65,481 matches
-
care a luat parte toată lumea, căci nici 10 persoane nu însoțise pe ispravnic în retragerea sa. Domnul Popescu nu ne-a întrebat niciodată ce scriem la Iacob Fătul. Nici noi nu i-am spus, nici lui, nici altora, nici chiar acasă. Ne dădeam însă socoteala că noi băieți de 11 ani, luam parte la mare Mișcare. De la Fătu ieșeam cu buzunarele încărcate de bucățele unioniste, litografiate la Iași, pe care le împărțeam repede, fără a ne opri cineva". După cam 3
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
gară de toate oficialitățile orașului care, cu regularitate, la mijlocul nopții, după spectacol, îi organizau un banchet la Manzavinatos. Dar, până seara la începerea spectacolului, în trăsuri reținute din vreme de Iancu Braunștein, artiștii principali, în frunte cu Costică Tănase, plecau acasă la colonelul Emanoil Boteanu, unde coana Lenuța îi aștepta cu vestitele sărmăluțe moldovenești, pasiunea lui conu Costică, și cu delicioasele plăcințele poale-n brâu, stropite cu vin, puterea ursului, adus direct de la Dealul Mare. Aici se mai organiza și câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
organiza și câte un pokeraș, în timp ce ofițerii cei mai frumoși ai Bârladului dansau în draci sau la mare tandrețe pe marile dive, așa ca să țină minte orașul, Bârladul! Iată de ce Iancu Braunștein, de cum avea stocul de bilete în mână alerga acasă la colonelul Boteanu - ca să nu aibă discuție!- deoarece-l știa prieten bun cu Costică Tănase, și-l întreba ce fel de loc să-i rețină. De obicei, tatăl meucăci despre dânsul este vorba aici - reținea chiar în față două fotolii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să afirm asta: în vreme ce în 2006 transmisiile în direct erau concentrate pe cărți (e drept, ale unei singure edituri), acum Realitatea și-a organizat propriile dezbateri (cea cu Nobelul, urmărită de doi-trei trecători pe la standul televiziunii și-n rest de acasă din fotoliu), a lansat propriile cărți (colecția „Cotidianul“), „deturnând“ atenția de la expozanți. Totuși - bilele albe În primul rând, nu-i pot înțelege pe aceia care regretă locația de la Teatrul Național. Ne amintim, cu plăcere, momentele de pe „Motoare“ - la bere cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
acest moment - e o terifiantă conectare: la calculator, la telefon, la pauzele în care mintea îți e tot în priza job-ului. Soția se uită la telenovele și-și așteaptă soțul de la magazin, copilul e spălat pe creieri de jocuri. Acasă începe bătaia cu produse, care se termină într-o baie de sânge: soția și copilul sunt târâți în muștar și pumni până când ai senzația că din propriile lor corpuri țâșnesc produse, până când pielea lor miroase sufocant ca un container plin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dat buchetul de flori. „În grădiniță e cald și bine. Covorul e moale ca blănița pisicii. Afară ploaia bate-n ferestre: pic, pic, pic, dar nu-i deschide nimeni.“ Măsuțe pătrate și câte patru scăunele mici. Toți avem pachet de-acasă. Fursecuri rotunde cu vișine din dulceață și nuci. Un măr ionatan. Și apa, într-o veche sticluță de Peritol. Pentru poftă de mâncare... „Bine-ai venit, toamnă cu cosița arămie! De când te-așteaptă copiii să le-ndemni pașii spre școală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
unde vrei să ajungi, contactezi omul cu mașina, stabiliți detaliile iar tu, călătorul low budget, ești inițiat în arta autostopului organizat. În stil german. Ar funcționa asta în România? Poate, dar atunci aș avea mereu nostalgia nașilor de pe ruta Timișoara-Herculane. Acasă clar nu m-ar interesa, poate doar ca experiment social. Aici însă mă simt ca într-un fel de Neverland al autostopiștilor. Din Köln până în Bremen plătesc deci 14 euro și călătoresc cât se poate de relaxat cu un tată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
sânge lunar? Mai interesant așa, citând din filmul Mariei care studiază aici de opt luni și ceva printr-o bursă Erasmus, în cadrul masteratului de Sinteză muzicologică la Universitatea de Muzică din București. Complicat, mai ales când vine vorba de întoarcerea acasă. Pentru că mulți nu ne-am întors de cât de dor ne era de sistemul românesc de învățământ, ci pentru că vroiam să schimbăm ceva: o mentalitate, o atitudine, o viață. Sau? Da-că nu, Monty Python te va consola: „Always look
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
