7,771 matches
-
în articolul din numărul 5-6 al revistei: "Nu pretindem că tot ce s-a publicat sau tot ce va mai apărea în această revistă va putea satisface în totul înaltele cerințe ale artei, căci adevărata creație artistică nu apare decât întâmplător și deci rar, chiar la spiritele înzestrate cu darul creației"92. Creațiile de valoare nu apăreau în fiecare zi și, în acest sens, precizările pe care le face directorul R. A. Teodorescu se apropie extrem de mult de cele care apăruseră și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
maioresciene: arta trebuie să exprime frumosul, arta este morală prin ea însăși. Raul Teodorescu este prudent și atunci când prezintă revista Albatros, precizând că nu toate creațiile publicate aici "satisfac înaltele cerințe ale artei, căci adevărata creație artistică nu apare decât întâmplător și deci rar". Apariția revistei Albatros are ca scop crearea unui climat cultural "sănătos", "o atmosferă prielnică eflorescenței artistice". De altfel aminteam și pentru celelalte articole încercarea de prezentare a unor opinii competente, obiective. E modul în care tinerii grupați
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acesta are deja în inima sa imaginea absolutului, e conștient de comoara pe care are putința să o intuiască, dar nu are și capacitatea de o vedea, "În spațiul lor e inima mea,/ În țara lor rătăcește noaptea mea". Nu întâmplător nu e o singură cetate (nu mai e doar "alba, dreapta Isarlâk" a lui Ion Barbu), idealul nu e unul absolut, nu mai e asemenea ideilor platonice aprioric, ci se divide, se individualizează și, în acest sens, se justifică explicația
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inspire decât angoasă și aceasta se materializează, ca de atâtea ori, în obsesia morții. Starea de apatie învăluie totul, în perimetrul orașului nimeni nu poate să scape de sub vraja-i: "Cerul e brun, cerul e plictisit ca o tavă/ transmisă întâmplător,/ în partea de nord a târgului canalele sunt obosite,/ canalele râd prin grătarele lor/ cu zeama grasă, inconștientă, regeneratoare." (Lucrurile de dimineață). Se refuză viața aceasta care este doar lâncezire, perpetuă agonie, falsitate și se dorește o evadare. Orașul claustrant
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ficțiune, de aici atât fragmentarismul cât și autoreferențialitatea poemelor ce caracterizează postmodernismul: "desubstanțializarea lumii fiind una din trăsăturile viziunii postmoderne, efortul acestei literaturi se îndreaptă spre omogenizarea prin cumul, prin aglomerare, prin suprapunere. Retorica, practica textuală egalizează totul și nu întâmplător imaginea de panoptic e foarte des întâlnită. Fragmentele de real capătă sens doar în procesul descrierii (povestirii), singurul mod, de altfel, de a sugera o nouă ontologie. Aparenta ingratitudine a postmodernismului față de realitate se întemeiază, în fapt, tocmai pe refacerea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
decît acel plasament. Cert, orice alăturare implică o comparație, care uneori avantajează, alteori dezavantajează. Lucrurile acestea se văd și mai bine, mai tîrziu, de către istoricul literar, dacă e atent la ele, adică dacă se interesează și de cei cu care, întîmplător, s-a intersectat „personajul” său. De cele mai multe ori - trebuie spus - n-o face. în ediția critică a operei lui Bacovia din 1978, de pildă, despre „Alean” se precizează că a fost publicată, întîi, în „Arta”, 1, nr. 15, 16 februarie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Capitala număra zeci, începînd cu Palatul Regal, Iașul pe cel al Universității și alte cîteva, în schimb orașele mici de provincie, cel puțin pînă după Primul Război Mondial, aveau, majoritatea, doar unul sau două care să-și merite denumirea. Dacă, întîmplător, eu aș fi fost acel profesor de literatură, aș fi vorbit, mai întîi, despre „palat” ca motiv poetic și aș fi citat două poeme apărute în volume din același an (1916): „Amurg antic” de Bacovia și „Domus taciturna” de Ion
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gr. Tabacaru și G. Bacovia se găsesc cîteva exemple de critică bazată pe prietenie. Vechea revistă publica rar recenzii la cărțile de literatură, iar Bacovia n-a scris aci nici una. E de remarcat, totuși, că între cele apărute - probabil, nu întîmplător - două aparțin unor autori cărora Bacovia le era dator. De pildă, în primul număr, sînt publicate trei recenzii: una dintre ele (semnată de N. Cristoveanu, elev pe atunci, fiul lui Criste Cristoveanu) e despre volumul Lîngă pămînt de Adrian Maniu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu oamenii, stau de vorbă adesea cu mine însumi, fac muzică și, cînd găsesc ceva interesant, iau note pentru a mi le citi mai tîrziu’’. (Opere, 1978, p. 424) „Notele” lui Bacovia sînt așadar înregistrări sporadice ale cîte unui „fenomen întîmplător”, ale unui gînd sau al unei impresii fugitive. însă cum și arată, ele nu