65,481 matches
-
au spus: "ăla e anchetator, informator, dacă ai spus treaba asta ai încurcat-o!" Dar eu atunci nu știam, și mi-au dat drumul acasă după anchetă. C. I.: V-ați dus la școală imediat după ce v-au dat drumul acasă? N-ați avut urme lăsate de bătaia de la Securitate? G. S.: Da, eu m-am dus în mod normal. Bătaia pe care ți-o dădeau ăștia nu lăsa urme. Te băteau la tălpi, nu aveam vânătăi pe mine; intern, însă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destul de tare, că se miră ăștia ai mei că am ajuns la 77 de ani și am rezistat. C. I.: Și ce s-a petrecut, cum de v-au arestat din nou? G. S.: Păi, m-au lăsat trei zile acasă, după care, asta am aflat ulterior (dar târziu de tot după vreo 20-30 de ani, mi-au spus ăștia din cartier,), că securitatea de aici a vorbit cu Bucureștiul că sunt un copil, că-s nevinovat, dar că de la București
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în celulă. Primeam niște zahăr, biscuiți și haine. C. I.: Cât ați stat la Securitate sau la Canal v-au dat zeghe? G. S.: Nu. N-am stat în zeghe niciodată, ci doar în hainele pe care le aveam de acasă. C. I.: Ați avut conflicte cu vreun gardian la Poarta Albă? G. S.: Acolo nu! Conflicte am avut la Securitate și la Penitenciar. La Canal au suferit imens, dar eu recunosc că pentru mine a fost un mizilic, deși raportat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de partid de la întreprindere. Cum v-am spus, cât a fost Iliescu prim-secretar vreo câțiva ani am stat pe funcția de director responsabil cu calitatea, fără să fiu membru de partid. Aveam familie, aveam deja copii. Când am ajuns acasă l-am întrebat pe tata: "Ce să fac? Să dau carnetul de partid înapoi?" L-am întrebat și pe unchiul meu care mi-a replicat: "Băi, Gelule, dacă faci treaba asta ăștia te condamnă, ai suferit destul, dă-i dracului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ani, n-a știut că eu am fost deținut politic. C.I.: Interdicția securistă de a nu vorbi, interiorizată, a mutilat relația firească dintre părinți și copii. A fost introdusă frica și suspiciunea chiar în miezul locului în care te simți "acasă" în cea mai mare măsură. Or, "acasă" te simți doar în familie. Astfel încât noi, românii, nu avem un raport normal cu propriul trecut, cu propria experiență pentru că nu am avut și nu avem încă un raport firesc cu propriii părinți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost deținut politic. C.I.: Interdicția securistă de a nu vorbi, interiorizată, a mutilat relația firească dintre părinți și copii. A fost introdusă frica și suspiciunea chiar în miezul locului în care te simți "acasă" în cea mai mare măsură. Or, "acasă" te simți doar în familie. Astfel încât noi, românii, nu avem un raport normal cu propriul trecut, cu propria experiență pentru că nu am avut și nu avem încă un raport firesc cu propriii părinți. Domnule Vacariu, nu pot decât să regret
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și mulți alți profesori erau veniți din Basarabia. Stagiul de practică l-am făcut la Gostatul Dagâța, iar după terminarea acestuia am dat examenul de stat și am fost încadrat tot la Gostatul Dagâța. Eu făceam naveta călare de la Dagâța acasă, la Suhuleț, sau cu docarul. De la nuntă la pușcărie C. I.: Ce s-a întâmplat de ați intrat în coliziune cu autoritățile? D. B.: După vreun an de la angajare, am fost invitat la o nuntă în sat la mine, la Suhuleț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am cerut să plece rușii din țară! C. I.: Cu voce tare, v-a auzit întreaga nuntă? D. B.: Am cerut să plece rușii din țară, că ne-am săturat, am cerut să plece armata rusă! După asta m-am dus acasă, că s-a terminat nunta. De acasă m-am dus la serviciu, la Gostat la Dagâța. După două nopți, pe la ora 12, au venit. Bănuiam că o să vină cineva și o să mă aresteze, că mi-au spus alți oameni, și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Cu