65,481 matches
-
în societatea burgheză modernă. Sensibilitatea deosebită a scriitorului a știut să se exprime astfel încât fiecare poate să regăsească termenii unui conflict paradoxal privitor la ospitalitatea domestică și sentimentul straniu de a fi oaspete în propria locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el, în camera care îi este destinată. Dar el este și acasă la părinți, în sânul unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
modernă. Sensibilitatea deosebită a scriitorului a știut să se exprime astfel încât fiecare poate să regăsească termenii unui conflict paradoxal privitor la ospitalitatea domestică și sentimentul straniu de a fi oaspete în propria locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el, în camera care îi este destinată. Dar el este și acasă la părinți, în sânul unei comunități constituite din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să regăsească termenii unui conflict paradoxal privitor la ospitalitatea domestică și sentimentul straniu de a fi oaspete în propria locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el, în camera care îi este destinată. Dar el este și acasă la părinți, în sânul unei comunități constituite din cuplul parental și din frați, surori, unchi și alte rubedenii care locuiesc în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
conflict paradoxal privitor la ospitalitatea domestică și sentimentul straniu de a fi oaspete în propria locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el, în camera care îi este destinată. Dar el este și acasă la părinți, în sânul unei comunități constituite din cuplul parental și din frați, surori, unchi și alte rubedenii care locuiesc în această casă. Altfel spus
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el, în camera care îi este destinată. Dar el este și acasă la părinți, în sânul unei comunități constituite din cuplul parental și din frați, surori, unchi și alte rubedenii care locuiesc în această casă. Altfel spus el este victima unui teribil double-bind care vrea ca spațiul său intim, vizuina sa, deși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestor schimburi structuratoare doar la complexul lui Oedip, urmărirea firului roșu al spațiului domestic permite o recitire a lui Kafka care mi se pare deosebit de pasionantă. În conversațiile sale cu Gustav Janouch, Kafka răspunde la întrebarea acestuia: "Iată-vă întors acasă" în modul următor: "Acasă? Locuiesc la părinți. Asta-i tot. Am o cameră mică a mea, dar asta nu înseamnă acasă, nu e decât un adăpost în care să-mi ascund agitația interioară pentru ca apoi să-i cedez mai bine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la complexul lui Oedip, urmărirea firului roșu al spațiului domestic permite o recitire a lui Kafka care mi se pare deosebit de pasionantă. În conversațiile sale cu Gustav Janouch, Kafka răspunde la întrebarea acestuia: "Iată-vă întors acasă" în modul următor: "Acasă? Locuiesc la părinți. Asta-i tot. Am o cameră mică a mea, dar asta nu înseamnă acasă, nu e decât un adăpost în care să-mi ascund agitația interioară pentru ca apoi să-i cedez mai bine."487 Acest mod de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mi se pare deosebit de pasionantă. În conversațiile sale cu Gustav Janouch, Kafka răspunde la întrebarea acestuia: "Iată-vă întors acasă" în modul următor: "Acasă? Locuiesc la părinți. Asta-i tot. Am o cameră mică a mea, dar asta nu înseamnă acasă, nu e decât un adăpost în care să-mi ascund agitația interioară pentru ca apoi să-i cedez mai bine."487 Acest mod de a locui la părinți este un fel de a și de a nu fi, fiindcă acasă la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înseamnă acasă, nu e decât un adăpost în care să-mi ascund agitația interioară pentru ca apoi să-i cedez mai bine."487 Acest mod de a locui la părinți este un fel de a și de a nu fi, fiindcă acasă la el este acasă la alții și Kafka trăiește aceasta în modalitatea ospitalității, aceea a unui oaspete, adică în calitate de vizitator pasager, care, chiar dacă rămâne la o vârstă avansată în spațiul familial, nu este totuși acasă la el, nu are această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decât un adăpost în care să-mi ascund agitația interioară pentru ca apoi să-i cedez mai