60,681 matches
-
incompetenței din primele afirmații (Varujan Vosganian) și se simte afin cu miniștrii care strălucesc prin nepricepere în politici pentru domeniul lor, la fel ca și mulți primari și consilieri locali. La o analiză sumară, multe agenții naționale au conducători și angajați care nu au nici o legătură de studii sau/și de activitate cu domeniul de expertiză cerut pentru scopurile specifice. Nimic din trecutul lor nu îi califică să ocupe un post, dar o fac cu nonșalanță, în pur sistem clientelar și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
au studiat facturile de curent și gaze, făcând ochi tot mai mari. Puține prețuri erau mai mici decât în Franța, multe erau mai mari. Colegii români le-au arătat totuși cum pot supraviețui în ciuda „imposibilului”. Rețeta de supraviețuire este clasică. Angajații români i-au dus la casele de la țară, le-au arătat purceii, vaca, găinile, pivnițele cu conserve, arăturile, livada. Banii de la fabrică mergeau strict pe electricitate, gaze, telefon, impozite. „Dar asta e curată exploatare din partea patronatului!”, le-au replicat sindicaliștii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
închisă. Nu mai spun toată tărășenia, căci e cunoscută de toată lumea. Și nu numai de lumea românească, dar și de străinătatea care și-așa se uită la noi cu milă și dispreț. Căci aflu din Adevărul din 24 iulie că angajații Bibliotecii Naționale Române „au protestat ieri în fața principalelor ambasade și reprezentanțe internaționale la București”. Clădirea bibliotecii a fost pur și simplu rechiziționată de guvern, iar cărțile depozitate acolo și lăsate până acum claie peste grămadă, pradă șobolanilor și igrasiei, vor
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mea se oprea aci; ceea ce mai însemna cuvântul „canard“ nu știam. Am fost refuzat. Peste câteva luni citesc în l’Indépendance Roumaine că redacția caută un traducător din limba română. Mă prezint. Era Emile Galli, proprietarul gazetei, care făcea angajamentele. Angajat, mi s-a dat însărcinarea de a traduce după Monitorul oficial în schimbul a 100 lei pe lună. Fiind și copist la Ministerul de Instrucțiune - instalat atunci în strada Colței, în casa Ritoridi colț cu Batiștea, casă dispărută de mult - făceam
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
administrații"5. Jimmy Carter a numit departamentul ,,o birocrație care se desfășoară dezordonat la Washington și în lumea întreagă", de la care ,,rareori am primit idei inovatoare"6. Henry Kissinger l-a discreditat ca fiind un departament în stagnare ai cărui angajați sunt incapabili de o gândire conceptuală și a cărui funcție primordială ,,este, în principiu, de a răspunde de cabluri"7. Newt Gingrich s-a referit la acesta în mod jignitor ca la ,,o instituție distrusă" care ,,îi mulțumește pe dictatori
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
numărul unu, iar alteori i-a negat importanța și a lăsat să treacă luni de zile fără să-l menționeze. În iulie 2005, Departamentul Apărării a decis că ideea unui ,,război global" își depășise utilitatea și că de fapt eram angajați într-o ,,luptă globală împotriva extremismului violent". La acea vreme, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major a explicat că ,,dacă îl numiți război, atunci vă gândiți la oamenii în uniformă ca fiind soluția"2. Mass-media a petrecut mai multe zile
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
față de felul în care funcționa instituția. Din acest motiv, relațiile mele cu dl Buzura au devenit pentru ani buni mai reci ca vremea în Alaska și n-au mai revenit vreodată la ce fuseseră cândva. Pe atunci, soții Pleșu erau angajații voioși ai fundației. Azi, când oameni cărora dl Buzura le-a asigurat un acces substanțial la o plăcintă de lux îi regizează o ieșire din scenă atât de umilitoare, n-ai cum să nu te întrebi de unde Dumnezeu vin aceste
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
niște șorțuri de bucătărie foarte amuzante ba chiar și un prieten cu bani care să sponsorizeze această aventură. Nu am apucat să prezint „proiectul populist” decât câtorva prieteni. Destul de prins de idee, N. s-a arătat însă sceptic în privința disponibilității „angajaților”. În schimb, M. vedea birtulețul ca și deschis. Din varii motive, am lăsat-o baltă. Forumurile inițiate azi de publicații românești pot juca și rolul unui pod cibernetic peste prăpastia care îi desparte deseori pe cei care publică de cei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pe livretul meu militar. Iar eu am avut legături cu Securitatea”. Concluzia? Și Voiculescu a avut legături cu Securitatea. Al doilea: „Voiculescu se apără, afirmând că a fost urmărit informativ de Securitate și, prin urmare, nu putea fi colaborator sau angajat al ei. Eu am fost urmărit de Securitate, dispun de toate probele în acest sens și, totuși, am fost