ho” (în ), numele complet Dong Ho pictura gravură în lemn (Tranh khắc gỗ dân gian Đông Hồ) este o linie de pictură populară vietnameză originară din satul Dong Ho (comuna Song Hồ, districtul Thuận Thành din provincia Bắc Ninh
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
Pictura populară „Dong Ho” (în ), numele complet Dong Ho pictura gravură în lemn (Tranh khắc gỗ dân gian Đông Hồ) este o linie de pictură populară vietnameză originară din satul Dong Ho (comuna Song Hồ, districtul Thuận Thành din provincia Bắc Ninh din Vietnam). Pictura Dong Ho este considerată o reflectare importantă a valorii estetice tradiționale, a filosofiei sociale și a dorințelor oamenilor. Temele tradiționale ale
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
Thuận Thành din provincia Bắc Ninh din Vietnam). Pictura Dong Ho este considerată o reflectare importantă a valorii estetice tradiționale, a filosofiei sociale și a dorințelor oamenilor. Temele tradiționale ale picturii Dong Ho sunt semne de noroc, figuri istorice, alegorii populare, povești populare și comentarii social-moralizatoare. Elemente ale vieții de zi cu zi sunt bine integrate în picturi, Dong Ho exprimând cu fidelitate gândurile și dorințele oamenilor. Mai jos sunt câteva exemple: În imprimarea imaginilor, meșteșugarii Dong Ho folosesc un tip
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
din provincia Bắc Ninh din Vietnam). Pictura Dong Ho este considerată o reflectare importantă a valorii estetice tradiționale, a filosofiei sociale și a dorințelor oamenilor. Temele tradiționale ale picturii Dong Ho sunt semne de noroc, figuri istorice, alegorii populare, povești populare și comentarii social-moralizatoare. Elemente ale vieții de zi cu zi sunt bine integrate în picturi, Dong Ho exprimând cu fidelitate gândurile și dorințele oamenilor. Mai jos sunt câteva exemple: În imprimarea imaginilor, meșteșugarii Dong Ho folosesc un tip special de
Pictura populară quot;Dong Hoquot; () [Corola-website/Science/331881_a_333210]
-
Un supermodel sau top-model este un fotomodel/manechin foarte bine-plătit, care de obicei are o reputație globală. Termenul "supermodel" a devenit proeminent în cultura populară în anii 1980. ele de obicei lucrează pentru designeri de modă și branduri de modă de top. Ele au contracte multi-milionare, mediatizare excesivă și diferite campanii. Brand-urile pentru care activează sunt pe larg asociate cu numele lor propriu. ele
Supermodel () [Corola-website/Science/331880_a_333209]
-
O mică Era Înghețată din secolul al XVII-lea care a cauzat o secetă pe scară largă, foamete, revoltele agricultorilor din întreaga Chină, toate acesteau au dus la o cădere accelerată a Dinastiei Ming în timpul domniei împăratului Chongzhen. Printre revoltele populare cea mai semnificativă a fost cea condusă de Li Zicheng. Aceasta nu a putut fi înfrântă de către armatele Ming deja greu confrunte cu amenințarea Manchu în partea de nord. La începutul anului 1644, situația împăratului a devenit nefavorabilă, însă el
Împăratul Chongzhen () [Corola-website/Science/331891_a_333220]
-
este un vechi soi românesc de struguri albi obținut prin selecție populară care a format în trecut baza viilor în Podgoria Dealu Mare, echivalentul Crâmpoșiei din Podgoria Drăgășani. Acest soi este unul din cele mai vechi soiuri autohtone întâlnit numai în spațiul românesc. Este menționat în "L’Ampelographie universalle", Pierre Vialla și
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
în urma protestelor împotriva austerității și corupției generate de „mișcarea 15-M”. Președintele partidului este Pablo Iglesias, un profesor de științe politice din Madrid. Partidul este al doilea cel mai mare din Spania după numărul de membri, fiind depășit de "Partidul Popular" și al treilea cel mai mare după numărul de deputați din "Congresul Deputaților", având 69 de parlamentari din 350, luându-se în calcul și partidele regionale aflate în coaliții electorale alături de . Membrii Parlamentului European din partea Podemos aparțin grupului "Stângii Europene
Podemos () [Corola-website/Science/335547_a_336876]
-
mers la Los Angeles, California, pentru a urma o carieră în actrița . El a început cariera ca model fotografic, la vârsta de șapte ani, în 1994 și, la cincisprezece ani, a debutat la televiziune că gazdă a programului de tineret Popular Mechanics pentru copii. Succesul sau în programul atras atenția atunci prima doamnă Hillary Clinton, care a invitat-o să viziteze Casă Albă. În 2000, a participat într-un film de groază numit (Spirits), în care el a jucat Kathrine, o
Elisha Cuthbert () [Corola-website/Science/335544_a_336873]
-
software instalat: Datorită anonimității pe care o oferă aceste rețele, darknet a început să fie folosită și pentru activități ilegale, de genul traficului de droguri și de arme, pornografiei infantile, plata în monede virtuale precum bitcoin. Unele dintre cele mai populare site-uri au fost Silk Road, devenit cunoscut ca ebay-ul sau Amazonul drogurilor, Agora, și Evolution.