bine."487 Acest mod de a locui la părinți este un fel de a și de a nu fi, fiindcă acasă la el este acasă la alții și Kafka trăiește aceasta în modalitatea ospitalității, aceea a unui oaspete, adică în calitate de vizitator pasager, care, chiar dacă rămâne la o vârstă avansată în spațiul familial, nu este totuși acasă la el, nu are această intimitate dorită de sine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a nu fi, fiindcă acasă la el este acasă la alții și Kafka trăiește aceasta în modalitatea ospitalității, aceea a unui oaspete, adică în calitate de vizitator pasager, care, chiar dacă rămâne la o vârstă avansată în spațiul familial, nu este totuși acasă la el, nu are această intimitate dorită de sine cu sine, fără încetare perturbată de prezența celuilalt. Kafka a spus că el este oaspetele limbii germane; aceasta înseamnă mai multe lucruri în același timp, și mai ales relația lui ambiguă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are o parte bună; sunt oameni care se bat la Marathon, alții în sufragerie, zeul războiului și zeița victoriei sunt peste tot. Dar gestul mecanic de a mă instala în altă parte, la ce bun? Mai ales dacă aș mânca acasă unde e cel mai bine pentru mine în acest moment"498. Să lăsăm la o parte, pentru moment, bunătatea și dragostea proprii ospitalității generoase și a priori binevoitoare, pentru a examina, mai întâi, mica topologie a spațiului domestic, acest câmp
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mi-a fost greu, sau cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...] Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape în chip dureros, dificultatea mea de a primi pe cineva acasă la mine, sau - risc un cuvânt - la noi, rude sau chiar prieteni"511. Spațiului domestic el îi opune camera de hotel care îi oferă o ospitalitate veritabilă în măsura în care e trecere, libertate, independență, vid și lipsă de constrângeri. "Să ai pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asta îmi face bine..." 513. În Metamorfoza, în care legăturile de rudenie sunt trama pe care se joacă scena integrării și a excluderii, Gregor Samsa este dezorientat de o existență fără repere, proprie vieții unui comis-voiajor514 care nu e nicăieri acasă, care se trezește de fiecare dată în altă parte, în camere străine, întotdeauna oaspete în trecere, fără legătură, fără continuitate, fără contacte autentice cu schimbări de trenuri, legăturile pe care le pierde, mesele proaste, chipurile noi, "ale unor oameni pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care le pierde, mesele proaste, chipurile noi, "ale unor oameni pe care nu-i va revedea niciodată, cu care nu poți fi tovarăș". Dar o asemenea existență, o asemenea libertate sunt vecine cu dezmățul. Gregor Samsa copleșit de culpabilitate rămâne acasă, ca o ființă dezgustătoare. Viața lui de gândac răspunde unei aspirații de care abia dacă îndrăznește să ia cunoștință. Nu e doar un accident: este expresia unei alegeri de nemărturisit. Samsa va accepta abjecția pentru că ea este de acum încolo
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dând târcoale pe treptele ei imense, când sus, când jos, la stânga, la dreapta, mereu în mișcare. Vânătorul s-a transformat în fluture". Scara devine mitul de pornire către marea metamorfoză și așteptarea în mijlocul trecerii: Știți câte trepte sunt până la mine acasă? - Habar n-am". Fără să mă privească, Kafka spuse atunci: "Nici eu; nu le-am numărat niciodată. Nu-mi pot permite. Dacă aș ști numărul exact de trepte, e foarte probabil că, cu dificultățile mele respiratorii, fiecare treaptă mi-ar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a putut să-și păstreze locul, pentru a termina ca fochist, ca o ființă degradată și disprețuită. Se înțelege că tânărul Karl are simpatie pentru un astfel de om fiindcă repetarea eșecurilor succesive îi ritmează viața. El se simte ca acasă în cabina acestui om al profunzimilor și al instinctului, care, foarte strâmtă, seamănă mai degrabă cu o cușcă. De aceea el este gata, uitând de situația sa, să se lase pradă somnului, astfel încât percepția sa asupra lumii devine foarte onirică