colaborator al acestei monstruoase instituții”. Concluzia? Și Voiculescu a fost colaborator al „monstruoasei instituții”. Al treilea: „Voiculescu arată că dispune de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Treasury Department, care întreabă de ce am venit în Statele Unite și de ce vreau să am un „refund”. Dacă această afacere nu se rezolvă, adică dacă mi se refuză rambursarea* a 800 $ și mai bine, la care am dreptul potrivit cu ceea ce spun angajații de la Columbia, nu voi mai merge a doua oară în America. Soția și fiicele mele cred că acolo se întinde un fel de paradis terestru... E greu să le fac să înțeleagă că este doar o iluzie creată de foarte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mijlocii; din cauza inflației, agricultorii nu-și mai puteau vinde produsele; producția industrială s-a diminuat cu o treime între 1929 și 1933, iar producția de bunuri cu circa 50%; municipalitățile care acordau ajutoare sociale au intrat în faliment; 44% dintre angajații sindicalizați erau în 1932 în șomaj, iar alți 20% nu puteau lucra decât un număr limitat de ore30. Cetățenii erau convinși că datoria de război pe care Germania trebuia s-o plătească Franței, în compensație pentru distrugerile din teritoriile ocupate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
titlurile societății care îi angajează, mai ales prin intermediul sistemului de economii al întreprinderii. Schultz, pentru Wall Street Journal, a descoperit astfel pornind de la o anchetă pe lângă 246 din cele mai mari firme americane că conturile de economii pentru pensie ale angajaților erau investite în proporție de 42% în titlurile societăților lor. Această supraconcenrare a patrimoniului financiar este cu atât mai riscantă cu cât angajații au deja integralitatea capitalului uman (capacitatea de muncăă deja investită în societatea care îi angajează. Ca și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o anchetă pe lângă 246 din cele mai mari firme americane că conturile de economii pentru pensie ale angajaților erau investite în proporție de 42% în titlurile societăților lor. Această supraconcenrare a patrimoniului financiar este cu atât mai riscantă cu cât angajații au deja integralitatea capitalului uman (capacitatea de muncăă deja investită în societatea care îi angajează. Ca și explicație, s-ar părea că investitorii individuali consideră, datorită diversiunii familiarității, că titlurile societăților lor sunt mai puțin riscante decât o SICAV, ba
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
din marile societăți americane (adunate în indiciul S&P 500Ă aduce două informații care lasă să se creadă că încrederea întreprinderea lor se bazează mai mult pe o iluzie de control decât pe o veritabilă informație privilegiată. În primul rând, angajații își întăresc încrederea în capitalul societății lor după ce acțiunea a progresat, demonstrând că alegerea lor este motivată cel puțin în parte de o diversiune momentum similară cu cea al investitorilor nesalariați. Cei de la societățile care figurează printre cei 20% care
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
progres viitor al acțiunilor. Titlurile societăților care au beneficiat de o puternică rată de investiții în acțiunile lor nu au afișat, în medie, performanțe ulterioare mai bune decât titlurile societăților prezentând o rată mai slabă. Aceste două constatări sugerează că angajații investesc în societatea lor pentru motive mai mult naive decât oportuniste. Concluzie Supraexpunerea la titlurile angajatorului antrenează o creștere superfluă a riscului la cre sunt expuse veniturile cuiva sau, până la urmă cam același lucru, o pierdere de randament în raport cu ceea ce
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sociale Normele sociale reprezintă codurile explicite sau tacite care determină comportamentele în sânul unui grup. Ele impregnează indivizii furnizându-le o linie de conduită în lipsă. Duflo și Saez (2002Ă au arătat importanța lor pentru deciziile financiare examinând comportamentele unor angajați față de planurile de economii pentru pensie propuse de angajați. Ei consideră că deciziile în cauză sunt mult influențate de normele sociale la locul de muncă. Normele sociale se dezvoltă cu timpul prin canalul conversațiilor interpersonale și al observației mutuale a
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
determină comportamentele în sânul unui grup. Ele impregnează indivizii furnizându-le o linie de conduită în lipsă. Duflo și Saez (2002Ă au arătat importanța lor pentru deciziile financiare examinând comportamentele unor angajați față de planurile de economii pentru pensie propuse de angajați. Ei consideră că deciziile în cauză sunt mult influențate de normele sociale la locul de muncă. Normele sociale se dezvoltă cu timpul prin canalul conversațiilor interpersonale și al observației mutuale a comportamentelor. Opinia colegilor este cu atât mai importantă în
