64,222 matches
-
constatat că, dacă un plan bidimensional poate fi umplut complet cu triunghiuri echilaterale egale, aceasta nu mai era posibil într-un plan tridimensional, utilizând tetraedru. Pentru umplerea spațiului, Ghyka a imaginat corpuri semi-regulate, pe care le-a denumit „saboți”. Ilustrarea teoriilor lui Ghyka a fost prezentată în sala dedicată matematicii din muzeul Palais de la Découverte. Lucrările lui Matila Ghyka îmbină o analiză matematică adâncită cu studii estetice și studii psihologice, deschizând calea pentru numeroase cercetări ulterioare. Lucrarea "Le Nombre d'or
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
pe Salvador Dalí în 1947, la Los Angeles, la un dineu dat de Helen Wills, fosta campioană de tennis de la Wimbledon, a cărei fotografie o utilizase pentru ilustrarea volumului său, "Le Nombre d’Or". Pictorul s-a arătat interesat de teoriile estetice ale lui Matila Ghyka și au urmat o serie de întâlniri la reședința lui Dalí de la Monterey. În biblioteca personală a lui Dalí se păstrează două din volumele de estetică publicate de Ghyka. Dintr-o scrisoare a lui Matila
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
păstrată în biblioteca lui Dali, rezultă că volumele îi fuseseră date pictorului cu puțin timp după ce se cunoscuseră în California. Ambele volume conțin numeroase adnotații. făcute de Dalí. Dalí nu avea cunoștințele necesare pentru a înțelege întreg substratul matematic al teoriilor lui Ghyka. De aceea, cei doi au colaborat pentru definitivarea unora dintre tablourile la care Dalí lucra în acea vreme. Dintre acestea, este de menționat "Leda atomica", pentru care Ghyka a calculat proporțiile pentagonului în care este înscrisă figura principală
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
forma finală a tabloului peste care este suprapus un pentagon și cercul circumscris. Deși desenul este, fără îndoială, realizat după terminarea tabloului, el are rolul de a demonstra gândirea matematică pe care se bazează tabloul. Un alt tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
tablou bazat pe teoriile lui Matila Ghyka este "Madona de la Port Lligat", realizat și el în 1949. Tabloul respectă o construcție geometrică precisă, figura Madonei fiind încadrată într-un triunghi așezat peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
descrise de Ghyka, sunt prezentate ca forme artistice esențiale, Dalí recomandându-le elevilor săi să construiască machete ale acestor corpuri, similare cu structurile pe care le construise Leonardo, dar suficient de mari pentru ca modele vii să poată poza în interiorul lor. Teoriile lui Matila Ghyka au influențat numeroși esteticieni și artiști care i-au preluat principiile și le-au aplicat sau dezvoltat. Această influență s-a remarcat însă și în numeroase alte domenii, printre care arhitectura și muzica. Teoria numărului de aur
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
poza în interiorul lor. Teoriile lui Matila Ghyka au influențat numeroși esteticieni și artiști care i-au preluat principiile și le-au aplicat sau dezvoltat. Această influență s-a remarcat însă și în numeroase alte domenii, printre care arhitectura și muzica. Teoria numărului de aur, expusă de Matila Ghyka l-a inspirat pe arhitectul francez Le Corbusier, al cărui țel era să creeze proporții armonice în spațiile de locuit, și a aplicat teoria la proiectarea apartamentelor din blocuri de locuințe. Deși Le
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
în numeroase alte domenii, printre care arhitectura și muzica. Teoria numărului de aur, expusă de Matila Ghyka l-a inspirat pe arhitectul francez Le Corbusier, al cărui țel era să creeze proporții armonice în spațiile de locuit, și a aplicat teoria la proiectarea apartamentelor din blocuri de locuințe. Deși Le Corbusier nu avea cunoștințele necesare înțelegerii teoriilor matematice ale lui Ghyka, el a fost capabil să înțeleagă, în mod intuitiv, sensul ilustrațiilor pe care Ghyka le prezenta. Profesorul Andrea Speiser de la
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Ghyka l-a inspirat pe arhitectul francez Le Corbusier, al cărui țel era să creeze proporții armonice în spațiile de locuit, și a aplicat teoria la proiectarea apartamentelor din blocuri de locuințe. Deși Le Corbusier nu avea cunoștințele necesare înțelegerii teoriilor matematice ale lui Ghyka, el a fost capabil să înțeleagă, în mod intuitiv, sensul ilustrațiilor pe care Ghyka le prezenta. Profesorul Andrea Speiser de la Universitatea din Zurich a încercat să-i prezinte demonstrațiile matematice aplicate la ornamentele egiptene și la
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
