6,513 matches
-
trecere" adânci - una inferioară și alta superioară, care conectează cuneusul cu girusurile vecine. Plica inferioară numită plică de trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară a șanțului parietooccipital, care îl separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică Broca separă complet șanțul parietooccipital de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață. Plică de trecere cuneolimbică Broca este, în general, formată din două
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
superioară, care conectează cuneusul cu girusurile vecine. Plica inferioară numită plică de trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară a șanțului parietooccipital, care îl separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică Broca separă complet șanțul parietooccipital de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață. Plică de trecere cuneolimbică Broca este, în general, formată din două sau chiar trei plici mici paralele
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
numită plică de trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară a șanțului parietooccipital, care îl separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică Broca separă complet șanțul parietooccipital de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață. Plică de trecere cuneolimbică Broca este, în general, formată din două sau chiar trei plici mici paralele, care se extind la vârful cuneusului spre partea posterioară
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară a șanțului parietooccipital, care îl separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică Broca separă complet șanțul parietooccipital de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață. Plică de trecere cuneolimbică Broca este, în general, formată din două sau chiar trei plici mici paralele, care se extind la vârful cuneusului spre partea posterioară a girusului cingular
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
este, în general, formată din două sau chiar trei plici mici paralele, care se extind la vârful cuneusului spre partea posterioară a girusului cingular. Plica superioară - plica de trecere parietooccipitală internă și superioară, de asemenea constantă, ocupă partea superioară a șanțului parietooccipital și leagă partea mijlocie a precuneusului cu unghiul anterosuperior al cuneusului. Ea întrerupe superior fundul șanțului parietooccipital; se îndreaptă posterior și în interior, și apare pe suprafața creierului la nivelul marginei emiferei, unde se confundă cu prima plică de
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
cuneusului spre partea posterioară a girusului cingular. Plica superioară - plica de trecere parietooccipitală internă și superioară, de asemenea constantă, ocupă partea superioară a șanțului parietooccipital și leagă partea mijlocie a precuneusului cu unghiul anterosuperior al cuneusului. Ea întrerupe superior fundul șanțului parietooccipital; se îndreaptă posterior și în interior, și apare pe suprafața creierului la nivelul marginei emiferei, unde se confundă cu prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (numită și arcul parietooccipital). Prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (arcul parietooccipital
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
interior, și apare pe suprafața creierului la nivelul marginei emiferei, unde se confundă cu prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (numită și arcul parietooccipital). Prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (arcul parietooccipital) se află la extremitatea superioară a șanțului parietooccipital și unește lobul occipital cu lobulul parietal superior.
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
din care 6.000 de cavaleri germani și flamanzi, purtători de cuirase, și muschetari valoni și francezi). Mihai Viteazul și-a așezat oastea la Mirăslău, într-un loc îngust între râul Mureș, dealuri, pârâul Lapad și o pădure întărită prin șanțuri. Lupta a început cu atacurile artileriei, din ambele părți. Giorgio Basta a simulat retragerea pentru a-l obliga pe Mihai să părăsească poziția, iar acesta a căzut în cursa întinsă. Cavaleria sa a fost atacată de muschetari și cuirasați și
Bătălia de la Mirăslău () [Corola-website/Science/326992_a_328321]
-
centrală, scizura Rolando este o fisură relativ profundă, în formă de dublu "S", care se extinde oblic în sus și înapoi pe fața laterală a fiecărei emisfere cerebrale, între girusul precentral și girusul postcentral, separând lobul frontal de lobul parietal. Șanțul central a fost descris de Luigi Rolando în 1829. Șanțul central se îndreaptă oblic în jos și înainte și acestă oblicitate este cu atât mai mult pronunțată cu cât lobul frontal este mai dezvoltat. Șanțul central începe în sus, pe