Darknet () [Corola-website/Science/335576_a_336905]
-
Republica Populară Chineză a participat la Jocurile Olimpice pentru prima dată la Jocurile Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki. Înaintea Războiului Civil Chinez, sportivii chinezi luaseră parte la edițiile din 1932, 1936 și 1948 pentru Republica China. În perioada 1956-1980, RPC a boicotat
China la Jocurile Olimpice () [Corola-website/Science/335580_a_336909]
-
cap de mâini invizibile și, din nou, atunci când în casă încep să se audă sunete puternice, onomatopeice. Ivan pune capăt acestui tărăboi, cerându-le tuturor dracilor să intre în turbincă. El adoarme iarăși, dar este trezit de însuși Satana (denumit popular cu numele Scaraoschi), care este înfuriat de pierderea slujitorilor săi și-l pălmuiește pe soldat. Ivan îi poruncește agresorului să intre în turbincă, alături de ceilalți draci, apoi trezește toată curtea boierească și-i croiește pe draci cu nuiaua până le
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
cu o atitudine umoristică înțeleaptă și binevoitoare față de limitele semenilor, ce exprimă plenar poftă de viață. Autorul întreține iluzia realității țărănești prin verva, jovialitatea și umorul său, adresându-se cititorului ca unui spectator. Personajele fantastice ale poveștii folosesc un limbaj popular pitoresc și sunt umanizate cu umor, părând să-și uite cuviința rangului; astfel Dumnezeu și Sfântul Petre sunt văzuți în chip de moșnegi binevoitori, ultimul menționând chiar că a primit o chelfăneală strașnică de la un oștean, Moartea pare o babă
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
sat precum elevii obraznici în școlile din vremea autorului. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă. Filologul francez Jean Boutière afirma de altfel că Ivan Turbincă nu este decât un țăran din Moldova. Limbajul popular pitoresc este folosit nu doar de oamenii simpli, ci și de personajele fantastice ale poveștii. Spre exemplu, chiar și Dumnezeu se adresează oamenilor ca un bătrân sfătos și hâtru din Humulești: "„Ei, Ivane, destul de-acum; ți-ai trăit traiul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
1876) și în „Povestea lui Stan Pățitul” (1877), povești în care omul se dovedește mai isteț decât dracii care cad în propria lor capcană. Imaginarea unui Dumnezeu binevoitor și plin de umor este un aspect tipic poveștilor românești, deoarece în imaginarul popular s-a încetățenit ideea că optimismul și bună-dispoziția vin de la Dumnezeu, iar pesimismul și supărarea de la Diavol. Omul de cultură Bogdan Petriceicu Hasdeu îi enumera, în studiul consacrat basmului din volumul "Etymologicum Magnum Romaniae" (1892), pe culegătorii de basme românești
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
genului. Alăturarea celor două nume surprinde, deoarece poveștile lui Ion Creangă sunt scrieri mult prea personale, în ciuda prezenței unor elemente folclorice, dar Perpessicius o consideră corectă deoarece, în opinia sa, „Creangă e mult mai aproape de Ispirescu și de esența basmului popular”. Scrierile literare ale lui Ion Creangă se individualizează prin autenticitate, simplitate și oralitate. Autorul pune accentul pe nararea întâmplărilor, folosindu-se de elemente vizuale și auditive, ca și de o memorie spontană capabilă să înfățișeze aidoma o scenă petrecută anterior
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
în analiza psihologică a personajelor. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari consideră că basmele sunt originale mai ales prin limbajul popular. Astfel, Mihai Eminescu scria într-un articol despre poveștile lui Creangă că basmele au aceeași substructură, la toate popoarele, iar „ceea ce e original în basm e modul de a le spune, e acel grai românesc, cu care se îmbracă ele
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