mod intuitiv, sensul ilustrațiilor pe care Ghyka le prezenta. Profesorul Andrea Speiser de la Universitatea din Zurich a încercat să-i prezinte demonstrațiile matematice aplicate la ornamentele egiptene și la muzica lui Bach și Beethoven, dar Le Corbusier a acceptat valabilitatea teoriei consistenței dintre operele de artă și natură, recunoscând însă că partea matematică îl depășea. În 1947 Le Corbusier a conceput clădirea Secretariatului Națiunilor Unite din New York, raportul dintre înălțimea și lățimea clădirii de 39 de etaje fiind foarte apropiată de
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
618 indicat de Ghyka . De asemenea proporțiile de aur au fost utilizate de Le Corbusier în proiectarea bisericii Notre Dame du Haut de la Ronchamp. Designerul olandez Axel Vervoordt a proiectat și executat din mahon "Ghyka's Cofee table", pornind de la teoriile cuprinse în cartea sa, "The Geometry of art and life ("un compendiu în l.engleză al lucrărilor de estetică ale lui Matila Ghyka), NY, 1946. Corectitudinea teoriilor lui Matila Ghyka a fost pusă în evidență și în muzică. Un prim
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Vervoordt a proiectat și executat din mahon "Ghyka's Cofee table", pornind de la teoriile cuprinse în cartea sa, "The Geometry of art and life ("un compendiu în l.engleză al lucrărilor de estetică ale lui Matila Ghyka), NY, 1946. Corectitudinea teoriilor lui Matila Ghyka a fost pusă în evidență și în muzică. Un prim studiu care identifica existența numărului de aur în muzică fusese făcut de muzicologul rus L. Sabaneev în 1925, analizând muzica Studiilor lui Frédéric Chopin. Mai târziu, Roy
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
în 1969, lutierul Johann Goldfuß a construit o vioară ale cărei dimensiuni respectau proporția de aur. Aceste proporții elimină anumite efecte de rezonanță și asigură o uniformitate mai pronunțate a intensității sunetelor. Proporții legate de numărul de aur și de teoriile lui Ghyka se regăsesc în marea majoritate a instrumentelor cu coarde . La doar cîțiva ani de la dispariția lui Matila Ghyka, revista "Secolul XX" publică o primă traducere din opera sa, iar în notele care însoțesc traducerea faimosului volum a lui
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
regăsesc în marea majoritate a instrumentelor cu coarde . La doar cîțiva ani de la dispariția lui Matila Ghyka, revista "Secolul XX" publică o primă traducere din opera sa, iar în notele care însoțesc traducerea faimosului volum a lui Wellek și Waren, "Teoria literaturii", Sorin Alexandrescu îl prezintă pe acesta, ca și pe Pius Servien, ca precursori ai lui Garrett Birkhoff în demersurile de constituire a unei estetici matematice. În România, reconsiderarea operei sale s-a datorat în cea mai mare masură profesorului
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ca precursori ai lui Garrett Birkhoff în demersurile de constituire a unei estetici matematice. În România, reconsiderarea operei sale s-a datorat în cea mai mare masură profesorului Solomon Marcus care, în diferite ocazii, publicații și volume, a evidențiat fertilitatea teoriilor lui Matila Ghyka, citând aici studiul din volumul "Din gândirea matematică românească", apărut în 1975, dar nu numai. Revistele "Secolul XX", "Arta", "Ramuri" au fost principalii vectori în aducerea în actualitate a numelui prințului român. Nume de prestigiu din era
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
numele atunci când expozițiile pe care le prezentau, aveau legătură cu structurile de ordine demontate de Matila Ghyka. De abia în 1981 o primă selecție din opera sa a văzut lumina tiparului în limba țării de baștină, cu titlul " Estetica și teoria artei" sub îngrijirea profesorului timișorean Ion Iliescu, traducere de Traian Drăgoi. După apariția acestei lucrări, au apărut comentarii datorate lui Paul Caravia (despre memoriile prințului), M. N. Rusu, Ion Ianoși, Titu Popescu, Vasile Cornea despre opera lui Matila Ghyka. În
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
al soției acestuia, Dobrawa, prințesă de Boemia. La vârsta de șase ani este posibil să fi fost trimis la curtea imperială din Germania ca ostatic, potrivit acordurilor cu Dieta Imperială de la Quedlinburg (deși istoricii contestă acum acest detaliu). O altă teorie afirmă că Boleslav a stat o perioadă, în anii 980, la curtea unchiului său din partea mamei, ducele Boleslav al II-lea cel Pios al Boemiei. În 984, la dorința tatăl său, Boleslav -care avea optsprezece ani în acel moment- s-
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