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
de dublu "S", care se extinde oblic în sus și înapoi pe fața laterală a fiecărei emisfere cerebrale, între girusul precentral și girusul postcentral, separând lobul frontal de lobul parietal. Șanțul central a fost descris de Luigi Rolando în 1829. Șanțul central se îndreaptă oblic în jos și înainte și acestă oblicitate este cu atât mai mult pronunțată cu cât lobul frontal este mai dezvoltat. Șanțul central începe în sus, pe marginea fisurii longitudinale a creierului, unde el crestează lejer fața
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
lobul frontal de lobul parietal. Șanțul central a fost descris de Luigi Rolando în 1829. Șanțul central se îndreaptă oblic în jos și înainte și acestă oblicitate este cu atât mai mult pronunțată cu cât lobul frontal este mai dezvoltat. Șanțul central începe în sus, pe marginea fisurii longitudinale a creierului, unde el crestează lejer fața internă a emisferei, apoi se îndreaptă în jos și înainte, și se termină pe opercul, la o distanță mai mult sau mai puțin apropiată de
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
central începe în sus, pe marginea fisurii longitudinale a creierului, unde el crestează lejer fața internă a emisferei, apoi se îndreaptă în jos și înainte, și se termină pe opercul, la o distanță mai mult sau mai puțin apropiată de șanțul lateral. El are o lungime de 8-10 cm. Extremitatea sa superioară este separată de extremitatea anterioară a lobului frontal de o distanță medie de 111 milimetri (cu variații de 95-125); extremitatea sa inferioară este separată de numai 71 milimetri (cu
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
variații de 64-82). Extremitatea sa superioară este separată de extremitatea posterioară a lobului occipital de o distanță medie de 49 de milimetri (cu variații de 35-60); această distanță este de 89 milimetri (cu variații de 72-100), pentru extremitatea sa inferioară. Șanțul central nu este rectiliniu; el descrie, așa cum a remarcat Broca, sinuozități din care două, convexe înainte, sunt constante; ele ocupă partea superioară și partea inferioară a șanțului central, și sunt numite genunchiul superior și genunchiul inferior, și sunt separate una
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
distanță este de 89 milimetri (cu variații de 72-100), pentru extremitatea sa inferioară. Șanțul central nu este rectiliniu; el descrie, așa cum a remarcat Broca, sinuozități din care două, convexe înainte, sunt constante; ele ocupă partea superioară și partea inferioară a șanțului central, și sunt numite genunchiul superior și genunchiul inferior, și sunt separate una de alta printr-o curbă concavă înainte - genunchiul mijlociu, mai mult sau mai puțin accentuată, și care corespunde inserției girusului frontal mijlociu pe girusul precentral. Genunchiul superior
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
genunchiul superior și genunchiul inferior, și sunt separate una de alta printr-o curbă concavă înainte - genunchiul mijlociu, mai mult sau mai puțin accentuată, și care corespunde inserției girusului frontal mijlociu pe girusul precentral. Genunchiul superior se află la nivelul șanțului frontal superior. Genunchiul inferior mai puțin constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
o curbă concavă înainte - genunchiul mijlociu, mai mult sau mai puțin accentuată, și care corespunde inserției girusului frontal mijlociu pe girusul precentral. Genunchiul superior se află la nivelul șanțului frontal superior. Genunchiul inferior mai puțin constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și importante, paralele cu șanțul central, urmând sinuozitățile lui, cunoscute sub numele de
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
înainte - genunchiul mijlociu, mai mult sau mai puțin accentuată, și care corespunde inserției girusului frontal mijlociu pe girusul precentral. Genunchiul superior se află la nivelul șanțului frontal superior. Genunchiul inferior mai puțin constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și importante, paralele cu șanțul central, urmând sinuozitățile lui, cunoscute sub numele de girusuri rolandice sau
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
inferior mai puțin constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și importante, paralele cu șanțul central, urmând sinuozitățile lui, cunoscute sub numele de girusuri rolandice sau circumvoluții rolandice (girusuri ascendente sau girusuri centrale). "Girusul anterior" aparține lobului frontal, și este cunoscut sub numele de girus precentral, (circumvoluție frontală ascendentă, circumvoluție rolandică anterioară sau circumvoluție centrală