care Moartea sau "Samodiva" sunt antagoniști. De asemenea, potrivit lui Pamfile, povestea soldatului ce scapă de fatalitate într-un mod similar cu Ivan este prezentă în folclorul ucrainean. Filologul francez Jean Boutière a evidențiat unele asemănări ale acestei povești cu creații populare portugheze („O soldato que foi para a cieo”), maghiare („Szent Péter és a katona”) și ruse („Soldat i smerti”). Descoperirea legăturilor dintre poveștile lui Creangă și literatura orală a fost urmărită ulterior și de alți cercetători literari. Analizând episodul în
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
fost urmărită ulterior și de alți cercetători literari. Analizând episodul în care Ivan se preface a fi prost în fața Morții, cercetătorul român al literaturii pentru copii Muguraș Constantinescu a descris asemănarea dintre personajul lui Creangă și Till Eulenspiegel, un personaj popular din folclorul german. Constantinescu, care a analizat modul în care bătrânețea este ilustrată în opera scriitorului din secolul al XIX-lea, a văzut „Ivan Turbincă” ca o creație ce prezintă o „latură adaptabilă, veselă și jovială” a ultimilor ani de
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
decât clasicii universali Homer, William Shakespeare și Johann Wolfgang von Goethe, considerând că Ivan Turbincă, „personajul care domină istoria lumii în secolul nostru”, ar fi „mai contemporan decât Hamlet, Faust, Don Quijote și Alioșa Karamazov”. Povestea „Ivan Turbincă” este, de asemenea, populară în Republica Moldova, care a făcut parte la momentul publicării din gubernia Basarabia a Imperiului Rus și apoi a format, după o scurtă perioadă în care a fost parte a României, RSS Moldovenească din cadrul Uniunii Sovietice. Ea se află printre scrierile
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
autentici, neasimilați de regimul sovietic. Potrivit mărturiilor publicate în cartea "Eugen Doga: Muzica este prima și ultima mea iubire" (2012), compozitorul transnistrean Eugen Doga a înțeles acolo că moldovenii și românii au aceeași cultură: limbă, tradiții, folclor, port și dans popular, fapt ce i-a marcat creația viitoare. Rolurile principale au fost interpretate de Mihai Volontir (Ivan Turbincă), Ion Sandri Șcurea (Dumnezeu), Ion Ungureanu (Sf. Petru), Nina Vodă (Moartea), Mihai Curagău (dracul Michiduță), Maria Chibzii (îngerița), Anatol Rusu (țăranul mut) și
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
genului. Alăturarea celor două nume surprinde, deoarece poveștile lui Ion Creangă sunt scrieri mult prea personale, în ciuda prezenței unor elemente folclorice, dar Perpessicius o consideră corectă deoarece, în opinia sa, „Creangă e mult mai aproape de Ispirescu și de esența basmului popular”. Poveștile lui Creangă au fost considerate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea prelucrări ale basmelor populare potrivit fanteziei autorului. Această opinie era susținută în special de Lazăr Șăineanu în 1892 (în "Istoria filologiei române
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Perpessicius o consideră corectă deoarece, în opinia sa, „Creangă e mult mai aproape de Ispirescu și de esența basmului popular”. Poveștile lui Creangă au fost considerate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea prelucrări ale basmelor populare potrivit fanteziei autorului. Această opinie era susținută în special de Lazăr Șăineanu în 1892 (în "Istoria filologiei române", p. 350) și Theodor Speranția în 1904 (în "Introducere în literatura populară română", p. 14), considerându-se că Ion Creangă a valorificat
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
-lea și începutul secolului al XX-lea prelucrări ale basmelor populare potrivit fanteziei autorului. Această opinie era susținută în special de Lazăr Șăineanu în 1892 (în "Istoria filologiei române", p. 350) și Theodor Speranția în 1904 (în "Introducere în literatura populară română", p. 14), considerându-se că Ion Creangă a valorificat artistic un material folcloric. Studiul erudit "La vie et l'oeuvre de Ion Creangă" (1930) al lui Jean Boutière a adus o viziune nouă în abordarea originii folclorice a poveștilor
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]