voce tare, v-a auzit întreaga nuntă? D. B.: Am cerut să plece rușii din țară, că ne-am săturat, am cerut să plece armata rusă! După asta m-am dus acasă, că s-a terminat nunta. De acasă m-am dus la serviciu, la Gostat la Dagâța. După două nopți, pe la ora 12, au venit. Bănuiam că o să vină cineva și o să mă aresteze, că mi-au spus alți oameni, și îi așteptam! Când au venit cei de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sania un factor poștal, că mă cunoștea. El fiind din Tansa, m-a lăsat acolo și a trebuia doar să mai urc dealul către Suhuleț. Dar n-am putut urca dealul. Atunci pe mine m-a dus în spate până acasă Costică Ciornei, care spune tuturor și acum: "l-am adus pe inginer acasă în spate!" M-am întâlnit atunci cu el, ne cunoșteam că am copilărit împreună, și cum mergea înaintea mea și eu nu mai puteam merge i-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lăsat acolo și a trebuia doar să mai urc dealul către Suhuleț. Dar n-am putut urca dealul. Atunci pe mine m-a dus în spate până acasă Costică Ciornei, care spune tuturor și acum: "l-am adus pe inginer acasă în spate!" M-am întâlnit atunci cu el, ne cunoșteam că am copilărit împreună, și cum mergea înaintea mea și eu nu mai puteam merge i-am zis: "Băi Costică, stai că nu mai pot!". Și m-a luat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu el, ne cunoșteam că am copilărit împreună, și cum mergea înaintea mea și eu nu mai puteam merge i-am zis: "Băi Costică, stai că nu mai pot!". Și m-a luat și m-a dus în spate până acasă. Când am ajuns, bineînțeles, n-am avut timp nici să mănânc că toată lumea din sat a venit la mine să mă vadă! Țin minte că unul mi-a adus și un aparat de radio, deși noi aveam deja un aparat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă uit, un fost student care era acum medic veterinar și făcuse practica la mine: "Lăsați, tovarășul inginer, că fac eu pana!" A făcut-o, i-am mulțumit, dar credeți că am scăpat de el? M-a luat pe la el acasă. La Oradea am stat vreo două săptămâni, că trimiteam câte 400-500 de pui dar făceam și recepție. C. I.: Cât ați lucrat la ferma Institutului? D. B.: Vreo 7 ani, apoi am plecat la Miroslava. Aveam și salariul mic, de cadru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-i ministrul?" Păi este nașul meu!". C. I.: Exact, "pila" din minister! Și a fost transferat disciplinar? D. B.: Nu. N-a pățit nimic. Dar practic eu nu lipseam din fermă, eram de dimineață până seară, acolo stăteam, numai noaptea veneam acasă. De asta am avut rezultate bune: aici la Miroslava am avut rezultate excepționale, să știți, că am întrecut-o în producția de lapte pe inginera aceea de la Strunga, erou al muncii socialiste. Și ăștia îmi impuneau acum să fac 6000
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de localitatea unde ne-am întâlnit cu noutățile mediului, cu persoanele din jur și de lângă locul unde, poate, am evadat, dar care, mereu ne cheamă la baștină convingându- ne că nicăieri viața nu e mai frumoasă și interesantă decât acolo: acasă! Lângă ai noștri. Spița de neam, e drept, s-a cam demodat, dar câte informații ne-ar oferi dacă am ști și am reuși să ne-o reconstituim! Biografia locurilor natale însă, chiar dacă am vrea, niciodată nu poate fi uitată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la război nu avea nevoie să cheltuiască cu armamentul, boierii veneau echipați gata cu curtenii lor; asta era armata călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
își intitula Cezar Petrescu cursivul publicat cu acest titlu în ziarul „Curentul" din 8 februarie 1932 în care relata: „Ne-am pomenit mai deunăzi la redacție cu doi țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
