8,189 matches
-
la presiuni scăzute. Piseta este un balon cu fund plat prevăzut cu un dop special prin care trec două tuburi de sticlă. Unul din tuburi este mai lung și se introduce până în capătul balonului capătul din afară fiind efilat și îndoit. Celălalt tub este mai scurt și servește pentru a sufla aer necesar realizării unei presiuni. Baloane cu fund rotund, se utilizează pentru fierberea și distilarea lichidelor, pentru efectuarea reacțiilor, determinarea unor constante fizice. Se utilizează: baloane obișnuite, baloane cu două
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
un dispozitiv prevăzut la partea superioară cu un balonaș în formă de U al cărui volum este delimitat de două repere a, b, iar la partea inferioară pe porțiunea orizontală cd, prezintă un tub capilar. După porțiunea cd, tubul este îndoit sub un unghi de 90° (figura 35). Mod de lucru Utilizând o pară de cauciuc, se aspiră lichidul de cercetat până la umplerea balonașului U și se ajusteaă nivelul în dreptul reperului superior (a). Se lasă lichidul să se scurgă între cele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
întrebării, aprofundîndu-i sentimentul de nesiguranță. Dacă însăși temelia realismului s-a dovedit fisurată, înseamnă că absolut toate lucrurile ce ajung la noi prin simțuri sau cel puțin informațiile despre ele, stau, cel puțin la început, sub semnul întrebării. Ne putem îndoi de tot ceea ce vedem, auzim ori gustăm și chiar trebuie să ne îndoim de toate acestea dacă dorim un principiu universal, evident și cert. Tocmai de aceea Descartes hotărăște să se supună unui experiment mental dus la extremă și de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
înseamnă că absolut toate lucrurile ce ajung la noi prin simțuri sau cel puțin informațiile despre ele, stau, cel puțin la început, sub semnul întrebării. Ne putem îndoi de tot ceea ce vedem, auzim ori gustăm și chiar trebuie să ne îndoim de toate acestea dacă dorim un principiu universal, evident și cert. Tocmai de aceea Descartes hotărăște să se supună unui experiment mental dus la extremă și de aceea destul de controversat, ceea ce în fond nu ne interesează căci am hotărât să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un raționament atât de întortocheat și aparent paradoxal în Meditațiile metafizice. Pentru un filosof, afirma el abil, aceasta trebuie să ne mire tot atât de puțin, cât ne-am mira dacă întâlnim un om, care vrînd să îndrepte o vergea îndoită, ar îndoi-o la rîndul lui în direcția contrară. De multe ori în știință, îi amintește Descartes lui Gassendi, se procedează în acest fel și se iau lucruri false drept adevărate pentru a dezvălui și mai bine adevărul.) Toate aceste motive pe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ea însăși purtătoare a unei prejudecăți sau a unei judecăți certe, în funcție de cum este expusă ori pusă. În cadrul unei cercetări ce urmărește printre altele să distingă datul raționalității de partea dogmatică a cartesianismului, relevarea acestui paradox este indispensabilă. A te îndoi pentru a nu te mai îndoi echivalează în primul rînd cu a evita lumea aparentelor sensibile pentru a accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie într-un fel să pierzi lumea sensibilă pentru a te regăsi pe tine însuți
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sau a unei judecăți certe, în funcție de cum este expusă ori pusă. În cadrul unei cercetări ce urmărește printre altele să distingă datul raționalității de partea dogmatică a cartesianismului, relevarea acestui paradox este indispensabilă. A te îndoi pentru a nu te mai îndoi echivalează în primul rînd cu a evita lumea aparentelor sensibile pentru a accede la o realitate în întregime interioară. Trebuie într-un fel să pierzi lumea sensibilă pentru a te regăsi pe tine însuți. Aceasta este azi mai mult decât
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de a exista, cu tot ceea ce el înglobează: gîndirea, inteligența, memoria, voința, judecata și cunoașterea. Mai mult chiar, faptul existenței, atât de imediat, firesc și aparent simplu, este condiția imperioasă pentru ca atacul îndoielii să poată fi desfășurat ; căci dacă ne îndoim, este pentru că existăm, pentru că avem motive, înțelegem că ne îndoim, gîndim, ne conștientizăm ignoranța și din această cauză dorim să dobîndim cel puțin un punct de siguranță. Toate acestea converg spre îndoială determinînd-o să se autodistrugă. Întreaga desfășurare impresionantă a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