formau de la sine un poem. „Poetizarea” propriu-zisă (adică elaborarea în minte și de pe hîrtie a poemului) se făcea în timp. Bacovia aștepta, adăugînd ce era de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unei artere submucoase atipice, malformate; ii) leziunile Mallory-Weiss - nu sunt ulcere în adevăratul sens al cuvântului, ci lacerații ale mucoasei în regiunea joncțiunii esogastrice, produse de vărsături severe după consum de alcool. TABLOU CLINIC Simptomatologia variază de la forme asimptomatice (descoperite întâmplător la o EDS efectuată pentru o altă indicație sau cu ocazia unei complicații), la formele clasice cu dureri epigastrice precoce după masă și caracter sezonier. Deși afirmația lui Porjes: ”anamneza este totul, restul e nimic” a fost infirmată odată cu dezvoltarea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
de polip, sau măcar a cancerului precoce. Aceste stadii sunt de regulă asimptomatice și pot fi recunoscute doar prin adoptarea unor campanii active de screening. Trebuie considerate ca probleme de diagnostic următoarele posibilități: I. CCR asimptomatic - descoperit prin screening sau întâmplător. Categoriile populaționale care ar trebui supuse unor programe de screening sunt cei cu risc mediu (peste 50 de ani) și cei cu risc crescut (antecedente personale de polip sau CCR, polipoze familiale, Lynch I sau II, cancer familial). Algoritmul de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
și are două vârfuri de incidență (la pubertate și după menopauză). Debutul este deseori insidios, dar este posibil și debutul cu hepatită acută, în a cărei evoluție icterul nu dispare. Boala evoluează inaparent pentru luni sau ani, putând fi diagnosticată întâmplător cu ocazia unor analize de rutină. Cel mai frecvent și constant simptom care se asociază cu HCAI și urmărește evoluția anunțând recăderile și remisiunea este astenia; icterul urmează ca frecvență și poate fi episodic. Amenoreea, sângerările mucoase și tegumentare sunt
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
boli metabolice, consum de medicamente, expunere la noxe chimice etc. Simptomele pacientului depind de stadiul afecțiunii și de prezența sau absența decompensării. Debutul este între 35-60 ani, fiind foarte variabil. În faza latentă, pacientul poate fi complet asimptomatic și diagnosticat întâmplător. Cele mai frecvente simptome sunt: astenie, fatigabilitate, anxietate, scădere ponderală, dureri abdominale, meteorism abdominal, edeme ale gambelor, icter cu modificarea culorii scaunului și urinii, mărirea de volum a abdomenului, tendință la sângerare (gingivoragii, epistaxis, echimoze), anomalii ale gustului și mirosului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
fiind o descoperire întâmplătoare în timpul unui examen ecografic. Se pare că timpul mediu între formarea unui calcul și apariția simptomelor este de 12 ani. Atât timp cât calculii stau în vezicula biliară nu produc simptome. FORME CLINICE bLitiaza veziculară asimptomatică, este diagnosticată întâmplător și nu necesită tratament. bForma cu sindrom dispeptic biliar se caracterizează prin jenă dureroasă în hipocondrul drept cu exacerbări tardive postalimentare, balonări postpandiale, gust amar, intoleranță la grăsimi, prăjeli, tulburări de tranzit (diaree sau constipație), manifestări alergice, urticarie, accese de
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
diferită: un calcul migrat de aceeași natură ca cei colecistici care a produs condițiile necesare formării altor calculi, pigmentari de această dată. Un tip special o reprezintă calculii reziduali (uitați) după colecistectomie. Tabloul clinic. Litiaza coledociană poate fi asimptomatică, descoperită întâmplător, sau poate îmbrăca tabloul unei colangite acute: triada Charcot cu icter, durere, febră cu frisoane. Colangită acută cu icter acut. Tabloul clinic clasic este reprezentat de o femeie vârstnică, cu istoric de dispepsie de tip biliar care descrie apariția: 1
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
SUA să fie o Chină care să devină un real partener cu adevărat legitim, într-un sistem cooperant eurasiatic tot mai dezvoltat 95. În sfârșit, este necesar ca politica SUA să contribuie la dezvoltarea relațiilor dintre Rusia și Vest, nu întâmplător, ci prin crearea unui cadru strategic în legătură cu care însăși Rusia să ajungă la concluzia că este singura opțiune. Astfel, se poate construi o relație a celor două triunghiuri globale de securitate care implică SUA, UE, Rusia și Rusia, SUA, China
