6,475 matches
-
rectilinie spre cervical. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
într-un trapez cu baza mare ocluzal. Marginea ocluzală are forma unei linii frânte, reprezentată de două “V”- uri, cel mezial fiind mai mare. Relieful este convex în ambele sensuri, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă un șanț vertical mai puțin adânc, ce se termină într-o fosetă situată la jumătatea înălțimii acestei fețe. Conturul feței linguale este asemănător cu al primului molar mandibular dar cu toate dimensiunile mai reduse. Fețele proximale sunt asemănătoare cu ale molarului 1
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
circa 10 mm. Relieful este reprezentat de patru cuspizi: mezio-vestibular, mezio-lingual, disto-vestibular, disto-lingual (în ordinea descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
relație centrică față de baza craniului, rapoartele dentare se apreciază în funcție de trei planuri spațiale. În plan sagital (fig. 78) toți dinții mandibulari sunt mezializați față de cei maxilari după cum urmează: -la nivel molar - cuspidul mezio-vestibular al molarului l maxilar se plasează în șanțul intercuspidian dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibular arcada mandibulară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului vestibular (fig. 80). Lingual, arcada mandibulară o circumscrie pe cea maxilară cu diametrul maxim orizontal al cuspidului mandibular lingual. Contactele interdentare se realizează astfel: cuspizii vestibulari mandibulari vin în contact cu șanțul intercuspidian mezio-distal principal al premolarilor și molarilor maxilari; la nivel canin fata palatinală a caninului maxilar contactează fața vestibulară a caninului mandibular; la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce au bântuit orașul au fost provocate de depozitarea primitivă a gunoaielor din gospodăriile locuitorilor. Un raport întocmit de medicul comunal la sfârșitul lui februarie 1905 conține următoarele precizări: „(...) toate murdăriile și necurățeniile din ogrăzile locuitorilor orașului se aruncă prin șanțurile drumurilor, locuri virane și pâraiele ce trec prin comună, dând naștere la diferite boli contagioase”. Serviciul sanitar al orașului Bacău a colaborat eficient și cu spitalul israelit din localitate. Uneori, când epidemiile se manifestau cu virulență, secretul blocării evoluției spre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
incintă. Zidurile de apărare sînt de un tip special cu o armătură din lemn și rambleuri cu paramente din piatră: este acel murus gallicus, zidul galic, de 4 metri înălțime și de grosime mijlocie; acest zid este precedat de un șanț. Organizarea spațiului interior al oppidum-ului pune în valoare diversele sale funcții. Exemplul celui de la Bibracte este semnificativ (document 2, p. 34). Incinta delimitează o zonă internă de 135 de hectare. Partea meridională a satului este cea mai ridicată: acolo se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
oppidum-ul cel mai bogat al poporului eduen. Accesul principal se face aici prin nord-est, prin poarta Rebout. Zidul care înconjură oppidum-ul măsoară 5 km lungime la o grosime medie de 3 pînă la 4 metri; în fața lui se află un șanț adînc de 6 metri și larg de 11metri. Cartierul dinspre nord-est, numit Come-Chaudron, era ocupat de fierari, lucrători în bronz, smălțuitori și orfevrieri, cu toții meșteșugari legați de prelucrarea metalului. Strada principală duce apoi în centrul oppidum-ului, unde mai există case
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Alesia, oppidum al poporului mandubienilor. Foarte bine situat, oppidum-ul Alesia (Alise-Sainte-Reine), pe muntele Auxois, este o cetate ideală, dacă nu luăm în calcul arta de asediator a lui Cezar, care înconjoară situl cu o *contravalație (linie fortificată) cu metereze, turnuri, șanțuri, crengi ascuțite și gropi prevăzute cu cuie pentru a împiedica orice ieșire. O *circumvalație îndreptată spre exterior îi protejează pe romani de contra-ofensiva armatei venite în ajutorul celor asediați (document I, p.45). Această armată este respinsă și Vercingetorix trebuie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Galia se angajează, începînd cu Vespasian, într-o integrare profundă în lumea romană, care îi asigură pentru un secol o perioadă de pace și de prosperitate. DOCUMENT 1 Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei "(...) Cezar întreprinse lucrările următoare (...) El săpă două șanțuri largi de 15 picioare (4,5m) și de adîncime egală; el umplu șanțul interior, în părțile care erau în vale și joase, cu apă provenită din rîul deviat. În spatele acestor șanțuri el construi un terasament avînd deasupra un gard a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care îi asigură pentru un secol o perioadă de pace și de prosperitate. DOCUMENT 1 Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei "(...) Cezar întreprinse lucrările următoare (...) El săpă două șanțuri largi de 15 picioare (4,5m) și de adîncime egală; el umplu șanțul interior, în părțile care erau în vale și joase, cu apă provenită din rîul deviat. În spatele acestor șanțuri el construi un terasament avînd deasupra un gard a cărui înălțime era de 12 picioare (3,5m); îl completă cu un parapet
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]