memoria, voința, judecata și cunoașterea. Mai mult chiar, faptul existenței, atât de imediat, firesc și aparent simplu, este condiția imperioasă pentru ca atacul îndoielii să poată fi desfășurat ; căci dacă ne îndoim, este pentru că existăm, pentru că avem motive, înțelegem că ne îndoim, gîndim, ne conștientizăm ignoranța și din această cauză dorim să dobîndim cel puțin un punct de siguranță. Toate acestea converg spre îndoială determinînd-o să se autodistrugă. Întreaga desfășurare impresionantă a condițiilor ce fac posibilă îndoiala, se reduce de fapt la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ori acestea nu sunt legate între ele într-o structură intimă și subtilă care să întemeieze “o identitate funciară între ființare și cunoaștere.”) IV.3. Desăvârșirea individualizării prin Cogito Primul «produs» al îndoielii hyperbolice este cogitoul. «Dubito ergo cogito», «mă îndoiesc deci cuget». Acest tip de cogito formulat la persoana I-a fundamentează, metafizic vorbind, un individualism cu particularități unice conferite de consecințele sale. Odată realizată intuiția cogito-ului, subiectul în care ea s-a desfășurat și s-a împlinit, își atinge
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și care a utilizat la început un sens complet diferit de cel final. În ceea ce privește gîndirea, situația este similară. Prima noțiune de «gîndire» este introdusă la momentul în care cel ce meditează descoperă că existența sa este certă chiar dacă el se îndoiește de existența corpurilor și astfel condiția necesară și suficientă pentru a se cunoaște ca existent este gîndirea. În acest moment al textului, tot ce se știe despre gîndire este că ea nu are nimic de a face cu trupul și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
veritabilă. Îndoiala cartesiană este aceeași îndoială ca cea pe care Suarez a introdus-o ca obiecție împotriva corespondenței dintre asentimentul irezistibil și adevăr. Dacă înșelătoria divină proiectată de Suarez este aceeași înșelătorie despre care vorbește Descartes, altfel spus, dacă ne îndoim că evidența nu ar fi decât o aparență de evidență,ceea ce apare evident, reducerea gîndirii la videri opune o apărare pertinentă și definitivă împotriva înșelătoriei divine: nu ne putem îndoi de gîndire, pentru că esența gîndirii este aparența. Nici o distanță nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
aceeași înșelătorie despre care vorbește Descartes, altfel spus, dacă ne îndoim că evidența nu ar fi decât o aparență de evidență,ceea ce apare evident, reducerea gîndirii la videri opune o apărare pertinentă și definitivă împotriva înșelătoriei divine: nu ne putem îndoi de gîndire, pentru că esența gîndirii este aparența. Nici o distanță nu este posibilă între a fi și a (a)părea, acolo unde a (a)părea înseamnă a fi. Cel care cunoscînd imaginea Dumnezeului înșelător în care se învăluie vetus opinio din
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
transformat în ostilitate. Căci, în mod vizibil, evidența rațională trebuia din cauza caracterului său instrumental autonom, să devină un substituit al certitudinii religioase. VI.3. Teoria ideilor și evidența ideii de Dumnezeu Relativ la moștenirea platoniciană, ni se pare dificil a ne îndoi de prezența sa în opera lui Descartes, mai ales după lectura ultimului paragraf al Meditației a III-a. Teoria cartesiană a ideilor se înscrie în linia acestei moșteniri. Apropierea cartesiană de divin se întemeiază pe un idealism care amintește realismul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
anume fel îl tranzitează. Nu putem deci conchide asupra tezei unei exteriorități ce ar fi la Descartes ca un fel de orizont pentru că, de fapt: .) Uneori s-a conchis conform acestui pasaj că Descartes a fost solipsist, pentru că el se îndoiește de existența celorlalți și pentru că își imaginează că poate vede mantouri și pălării ce ascund simple resorturi și nu oameni. Dar în acest caz se uită firul analizei al cărui scop este de a dovedi că înțelegerea ne arată mai
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a fi un punct static, în care acțiunea încetează, încleștarea vectorilor diferit orientați produce o oprire mutuală intensiv dinamică. În acest sens, încrucișările sunt versiuni elementare ale nodurilor. (4) Nodurile provoacă o mai mare întrerupere decât simplele încrucișări, pentru că ele îndoaie și răsucesc vectorii ce le compun și, prin urmare, sunt mai compacte și autonome. Ele diferă de simpla suprapunere. În Sfânta Magdalena a lui Caravaggio | 141Volume și puncte nodale (vezi figura 67), zona centrului de echilibru este marcată de două