scutura lumea. Adevărul e că m-aș fi dus și eu, păcătoasa. Rage against Kafka În schimb, se întâmplă altceva: devin aproape infractor pe teritoriu german, și nu pentru că urmează să protestez împotriva Summitului G8, ci pentru că ne purtăm ca acasă și împrumutăm un card studențesc pentru transport redus. 7.30, secția de poliție din Bremen. Înșelăciune și scrisoare de avertizare acasă. La noi, la România, se face și așa. Dar nu! G8 paranoia sau varianta kafkiană de „you don’t
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
aproape infractor pe teritoriu german, și nu pentru că urmează să protestez împotriva Summitului G8, ci pentru că ne purtăm ca acasă și împrumutăm un card studențesc pentru transport redus. 7.30, secția de poliție din Bremen. Înșelăciune și scrisoare de avertizare acasă. La noi, la România, se face și așa. Dar nu! G8 paranoia sau varianta kafkiană de „you don’t fuck with the system!“ ne ține blocați pentru câteva ore de dezbateri și explicații. De înțeles. Înaintea protestelor, studenții sunt cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Pfiu, cred că iară mă apuc de citit pe ascuns povești motivaționale și de făcut mătănii ecologiste. Așa că, după un tur de mixuri auditive „German base“ prin Köln, bag terapie de resetare și revin la chipul smerit pentru coma de acasă. Pentru drum însă, o sugestie muzicală: Beatles în germană, varianta originală, fără grimasă. Komm gibt mir deine hand... Intuiție și concluzie pur individuală. Ten minutes older. Aici începe altceva. 01 CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Lucian Dan TEODOROVICI Vedeta După deja
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ocazia să ajungă rockeri zurbagii & delabrați, relicvele atitudinii contra, stâlpi ciufuți ai cârciumilor de cartier. Sunt oameni între 50 și 65 de ani, cu studii superioare la zi, cu familii ce respectă setul de reguli al celor 7 ani de-acasă. Tinerețea le-a fost marcată de constrângerile sistemului comunist. Unica ieșire s-a nimerit să fie rock-and-roll-ul - emblemă, conținut și exprimare a libertății interioare. Au crescut cu Elvis, Beatles, Rolling Stones, Beach Boys, Sideral sau Phoenix. Pink Floyd, Deep Purple
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
îl vor putea face flăcăilor și fetelor înainte de căsătorie și în ziua căsătoriei"683. Articolele ofereau credincioșilor informații despre cum trebuie pregătită căsătoria, despre ce reprezintă logodna, cum trebuie să se poarte tinerii în ziua nunții, la Biserică și apoi acasă. Materialele conțineau învățături și despre cum trebuie să se comporte soții, despre dragostea din căsătorie și despre despărțire 684. Biserica Catolică nu accepta divorțul, decât în unele cazuri excepționale. În revista Viața au fost publicate materiale care prezentau și sfaturi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și nu le oferă de mâncare, ci începe să-i mănânce. Riturile de ospitalitate sunt astfel răvășite și violența adusă gazdei provoacă un șir de violențe și ea îi va aduce lui Ulise peregrinarea îndelungată și amânarea reînnoită a întoarcerii acasă; altfel spus, lunga călătorie a lui Ulise în drum spre Itaca, este pedeapsa zeilor, în special a lui Poseidon, pentru încălcarea legilor ospitalității. Conform credințelor antice, ospitalitatea este un mod de a-i onora pe zei și în fiecare străin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Itaca, de întoarcere în patrie, e mai puternică decât o orice altă dorință, nicio ospitalitate oricât de generoasă sau ispititoare nu-l poate reține, fără a fi resimțită ca excesivă. Întoarcerea în Itaca reformulează problema ospitalității, în ospitalitatea de acasă și în ospitalitate de sine, punând cu gravitate problema identității, a confruntării dintre identitate și alteritate. De aceea Itaca, în care ospitalitatea devine paradigma identității, capătă numeroase variante moderne la Rafael Alberti, Giorgios Krommidas, Vassili Karist, Giono, Johnson Eyvind, Iakovos
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
luntrașul la dispoziția călătorilor, de la crimă la sfințenie este și traiectul între neospitalier și ospitalier, între omul care își descoperă propriul exil și faptul că este un străin chiar pentru el și între cel care se acceptă pe sine, este acasă în el însuși și poate, prin urmare, oferi ospitalitate. Rescriind legenda sfântului patron al ospitalității, Flaubert scrie o poveste despre ospitalitatea absolută ca proximitate absolută. Ospitalitate este însă, foarte adesea, asociată cu secretul și cu o seamă de constrângeri și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exil absolut. Dar ospitalitatea pune problema singurătății și a exilului nu doar în situații de limite geografice, lingvistice și culturale ci chiar în spațiul propriei case și familii, cum este cazul lui Franz Kafka, oaspetele care nu se simte bine acasă la părinți. Kafka face parte dintre naturile dificile, extrem de sensibile, care își găsesc cu greu locul prietenos și plăcut care ar trebui să fie "acasă". Jurnalul și corespondența sa ni-l arată ca pe un străin, acasă la părinți, unde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