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sensul depășirii obișnuinței de a plasa prezența sa empirică, ca și identitatea sa conceptuală, în zona "negativității". Ca și alte concepte ce exprimă realități politice, populismul a fost expus, îndeobște, într-o "vitrină" a aspectelor patologice ale politicii democratice. Deloc întâmplător, raportarea sa la democrație este una permanentă, fapt identificabil și în cazul volumului coordonat de Cas Mudde. Și în acest caz, ce se înscrie în arealul discursiv al investigațiilor normative și empirice de dată recentă, contributorii sunt interesați nu să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul deceniu, mai cu seamă grație eforturilor întreprinse de colegii clujeni Sergiu Mișcoiu și Sergiu Gherghina (care semnează, deloc întâmplător, Postfața acestei ediții în limba română), cărora li s-a adăugat Sorina Soare, ca și alți tineri cercetători, au văzut lumina tiparului mai multe studii, volume de autor și volume colective dedicate acestei tematici. Cumva, situația este, totuși, de înțeles
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poporul pur" și "elitele corupte". Pe de o parte, există o mass-media onestă și legitimă, care exprimă "voința poporului", iar pe de altă parte, există o alta, frauduloasă și antidemocratică, menită să apăre interesele elitelor (Waisbord, 2011:100). Nu este întâmplător, conform analizei detaliate a lui Kitzberger (2010) faptul că nivelul activismului din mass-media în cadrul administrațiilor stângiste actuale din America Latină pare să aibă legătură cu apropierea acestora de ideologia populistă. Cu cât guvernul stângist este mai populist, cu atât este mai
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Învățării) (279), ci să fie ancorată în fapte reale. Și-a găsit expresia mai târziu când Thomas Fuller, autorul Worthies of England (1662), a notat: "Prin real înțeleg marfa și lucrurile demne de luat în seamă din fiecare județ" (2). Întâmplător, Fuller a fost unul din primii care a atacat (în cartea sa) veridicitatea relatării lui John Smith despre întemeierea coloniei Virginia (75-76), o altă dovadă că oamenii se așteptau din ce în ce mai mult ca relatările despre lumea fenomenală să fie factuale. După
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acopere falia care desparte lumea obiectivă de sine, și o face în felul ei prin ceea ce îi este cel mai aproape: propria subiectivitate. În al doilea rând, subiectivitatea proprie a condus-o la o viziune asupra lumii fenomenale care este întâmplător asemănătoare cu largile cercuri ale lui Yeats în care este prins un vultur de vânătoare, indiferent la chemările stăpânului său. În lipsa de milă, în indiferență, conclude Didion, "centrul nu poate rezista". În cele din urmă ea rezistă totalizării critice dacă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
perfectă a ideilor esențiale critice ale jurnalistului Lippman și ale poetului Eliot, un aspect care probabil va îngrozi adepții Noului Criticism, mai ales că spiritualistul estetic Eliot poate ajunge să facă parte din aceeași categorie ca și spiritualistul materialist Lippman. Întâmplător, apelul făcut de ei la o literatură transcendentalistă și la un jurnalism care transcende subiectivitatea, s-a produs în același timp, în anul 1920, după Primul Război Mondial, aducând alte dovezi ale transformării ideilor critice totalitare într-un teritoriul în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-o la editarea multor cărți cu tematică turistică, el Însuși este ,,un foarte bun condeier”, lucru dovedit prin interesantele, documentatele și actualele volume de unic autor, cum ar fi “Călătorind prin vreme” (1979) și “Călători și exploratori români” (1985). Nu Întâmplător am lăsat la urmă contribuția economiștilor la cunoașterea și valorificarea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali. Dacă În fazele de Început ale cercetărilor ce au fost Întreprinse În spațiul Carpaților Meridionali, geografii, geologii, medicii balneologi, ingineri ș.a. au fost foarte dinamici
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
apreciem că i-ar interesa pe turiști. Deci factorul publicitate și reclamă turistică În general, mixul de marketing, joacă un rol extrem de important, atît În declanșarea mișcării turistice, cît și În orientarea acesteia spre anumite puncte și zone turistice. Nu Întâmplător aplicarea cu discernământ, dar și cu o anumită intensitate a celor „4P”, În turismul din Carpații Occidentali, respectiv: politica de produs, politica de plasare (distribuție), politica de promovare (comunicare) și politica de prețuri aduce serioase beneficii. 4.1.2.2
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care se desfășoară în conformitate cu exigențele cunoașterii științifice afirmăm că reprezintă asistența socială. Între asistarea empirică și asistența socială diferențele sunt importante. Forțând puțin nota, am putea spune că ele exprimă distanța dintre rezidual și rațional, dintre spontan și organizat, dintre întâmplător și premeditat, dintre soluția de moment și cea de perspectivă, dintre neștiințific și științific ș.a.m.d." (Stan, 2003, p. 473). În trecut, mai ales în perioada de la formarea statelor feudale românești și până la perioada modernă, asistența socială avea o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]