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și de faptele mele, sunt circumspect față de proiectul care le precedă și le dă naștere. Îmi cântăresc apoi periodic viața și faptele pentru ca, dacă ele nu s-au dovedit bune, să pot modifica proiectul din care s-au născut. Mă îndoiesc de ceea ce urmează să fac, așa cum mă îndoiesc de ceea ce am făcut. Această permanentă cumpănire a proiectului în care îmi înscriu viața, această permanentă evaluare a lui (care poate merge până la renunțarea la el), această permanentă verificare a lui prin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care le precedă și le dă naștere. Îmi cântăresc apoi periodic viața și faptele pentru ca, dacă ele nu s-au dovedit bune, să pot modifica proiectul din care s-au născut. Mă îndoiesc de ceea ce urmează să fac, așa cum mă îndoiesc de ceea ce am făcut. Această permanentă cumpănire a proiectului în care îmi înscriu viața, această permanentă evaluare a lui (care poate merge până la renunțarea la el), această permanentă verificare a lui prin raport cu ce e bine și ce e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
simple coincidențe, putem vorbi de o ramură nouă: Astrologia Naturală. Din ea, derivă meteorologia zilelor noastre. Fig.1- Constelațiile emisferei nordice erau reprezentate prin animale și oameni. Omul cuprinde în mic alcătuirea Universului în mare. De acest lucru nu se îndoia nimeni, unul fiind numit microcosmos, celălalt macrocosmos; cele două universuri reprezintă unul imaginea celuilalt. Acesta era înțelesul "Divinei Analogii" hermetice. O probă? Ciclul de creștere și descreștere a Lunii nu este același cu o anumită perioadă fiziologică a femeii? Inima
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Diogene cinicul spunea: "filosofia și medicina i-au făcut pe oameni cele mai înțelepte animale; divinația și astrologia, cei mai nebuni; superstiția și despotismul, cei mai nenorociți". Lupta a fost aprigă, dar rezultatele au început să încolțească. Cel ce se îndoiește de toate, cel ce neagă mereu, este mai repede părăsit de mulțime decât șarlatanul care promite orice și care atrage prin parfumul necunoscutului și al misterului. Atacurile se răreau, slăbeau în intensitate, pe câtă vreme numărul credincioșilor sporea. Rațiunea, obosită să alerge
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ele acționează contrar acestor legi. Iresponsabilitatea constituie versantul juridic al noțiunii de discernământ pierdut, așa cum responsabilitatea echivalează cu aceea de discernământ păstrat. Stabilirea iresponsabilității pentru o acțiune sau faptă penală este sarcina instanței de judecată, care solicită-ori decâte ori se îndoiește de capacitatea de responsabilitate a inculpatului efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea aprecierii discernământului. Pierderea discernământului anulează aspectul subiectiv al actului infracțional, astfel încât individual apare ca acționând fără mobil profitabil. <footnote Constantin Gorgos Dicționar de psihiatrie, vol II. Editura Medicală
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
drumului fiind dublată de cea a șoselei simbol al vieții: La Râpele Dracului, bătrânii întoarseră capul. Pripasul de abia își mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor... Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcoros. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub Pădurea Vărarei. Apoi Pădurea Domnească înghite uruitul trăsurii
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în trei părți, a câte un metru fiecare. Jucătorii, la început, sunt în terenul din mijloc și fiecare încearcă să-și tragă adversarul în partea lui de teren prin deplasare. Jucătorii nu au voie să se aplece și nici să îndoaie brațele. Dacă reușește să tragă partenerul să ajungă cu ambele picioare în propriu teren are un punct. Exercițiul dezvoltă forța antebrațului, cât și forța generală. De asemenea, jocul formează deprinderi legate de „simțul” adversarului în faza de încărcare a unui
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
picioarele întinse pe sol, încadrați pe o saltea de 2/1m. Se urmărește împingerea adversarului în afara spațiului de luptă. Este suficient ca adversarul să depășească linia trasată pe sol doar cu călcâiele pentru ca obține un punct. În timpul luptei, se pot îndoi picioarele din genunchi, pentru a avea mai multă forță, dar nu este permisă ridicarea șezutei de pe sol. Lupta dezvoltă forța mușchilor extensori ai membrelor inferioare, precum și a musculaturii spatelui. Exercițiul are la origine apărarea la lupta la sol. Variantă Jocul
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
EXERCIȚII PENTRU MUSCULATURA CENTURII SCAPULO HUMERALE 14. Unul dintre parteneri se află în culcat dorsal cu brațele întinse, ridicate la nivelul pieptului, celălalt se află în stând cu sprijin pe brațele celui din culcat. Din această poziție ambii parteneri vor îndoi brațele, cel de „sus” ca și cum ar executa o flotare, iar cel de „jos” ca și cum ar avea o bară și ar aduce-o spre piept. Când cei doi parteneri aproape se ating la nivelul pieptului vor executa simultan o extensie, ajungând
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]