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se lase pradă somnului, astfel încât percepția sa asupra lumii devine foarte onirică și el se întoarce la ideile sale din copilărie. Mai mult, revoltat de idee de injustiție, probabil identică celei pe care o resimte pentru că a fost alungat de acasă, el va lua apărarea fochistului, a acestei figuri paterne demne de milă devenindu-i tată, conducându-l la căpitan și lansându-se într-o luptă oratorică pentru a pleda cauza acestuia dinainte pierdută. O situație care se repetă mereu în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mișcare care îl animă pe autor: pe de o parte, furia aceluia care abandonează totul pentru scris, care abandonează viața și scrisul pentru exercițiul literaturii, ultim refugiu pentru cel care ar avea impresia de a fi în sfârșit la el acasă, pe de altă parte, lupta reluată fără încetare, dureroasă, cu limba și cu limbajul a cărei exterioritate este mereu tragică. Cum să nu înțelegem dorința ca toate manuscrisele să fie distruse de vreme ce eforturile de investigare a limbii, eforturile de investire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
temerilor sale și al sustragerilor sale, teama de a-și dezvălui secretul: Reîntoarcere "... Cine mă va întâmpina? Cine așteaptă în spatele ușii de la bucătărie? Fumul iese pe horn, se pregătește cafeaua pentru masa de seară. Cum te simți tu? Te simți acasă? Nu știu, sunt foarte nesigur. Este casa tatălui meu, dar fiecare lucru stă rece lângă un altul, ca și cum fiecare ar fi ocupat cu treburile lui, pe care în parte le-am uitat, în parte nu le-am cunoscut [...]. Nu îndrăznesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl constituie lectura și izolarea ei. Astfel Guy de Malivert, din povestirea lui Théophile Gautier, Spirite, este, la începutul romanului, așezat "într-un excelent fotoliu aproape de cămin, unde ardea un foc bun". El a luat toate măsurile pentru a petrece acasă o seară liniștită, alungând orice preocupare mondenă, "corpul relaxat, nimic care sa-l incomodeze" în largul lui în haine moi și plăcute, fericit și destins, după ce a luat o masă de o savantă simplitate, cu mintea înviorată de "două sau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui text într-o altă limbă și o altă cultură, după cum transpoziția este primirea unui gen într-un alt gen, uneori chiar într-o altă artă. La acestea am putea adăuga pastișa în care se contopesc în mod fericit invitația acasă și darul de sine și totodată darul total și conjuncția amoroasă, banchetul dat de culegere, antologie, florilegiu sau neospitalitatea parodiei. Imitația și continuarea pot fi privite ca un dar de sine, ca o primire vecină cu adopția, în care raportul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
normei, despre această nebunie a dorinței de a-l primi pe celălalt, care te va reda ție însuți, vorbește traducerea, ca încercare a străinului (încercare care înseamnă rit de trecere, aventură și risc, pericol și durere). A primi la tine acasă cuvântul străinului este un act de ospitalitate (Gastfreiheit spune Schleiermacher în Diferite metode de traducere). Pentru el, "nu putem decât să ne mulțumim să contemplăm individualitatea cealaltă, de vreme ce este imposibil să ne-o apropriem, trebuie doar să-i îngăduim să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și punct de fugă. În Adio lui Emmanuel Levinas, Derrida face o lectură din Totalitate și infinit și semnalează unul din paradoxurile care îi pare foarte straniu ale ospitalității: " Pentru a îndrăzni să spunem bun venit, insinuăm, poate, că suntem acasă, că știm ce înseamnă aceasta, să fii acasă și că acasă primești, inviți sau oferi ospitalitate, apropriindu-ți astfel un loc pentru a-l primi pe celălalt sau, mai rău, să-l primești acolo pe celălalt pentru a-ți apropria un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Levinas, Derrida face o lectură din Totalitate și infinit și semnalează unul din paradoxurile care îi pare foarte straniu ale ospitalității: " Pentru a îndrăzni să spunem bun venit, insinuăm, poate, că suntem acasă, că știm ce înseamnă aceasta, să fii acasă și că acasă primești, inviți sau oferi ospitalitate, apropriindu-ți astfel un loc pentru a-l primi pe celălalt sau, mai rău, să-l primești acolo pe celălalt pentru a-ți apropria un loc și să vorbești atunci limbajul ospitalității și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]