case și familii, cum este cazul lui Franz Kafka, oaspetele care nu se simte bine acasă la părinți. Kafka face parte dintre naturile dificile, extrem de sensibile, care își găsesc cu greu locul prietenos și plăcut care ar trebui să fie "acasă". Jurnalul și corespondența sa ni-l arată ca pe un străin, acasă la părinți, unde intruziunea celorlalți se impune ca o insuportabilă prezență acustică. Camera sa și uneori chiar scara sau balconul casei constituie un refugiu, un spațiu de repliere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se simte bine acasă la părinți. Kafka face parte dintre naturile dificile, extrem de sensibile, care își găsesc cu greu locul prietenos și plăcut care ar trebui să fie "acasă". Jurnalul și corespondența sa ni-l arată ca pe un străin, acasă la părinți, unde intruziunea celorlalți se impune ca o insuportabilă prezență acustică. Camera sa și uneori chiar scara sau balconul casei constituie un refugiu, un spațiu de repliere în sine, în care se ascunde pentru a scăpa de agresivitatea camerei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
relația cu limba. El însuși afirmase că este "oaspetele limbii germane", ceea ce înseamnă un raport ambiguu și privilegiat cu limba germană. Kafka trăiește situația paradoxală a celui care nu se simte bine decât prin scris, pentru care adevărată ospitalitate, adevăratul acasă este scrisul dar pentru care acesta se petrece într-o limbă străină, rece și abstractă, în timp ce el se entuziasmează și adoră o limbă caldă, pestriță precum idișul. Prin relația cu familia și casa părintească, prin personajele sale exilate în locuri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este umoristică. Ea este povestită de Th. Bourgeau în cartea sa Les Usages du monde (Paris, 1869) și se referă la domnul Martinville, care este hărțuit de un tip sâcâitor ce vrea cu orice preț să-l invite la el acasă. Domnul Martinville sfârșește prin a ceda și are atunci parte de o cină rapidă care ar fi ajuns cu greu unui bolnav la regim. Gazda îi cere să revină și insistă pentru a fixa un nouă întâlnire. "Cum să nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oră și jumătate. Această limită este importantă fiindcă ospitalitatea este determinată în timp. Este oaspete doar cel aflat în trecere. Și regula celor trei zile e bine cunoscută. Germanii au un vechi dicton care spune că nu poți să păstrezi acasă mai mult de trei zile nici peștele, nici oaspetele. Knigge o comentează astfel: Fără îndoială, această regulă suferă acum câteva excepții, dar ea are încă la bază un adevăr, și anume că nu trebuie să-ți impui prezența nimănui și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
descumpănirea lui Ulise se trage din monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească", cum îi spune Calipso lui Hermes ca să-și justifice neputința de a-l duce pe Ulise acasă, nostalgia acestuia, așezat pe țărm plângând în fiecare zi, hohotind și gemând, cuprins de o durere care-i zguduie inima, e cea a timpului. Trebuie să se întoarcă în timp, să lase în urmă această ospitalitate care suspendă timpul, într-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acesta să-i primească sau să-i îndrume spre altcineva care va dori să-i primească? În fața acestui comportament grosolan, Menelau se înfurie și-și justifică ospitalitatea astfel: "De câte ori n-am fost și noi găzduiți printre străini până ce am sosit acasă ? Să dea Zeus să nu mai avem și alte necazuri", (4.33-35)57. De fapt, ospitalitatea este justificată prin frica de zei, și mai ales drept recunoștință față de trecut și grijă de viitor. Ospitalitatea este văzută în perspectiva datoriei și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și urările de drum bun, ciclopul nu vrea decât să-l trimită pe oaspete la Hades, și îl imploră pe Poseidon să-i aducă toată nenorocirea din lume: "Fă ca Ulise, distrugătorul de cetăți... să nu se mai întoarcă niciodată acasă! Dacă îi este totuși scris să-i vadă pe ai lui și să se întoarcă acasă, să ajungă târziu de tot, ca vai de el, pe un vas străin, să-și piardă toți tovarășii și chiar și la el acasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]