datorează mai mult războiului, pentru că prizonierii întorși din Germania și Austria s-au pus să-și întocmească locuințele așa cum văzuseră ei prin țările unde robiseră. Tot așa, soldații eliberați, care își făcuseră stagiul în Ardeal, Banat ori Bucovina, au venit acasă cu învățăminte trase din ceea ce văzuseră în satele săsești, ungurești, secuiești ori românești din ținuturile respective. După ce în ultimii 10-15 ani unele sate începuseră să-și schimbe înfățișarea, casele săși lărgească ferestrele, acum neghioaba interpretare și înțelegere anapoda a legilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l cu bătae să-i lipești în frunte cartea Domniei mele cu vina lui. Toe pișem i nac ne budet (aceasta scriem și altfel să nu fie)". .Pe dată se orândui un slujitor al târgului să se ducă până la Ponici acasă și să-1 aducă pe sus la casa Șoltuzului: Cât ai bate din palme Ponici fu adus și înfățișat șoltuzului. La întrebarea pusă el n- avu cum să se desvinovățască față cu porunca așa de aspră a lui Vodă. Osânda trebuia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
minat. Am stat acolo o lună și jumătate. Sfintele sărbători ale Paștelui le-am petrecut foarte bine. Ne-a luat un om din sat la el și am plecat la Înviere. Am stat și la sfințit, pe urmă am mers acasă. Omul avea vinul lui și am petrecut destul de bine. Dar tot eram cu inima scârbită când mă gândeam la scumpii mei părinți, frățiori, surioară și nepoțică. Eu de bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Mircești. - «Am stat în tinereța mea mulți ani la Mircești și am cunoscut astfel viața casnică pe care a dus-o Alecsandri în conacul său. Veniau acolo, iarna și vara, boieri de neam mare, când îl știau pe „Alicsandri" acasă. Musafirii nu mai conteneau. Unii plecau, alții veneau, și se întindeau mese și ospățuri bogate și vesele, cum nu se mai pomenesc în zilele noastre. Așa îmi aduc aminte de boerii cei mari cari veniau pela Mircești: Niculai Pisoschi, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țară de unde nu se întoarce niciodată cu mâna goală. O sticlă cu tărie, un puișor-doi, o canistruță de vin natural, un boț de brânză bună de vaci cu un borcănel de smântână, o pungă de sărmăluțe făcute ca la mama acasă, toate reprezentau atracții irezistibile pentru familia dedată musafiriilor. Cunoșteau toate datele sărbătorești din cercul familiilor frecventate și nu lipseau de la niciuna. Când sunau la ușa prietenilor aveau și o zicere rimată: Nu mâncăm, nu bem, am venit să vă vedem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ba nu știu cine-i băgase în cap să se îmbrace soldățește și să meargă în căruța de bagaje, și astfel, nebăgată de seamă, să umble cu mine în toată lumea. Drept să-ți spun, nici mie, vorba românului, nu-mi erau boii acasă, dar trebuia să plec; și așa mi-am luat rămas bun și am fost bun plecat". Așa musafiric, mai zic și eu, nu? Hârtii se numeau un fel de cărți sau catagrafii care se întocmeau pentru evidențierea datornicilor care primeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o dată cu un trecut de amintiri urâte, alții apărându-l cu încăpățânare - unii liberali până la radicalism, alții conservatori până la reacționarism (articolul apărea în organul Partidului Conservator!). La început lupta este stearpă, fără aplicații practice: nu suntem pe deplin stăpâni la noi acasă, puternicii noștri vecini ne acoperă așa de bine cu greoaia lor aripă protectoare, încât nu putem face nici o mișcare fără a fi dojeniți. Vine și vremea unei acțiuni libere; începem să ne mai punem puțină rânduială în toată gospodăria noastră
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a ajuns acolo cu Kogălniceanu în comisie, după o noapte de drum cu trăsura de la Iași până acolo, că în urma cercetării și a raportului chiua de la Neamț s-a desființat pentru că îi aducea daune lui Kogălniceanu. „După ce m-am întors acasă, mi s-a spus că îndată ce voi sosi să mă duc la Palat. Ceea ce am și făcut. Vodă Ghica mă întrebă cam răstit, că pe unde am umblat, iar eu i-am răspuns că am fost într-o cercetare la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]