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
și este cunoscut sub numele de girus precentral, (circumvoluție frontală ascendentă, circumvoluție rolandică anterioară sau circumvoluție centrală anterioară); "girusul posterior" aparține lobului parietal și se numește girusul postcentral (circumvoluția parietală ascendentă, circumvoluția rolandică posterioară, circumvoluția centrală posterioară). Extremitatea superioară a șanțului central, situată un pic posterior de mijlocul marginii superioare a emisferei (mijlocul distanței dintre polul frontal și polul occipital), se poate extinde (aproximativ 80% din cazuri) pe fața medială a emisferei sub forma unui șanț mic, înclinat posterior în formă
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
centrală posterioară). Extremitatea superioară a șanțului central, situată un pic posterior de mijlocul marginii superioare a emisferei (mijlocul distanței dintre polul frontal și polul occipital), se poate extinde (aproximativ 80% din cazuri) pe fața medială a emisferei sub forma unui șanț mic, înclinat posterior în formă de cârlig, numit croșetul rolandic. Extremitatea superioară este limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal superior numit lobulul paracentral care conectează pe fața internă a emisferei extremitățile superioare a celor două circumvoluții rolandice. Unghiul ascuțit
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
posterior în formă de cârlig, numit croșetul rolandic. Extremitatea superioară este limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal superior numit lobulul paracentral care conectează pe fața internă a emisferei extremitățile superioare a celor două circumvoluții rolandice. Unghiul ascuțit pe care șanțul central îl formează cu marginea superioară a emisferei este cunoscut sub numele de unghiul rolandic, și are în medie 71,7 °. Extremitatea inferioară a șanțului central, limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal inferior, se termină deasupra ramurii posterioare a
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
fața internă a emisferei extremitățile superioare a celor două circumvoluții rolandice. Unghiul ascuțit pe care șanțul central îl formează cu marginea superioară a emisferei este cunoscut sub numele de unghiul rolandic, și are în medie 71,7 °. Extremitatea inferioară a șanțului central, limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal inferior, se termină deasupra ramurii posterioare a șanțului lateral, la circa 3 cm posterior de ramura ascendentă sau verticală a șanțului lateral. Pliul de tranziție fronto-parietal inferior numit și operculul rolandic sau
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
central îl formează cu marginea superioară a emisferei este cunoscut sub numele de unghiul rolandic, și are în medie 71,7 °. Extremitatea inferioară a șanțului central, limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal inferior, se termină deasupra ramurii posterioare a șanțului lateral, la circa 3 cm posterior de ramura ascendentă sau verticală a șanțului lateral. Pliul de tranziție fronto-parietal inferior numit și operculul rolandic sau operculul frontoparietal ("Operculum frontoparietale"), este, uneori, situat profund în șanțul lateral. La un examen superficial, șanțul
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
unghiul rolandic, și are în medie 71,7 °. Extremitatea inferioară a șanțului central, limitată de un pliu de tranziție fronto-parietal inferior, se termină deasupra ramurii posterioare a șanțului lateral, la circa 3 cm posterior de ramura ascendentă sau verticală a șanțului lateral. Pliul de tranziție fronto-parietal inferior numit și operculul rolandic sau operculul frontoparietal ("Operculum frontoparietale"), este, uneori, situat profund în șanțul lateral. La un examen superficial, șanțul central pare că comunică direct cu șanțul lateral, însă este de ajuns de
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
se termină deasupra ramurii posterioare a șanțului lateral, la circa 3 cm posterior de ramura ascendentă sau verticală a șanțului lateral. Pliul de tranziție fronto-parietal inferior numit și operculul rolandic sau operculul frontoparietal ("Operculum frontoparietale"), este, uneori, situat profund în șanțul lateral. La un examen superficial, șanțul central pare că comunică direct cu șanțul lateral, însă este de ajuns de a ridica operculul, pentru a se asigura de constanța pliului de tranziție fronto-parietal inferior. Fundul șanțului central este neted numai la
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]