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sunt mult influențate de normele sociale la locul de muncă. Normele sociale se dezvoltă cu timpul prin canalul conversațiilor interpersonale și al observației mutuale a comportamentelor. Opinia colegilor este cu atât mai importantă în alegerea personală cu cât în general angajații nu au o părere tranșantă în ce privește interesul de a participa la astfel de planuri de economii. Duflo și Sarz au studiat deciziile de investiții ale bibliotecarilor de la 11 biblioteci situate în același campus universitar. Au constatat că ratele de participare
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
s-au deplasat în număr mai mic decât salriații tratatți. Totuși,la mai multe luni după seminar, ratele de participare ale celor două grupuri nu prezintă diferențe semnificative. Prin intermediul conversațiilor și al imitării, normele sociale au reușit să omogenizeze comportamentele. Angajații departamentelor netratate nu au putut profita de un astfel de mecanism și afișează prin urmare rate de participare mai scăzute decât celelalte două grupuri. Rata de participare la planul de economii pentru pensie după seminar Personal tratat Personal netratat Departamente
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cu încetul greutatea unui activ crește în raport cu celelalte. Ca ilustrare a euristicii 1/n care intervine în constituirea veniturilor, Benartzi și Thaler (2000Ă compară contribuțiile la planul de economii pentru pensie ale firmei piloților de la compania aeriană TWA și ale angajaților universității din California. Cele două exemple formează cazuri de școală dat fiind că primii citați s-au văzut cu posibilitatea de a alege între 5 fonduri de acțiuni și 1 singur fond obligatoriu în timp ce ceilalți au avut de ales între
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ales între 1 singur fond de acțiuni și 4 fonduri obligatorii. După cum era prevăzut, cele 2 populații au optat pentru repartizări foarte diferite și foarte îndepărtate de media națională. Piloții au investit în medie 75% din contribuțiile lor în acțiuni, angajații universității California numai 34%. Salariatul american mediu a investit 57% din contribuția sa în acțiuni. Cei doi autori generalizează acest rezultat arătând, pornind de la o bază de date a 170 de planuri de economii pentru pensie în cadrul firmelor făcute de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Salariatul american mediu a investit 57% din contribuția sa în acțiuni. Cei doi autori generalizează acest rezultat arătând, pornind de la o bază de date a 170 de planuri de economii pentru pensie în cadrul firmelor făcute de 1,56 milioane de angajați americani, că alocarea activelor decisă de cei care fac economii este strâns legată de oferta de fonduri care le este făcută. Autorii au aranjat cele 170 de planuri în trei sub-categorii: cei care oferă o puternică proporție de fonduri acțiuni
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cei care oferă o puternică proporție de fonduri acțiuni, cei care oferă o proporție medie și cei care oferă o proporție slabă. Apoi au comparat proporția mediană a fondurilor acțiuni în oferta planurilor fiecărei categorii și proporția alocată acțiunilor de către angajați. Rezultatele arată o corelație foarte puternică între cele două variabile. Cele trei categorii au propus 81%, 65% și 37% fonduri pentru acțiuni iar angajații supuși propunerilor respective au investit respectiv 64%, 60% și 49% din contribuțiile lor în acțiuni. Proporția
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
comparat proporția mediană a fondurilor acțiuni în oferta planurilor fiecărei categorii și proporția alocată acțiunilor de către angajați. Rezultatele arată o corelație foarte puternică între cele două variabile. Cele trei categorii au propus 81%, 65% și 37% fonduri pentru acțiuni iar angajații supuși propunerilor respective au investit respectiv 64%, 60% și 49% din contribuțiile lor în acțiuni. Proporția de acțiuni din veniturile salariatului 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Slabă Medie Puternică Proporție de fonduri acțiuni în cadrul fondurilor propuse de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o altă secție consulară, mult mai mare, la Chișinău. Pe umerii colegilor de la Direcția Generală Afaceri Consulare, în afara faptului că întreaga direcție a fost cuprinsă de aceeași reformă a politicii de personal - ceea ce a însemnat o reducere a numărului de angajați, concursuri noi -, a mai căzut o greutate: nevoia de a reamenaja și moderniza peste 35 de oficii consulare la standardele tehnice ale statelor membre ale UE. Le-am proiectat ca să fie pregătite oricând, în cazul în care acest lucru devine
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]