că Polonia Mică era deja recunoscută ca moștenire a lui Boleslav I, în timp ce cei doi frați vitregi ai săi, Mieszko și Lambert, fiii lui Mieszko I cu Oda, a doua soție a sa, împărțeau restul regatului între ei. O alta teorie explică absența lui Boleslav I din documentul respectiv printr-un vechi obicei slav, prin care copiii își primeau moștenirea de îndată ce ajungeau la vârsta majoratului. Astfel, Boleslav ar fi primit Cracovia, ca parte a moștenirii tatălui său înainte de scrierea "Dagome iudex
Boleslav I al Poloniei () [Corola-website/Science/313661_a_314990]
-
atunci cand fiecare persoana de pe acest Pământ va atinge cel mai înalt nivel spiritual și astfel toată umanitatea să se unească într-un singur suflet corectat idependent, care este numit în cărțile sacre ale Cabalei Adam ha Rishon. Petrisor, Raul; "Kabbala - Teorie si practica", Bucuresti: Editura Coresi, 2010 Reportaje
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
, cunoscut și sub pseudonimul Pius Servien, (n. 1902, București - d. 1959, Paris) a fost un scriitor și lingvist român. Prin studiile sale de teorie a ritmurilor a pus bazele lingvisticii matematice. (cunoscut și sub pseudonimul Pius Servien) s-a născut în București în 1902. Tatăl său, Nicolae Coculescu, era profesor de astronomie și, în 1908, înființase Observatorul Astronomic din București. Urmează studiile secundare la
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]
-
și membru titular începând cu 4 iunie 1937. A publicat numeroase lucrări, multe dintre ele sub pseudonimul Pius Servien, derivat din prenumele sale, dar fiind și o referire la romanul lui Anatole France "Dorințele lui Jean Servien". Acestea au acoperit teoria probabilităților, fundamentele matematicii, relația dintre acustică și estetică, relația dintre limbajul științific și limbajul poetic. Piu-Șerban Coculescu a murit prematur, la Paris, în anul 1959 în vârstă de 57 de ani. Principala contribuție științifică a lui Servien-Coculescu este crearea unei
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]
-
probabilităților, fundamentele matematicii, relația dintre acustică și estetică, relația dintre limbajul științific și limbajul poetic. Piu-Șerban Coculescu a murit prematur, la Paris, în anul 1959 în vârstă de 57 de ani. Principala contribuție științifică a lui Servien-Coculescu este crearea unei teorii matematice a ritmului, vizînd o transcriere matematică a ritmurilor, în primul rînd a ritmului din poezie. În studiile sale asupra limbajului, Piu-Șerban Coculescu pleacă de la premiza unității profunde a creației umane, indiferent de domeniul în care ea se manifestă: artă
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]
-
lirică poate fi comparată cu variațiile infinite ale unui chip omenesc. Studiile sale de estetică încearcă se o definească ca pe o știință, bazată pe legi fizice, obiective. În ultima sa lucrare, Coculescu se ocupă de problema întâmplării și de teoria probabilităților, pornind de la considerente lingvistice și de la semnificația noțiunii de „întâmplare”. El arată că, în general, cercetătorii în domeniul teoriei probabilităților se străduiesc în primul rând să definească probabilitatea, ceea ce duce la eroarea de "„petitio principi”", concluzia fiind inclusă în
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]
-
pe o știință, bazată pe legi fizice, obiective. În ultima sa lucrare, Coculescu se ocupă de problema întâmplării și de teoria probabilităților, pornind de la considerente lingvistice și de la semnificația noțiunii de „întâmplare”. El arată că, în general, cercetătorii în domeniul teoriei probabilităților se străduiesc în primul rând să definească probabilitatea, ceea ce duce la eroarea de "„petitio principi”", concluzia fiind inclusă în premizele raționamentului. Spre deosebire de acestea, analizele semantice ale lui Coculescu pornesc de la noțiunea de întâmplare și astfel ajunge să discute rădăcinile
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]
-
străduiesc în primul rând să definească probabilitatea, ceea ce duce la eroarea de "„petitio principi”", concluzia fiind inclusă în premizele raționamentului. Spre deosebire de acestea, analizele semantice ale lui Coculescu pornesc de la noțiunea de întâmplare și astfel ajunge să discute rădăcinile lingvistice ale teoriei probabilităților; după el, în matematică există exclusiv probabilitate - termen specific limbajului științific - și nu există întâmplare, termen specific limbajului poetic. Ideile lui Piu-Șerban-Coculescu au folosit ca punct de plecare pentru formalizarea unor capitole din teoria limbajelor științific și liric, multe
Piu-Șerban Coculescu () [Corola-website/Science/313726_a_315055]